Art. 150 cod procedură fiscală precum şi art. 460 c.p.c. reglementează o procedură specială pentru menţinerea sau desfiinţarea popririi Popriri


Prin sentinta civila nr. 5585 din 4 noiembrie 2010, pronuntata de Judecatoria Slatina, in dosar nr. 3903/311/2010, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei DGFP O, invocata de aceasta.

S-a respins cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu intimata D.G.F.P.O., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

S-a admis cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, formulata de contestator U. SA in contradictoriu cu intimatii P.C. si A.F.P. S..

S-a desfiintat poprirea infiintata la data de 24.03.2010, prin adresa nr. 189468, in dosarul de nr. 12135 de catre intimata AFP S. asupra sumelor de bani datorate de tertul poprit, contestatoarea U. SA, debitorului P.C. pana la concurenta sumei totale de 63.612 lei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca tertul poprit nu datoreaza vreo suma de bani debitorului, asa cum cer dispozitiile art. 460(2) cod procedura civila.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata Administratia Finantelor Publice Slatina, considerand-o netemeinica si nelegala, intrucat tertul poprit avea obligatia sa instiinteze organul de executare daca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului sau, asa cum cer dispozitiile art. 150 din codul de procedura fiscala.

Tertul poprit U. SA B. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, intrucat dispozitiile art. 150 din OG 92/2003 privind codul de procedura fiscala nu sunt aplicabile in speta de fata ci dispozitiile codului de procedura civila privind poprirea si contestatia la poprire.

Analizand sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si in lumina dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul urmeaza sa constate ca recursul este nefondat.

Instanta de fond a rezolvat corect cauza supusa judecatii avand ca obiect contestatie la poprire formulata de tertul poprit ce invoca instantei faptul ca debitorul nu mai este salariatul sau.

Dispozitiile art. 460 din codul de procedura civila privesc procedura de validare a popririi in cazul in care tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile .

In aceasta situatie, instanta trebuie sa verifice daca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, in caz contrar aceasta putand desfiinta poprirea.

Dispozitiile art. 150 din codul de procedura fiscala, se refera la procedura speciala impusa organului de executare in cazul in care tertul instiinteaza ca nu datoreaza sume de bani debitorului sau alte neregularitati privind infiintarea popririi.

Ca atare, dispozitiile codului de procedura fiscala se completeaza cu dispozitiile codului de procedura civila, judecatorul urmand a se pronunta asupra mentinerii sau desfiintarii popririi.

Din speta dedusa judecatii, rezulta ca tertul poprit a formulat o contestatie la executare potrivit dispozitiilor art. 399 si urmatoarele din codul de procedura civila, text ce da posibilitatea contestarii oricarui act de executare de catre cei interesati sau vatamati prin executare.

Astfel, tribunalul constata ca instanta de fond a rezolvat cauza prin prisma dispozitiilor art. 399 cu raportare la dispozitiile art. 460 cod procedura civila, nefiind in situatia actiunii formulate de organul de executare impotriva tertului, situatie prevazuta de art. 150 cod procedura fiscala, dar si art. 460 din codul de procedura civila.

Omisiunea tertului poprit de a instiinta organul de executare privind situatia financiara a debitorului nu poate crea efecte juridice asupra raportului dintre organul de executare si debitor, executarea putand continua conform procedurilor speciale impuse de codul de procedura civila sau fiscala, dupa caz.

Constatand ca instanta de fond a dat o interpretare corespunzatoare probatoriilor administrate, tribunalul in conformitate cu dispozitiile art. 312 Cod procedura civila, va respinge recursul, ca nefondat.

Data publicarii pe portal : 08.02.2011