Potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care au fost pronunţate. în consecinţă, dacă la data pronunţării nu erau în vigoare prevederile modificate ale art. 244 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a judecăţii nu putea fi atacată separat cu apel, ci doar odată cu fondul.
(Decizia nr. 3455 din 11 decembrie 2001 – Secţia a IV-a civilă)
Prin încheierea de şedinţă din 29.03.2001, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a cauzei, în baza art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, instanţa de fond reţinând că în cauză nu s-a făcut dovada începerii urmăririi penale.
împotriva încheierii a declarat apel pârâtul D.l.
Acesta a susţinut că se impunea suspendarea cauzei în temeiul art. 244 din Codul de procedură civilă, dat fiind că pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti se află Dosarul nr. 8303/P/2000, având ca obiect plângerea penală introdusă împotriva numitei D.E.R., reclamantă în Dosarul nr. 1991/2001, plângere ce are ca obiect modul fraudulos prin care aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în care locuieşte apelantul şi a solicitat evacuarea sa, iar plângerea penală are legătură directă cu soluţionarea cauzei civile.
Tribunalul a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii apelului raportat la prevederile art. 725 din Codul de procedură civilă, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000.
Raportat la data pronunţării încheierii de suspendare a cauzei (29.03.2001), tribunalul a apreciat excepţia legală şi, prin Decizia civilă nr. 1850 din 27.06.2001, a respins apelul, ca inadmisibil.
Apelantul D.l. a declarat recurs, susţinând că instanţa de apel s-a pronunţat cu încălcarea art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, întrucât, în mod neîntemeiat, a apreciat că cererea de suspendare a judecării cauzei, respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 29.03.2001, urma a fi soluţionată pe calea recursului, împotriva acestei încheieri apelul fiind inadmisibil.
Recursul este nefondat.
Soluţia pronunţată de instanţa de apel a fost dată cu aplicarea corectă a legii, instanţa reţinând corect că, potrivit art. 725 din Codul de procedură civilă, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernulai nr. 138/2000, intrată în vigoare la data de 2.05.2001, hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.
Astfel, încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare a cauzei, formulată de pârâtul D.I., a fost dată în şedinţa publică din data de 29.03.2001. La acea dată, erau aplicabile dispoziţiile art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, nemodificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2001.
Conform art. 282 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se putea face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt sau s-a suspendat cursul judecăţii.
