La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamantei – av. J M şi reprezentantul pârâtului av- L D, lipsă fiind părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei că în data de 05.10.2011, prin serviciul registratură, s-a depus de către pârât o cerere reconvenţională, la care s-a ataşat taxa judiciară de timbru, după care:
Instanţa constată că viciul de procedură cu reclamanta se acoperă prin prezenţa reprezentantului acesteia.
Reprezentantul pârâtului depune la dosar certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele şi taxele locale. Arată că a comunicat reprezentantului reclamantei o copie a cererii reconvenţionale şi că taxa de timbru nu este contestată.
Reprezentanţii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanţa în baza art. 167 Cod proc civilă, încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei. Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulată şi precizată ulterior, potrivit concluziilor scrise depuse la dosar, precum şi admiterea cererii reconvenţionale, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că pârâtul se află în culpă procesuală, având în vedere că la început s-a opus la admiterea cererii, iar ulterior după depunerea raportului de expertiză şi-a schimbat poziţia.
Reprezentantul pârâtului solicită admiterea cererii, admiterea cererii reconvenţionale şi respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamantă. Solicită cheltuieli de judecată pentru pârât. Arată că este vorba de grăniţuire, iniţial acţiunea a avut un alt petit, iar ulterior după depunerea întâmpinării s-a modificat. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind grăniţuirea arată că potrivit prevederilo Codului civil, cheltuielile se suportă pe jumătate de părţi. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind revendicarea, din raportul de expertiză rezultă că pârâtul ocupă doar 10mp, în timp ce reclamanta ocupă16 mp. Nu sunt de acord cu compensarea dat fiind faptul că reclamanta ocupă o porţiune de teren mai mare.
În replică reprezentantul reclamantei arată că la primul termen de judecată nu s-au opus acţiunii recovenţionale formulate de pârât.
Reprezentantul pârâtului arată că fiind vorba de o acţiune în revendicare, culpa nu se poate discuta, partea fiind de drept în întârziere pentru că ocupă un teren.
INSTANŢA
Deliberând asupra acţiunii de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei …, la data de 20.10.2009, reclamanta M A a chemat în judecată pe pârâtul C I solicitând anularea întabulării şi înscrierea în cartea funciară şi obligarea pârâtului să elibereze terenul menţionat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta arată că pe terenul cu nr. topo … înscris CF … s-a întocmit o schiţă topografică, în baza căreia pârâtul şi-a întabulat şi o parte din terenul său.
În drept au fost invocate disp. art. 82, 112-1141 Cod proc. civ., art. 38 din Legea nr.7/1996.
În probaţiune s-au depus în xerocopie, înscrisuri, respectiv schiţa de orientare cadastrală întocmită de geodez S C T, titlu de proprietate nr. …, Cf …, Cf …,
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă, ca prescrisă şi nefondată a cererii formulate.
În motivarea în fapt a poziţiei procesuale pârâtul a arătat că cererea formulată este inadmisibilă dat fiind faptul că rectificarea de CF , potrivit art. 38 se referă la înscrierile făcute în temeiul unui titlu nevalabil sau greşita calificare a dreptului înscris, fiind evident că pentru admisibilitatea acesteia este necesar ca în prealabil să se formuleze o cerere de constatare a nevalabilităţii titlului sau calificării dreptului înscris. Textul invocat, mai arată pârâtul, fixează şi un termen de prescripţie de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere, formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, ori o astfel de calitate nu o are el, ci numita B G C, care şi-a înscris dreptul la data de 10.05.2006 în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. …
Sub aspectul fondului, pârâtul precizează că a achiziţionat terenul în suprafaţă de 1903 mp, împreună cu casa aferentă, notată ca atare la CF, la data de 28.09.2007 prin contract autentic de vânzare, imobil în a cărui stăpânire a intrat deîndată.
Pentru a putea efectua cuvenitele îmbunătăţiri şi amenajări a fost necesară întocmirea planului de amplasament şi delimitare a imobilului, operaţiune care s-a efectuat în temeiul documentaţiei tehnice necesare, vizate de toate organele competente, dispunându-se în final transcrierea topograficului … în suprafaţă de 1903 mp din CF … într-un cadastral nou, respectiv …, în CF nou înfiinţat cu nr. …, prin a cărui conversie a rezultat CF nr. ….
Nu au fost invocate temeiuri de drept în susţinerea întâmpinării.
În probaţiune s-au depus în xerocopie, înscrisuri, respectiv CF nr. …, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. … de BNP …, plan de amplasament şi delimitare a imobilului înregistrat la OCPI Bihor sub nr. …, tabel de mişcare parcelară, încheiere OCPI nr. ….
Prin serviciul registratură, la data de 07.06.2010 reclamanta a depus la dosar o precizare de acţiune prin care a solicitat anularea planului de amplasare şi delimitare din 13.10.2008 privind constituirea numărului cadastral … din nr. topo …, radierea înscrierilor efectuate în CF nr. … sub B1 şi în CF nr. …, sub B16, grăniţuirea între imobilele proprietatea sa, cu nr. topo … şi … înscrise în CF nr. … de imobilul învecinat, proprietatea pârâtului, înscris în CF nr. …, sub nr. …, prin stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăţi. A mai solicitat reclamanta obligarea pârâtului să-i lase în deplină posesie şi folosinţa suprafaţa de teren ocupată fără drept din nr. topo … şi …,. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a precizării de acţiune, reclamanta arată că în anul 1998, era proprietara imobilelor cu nr. topo … şi … înscrise sub B 11, în CF nr. …, iar pârâtul era proprietar asupra imobilului cu nr. topo …, potrivit înscrierii de sub B 15, cele două imobile fiind învecinate.
În octombrie 2008, pârâtul a întocmit planul de amplasament şi delimitare prin care a constitut nr. cadastral … Deşi acest cadastral ar fi trebui să fie constituit exclusiv din nr. topo … în suprafaţă de 1903 mp, în realitate acesta a înglobat şi o parte din terenurile proprietatea sa.
Ca urmare, susţine reclamanta, constituirea acestui cadastral este greşită şi îi aduce o gravă încălcare a dreptului de proprietate.
În drept au fost invocate disp. art. 480, 584 Cod civil, art. 34 din Legea 7/1996.
La data de 13.07.2010, pârâtul a depus la dosar întâmpinare la precizarea de acţiune, prin care a invocat tardivitatea modificării, aceasta fiind depusă după prima zi de înfăţişare.
În ceea ce priveşte al doilea capăt al cererii a considerat pârâtul că acesta reprezintă doar o reformulare a petitului acţiunii iniţiale, astfel că excepţiile invocate în întâmpinare se menţin.
În ceea ce priveşte grăniţuirea, pârâtul arată că prin sentinţa civilă nr…. a Judecătoriei …, prin acţiunea introdusă de antecesorii antecesorilor săi de drept, G T şi R N, s-a sistat indiviziunea între proprietăţile acestora şi reclamantă, în conformitate cu dispoziţiile respectivei hotărâri, pe baza schiţei de dezmembrare, vizate de OCOT … la data de …. Ori o nouă cerere în care să se rediscute alte linii despărţitoare decât cele irevocabil stabilite prin schiţa ce a stat la baza pronunţării hotărârii şi întabulării în CF, este inadmisibilă.
În ceea ce priveşte revendicarea, pârâtul apreciază că aceasta ar urma să fie analizată exclusiv în măsura în care s-ar constata existenţa unei porţiuni ocupate fără drept, prin modificarea graniţelor stabilite în baza acelei sentinţe judecătoreşti. Ori, arată pârâtul, că nu a modificat absolut nimic, respectând folosinţa faptică existentă de mai multe decenii, intervenind inclusiv uzucapiunea.
În susţinere a fost depusă sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei ….
La termenul de judecată din data de 16.09.2010, instanţa a respins excepţia tardivităţii introducerii precizării de acţiune, pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul acelei încheieri.
Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri şi proba constând în efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, raportul întocmit de expert S D fiind ataşat la dosar – filele 81-98.
Faţă de concluziile raportului de expertiză, însuşit de ambele părţi, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului a-i lăsa în deplină suprafaţa de 10 mp ocupată fără drept.
În termenul de pronunţare acordat ambele părţi au depus la dosar concluzii scrise.
În motivarea în fapt reclamanta solicită admiterea cererii formulate urmând a se stabili linia de hotar dintre cele două proprietăţi pe aliniamentul A-B-X-C (roşu ) conform expertizei topografice şi obligarea pârâtului să-i lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 10 mp.
Prin concluziile scrise formulate, pârâtul a solicita a se dispune grăniţuirea dintre cele două imobile pe traseul ABXC, conform expertizei topografice efectuate în cauză, cu obligarea reclamatei a-i lăsa în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 16 mp ocupată fără drept, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea poziţiei procesuale pârâtul arată, că deşi s-a opus iniţial admiterii cererii, cu ocazia depunerii lucrării de expertiză judiciară ambii au avut surpriza de a constata că ocupă o suprafaţă de teren din imobilul celuilalt. În aceste condiţii, deşi apreciază că cele două excepţii invocate aveau şanse de admitere, înţelege să nu le mai susţină, fiind şi în interesul său să clarifice în mod corect situaţia terenurilor.
Întrucât doar prin concluziile scrise, pârâtul a formulat o cerere de revendicare a suprafeţei de 16 mp, instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a se formula cererea reconvenţională cu respectarea dispoziţiilor art.119 şi urm. Cod proc. civilă, precum şi pentru a se timbra acţiunea cu respectarea disp. Legii nr. 146/1997.
La acest termen de judecată pârâtul a depus la dosar cerere reconvenţională prin care a solicitat atât stabilirea liniei de hotar, precum şi obligarea pârâtei reconvenţionale a-i lăsa în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 16 mp identificată prin raportul de expertiză ca fiind suprafaţa marcată 3-4-C-B, ocupată fără drept, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat -1500 lei, onorariu expertiză – 723 lei, cât şi taxă judiciară de timbru de 10,6 lei.
Reclamanta prin reprezentant a arătat că nu se opune admiterii cererii reconvenţionale, mai puţin cheltuielile de judecată.
Din examinarea actelor si lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele :
În fapt, astfel cum rezultă din copia colii de CF nr. …, (f. 7), imobilele cu nr.topo … şi …, în suprafaţă totală de 3798 mp sunt deţinute în proprietate, cu titlu de reconstituire, de către reclamantă, în timp ce imobilul înscris sub nr. topo …, în suprafaţă de 1903 mp se află în proprietatea pârâtului. Pârâtul a dobândit imobilul în natură reprezentând casă şi teren în suprafaţă de 1903 mp prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. … de BNP …
Prin documentaţia cadastrală, avizată de OCPI sub nr. …. asupra imobilului pârâtului se constituie, în baza Legii nr. 7/1996 şi a normelor tehnice de aplicare- Ord. nr. 634/2006, cadastralul nr. …, cu aceiaşi suprafaţă, fiind transcris în CF nr. … sub B1.
Documentaţia cadastrală ce a stat la baza acestei înscrieri, compusă din plan de amplasament şi delimitare a imobilului (f.49), tabel de mişcare parcelară (f. 50), descrierea lucrărilor topografice şi geodezice (f. 55), fişă de măsurători prin metode clasice (f. 56-59) a fost întocmită de ing. O V D.
În concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în prezenta cauză, (f. 87) expert topo desemnat, S D a reţinut că transformarea nr. topo în nr. cadastral … este parţială prin însăşi corespondenţa sistemelor de proiecţie diferită în care a avut loc înregistrarea imobilelor, însă punctual în limita erorilor tehnice prevăzute de Ordinul 634/2006 şi faţă de limita de hotar (A-B-C), abaterile sunt mai mari decât eroarea maximă admisă determinată de 0,3 m. În consecinţă, a concluzionat expertul, se poate spune că transformarea nr. topo …, în nr. cadastral … a fost doar parţială.
Faţă de aceste menţiuni, reţinând că transformarea numărului topografic în numărul cadastral nu a fost totală, că noua linie cadastrală modifică linia despărţitoare dintre proprietăţi cu abateri între 0,3 şi 1,4 m, precum şi că eroarea maximă admisă la calcularea suprafeţelor stabilită de art. 7, alin.2 din Ord. nr. … a fost depăşiră, instanţa va dispune anularea documentaţiei cadastrale menţionate, avizate de OCPI Bihor sub nr. … şi, pe cale de consecinţă va dispune şi radierea înscrierilor efectuate în CF nr. … sub B1 şi în CF nr. …, sub B16, în baza documentaţiei cadastrale menţionate .
Din concluziile raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de expertul S D, instanţa constată că terenurile aflate în proprietatea părţilor sunt învecinate, iar linia de hotar dintre proprietatea reclamantei şi imobilul proprietatea pârâtului este linia marcată cu A-B-X-C, din planul cadastral de situaţie ce face parte integrantă din raportul de expertiză, depus la dosar, fila 98.
Mai reţine instanţa pe baza concluziilor formulate de către expert că pârâtul ocupă din terenul proprietatea reclamantei o suprafaţă de 10 mp, materializată prin poligonul 23-2-3-B-A din anexa – plan cadastral, la raportul de expertiză, în partea dinspre stradă, în timp ce reclamanta ocupă din suprafaţa de teren proprietatea pârâtului, o suprafaţă de 16 mp, în partea dinspre grădină, materializată în poligonul 3-4-C-B.
Rezultă astfel că linia de hotar dintre cele două proprietăţi nu se suprapune peste linia de folosinţă, existând încălcări ale dreptului de proprietate de către ambele părţi.
Faţă de situaţia arătată anterior, ţinând cont şi de dispozitiile art.584 Cod civil, conform cărora orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite de a sa, cheltuielile grăniţuirii urmând a fi suportate în comun, instanţa apreciază drept întemeiată cererea formulată, urmând a admite ca atare capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar.
Astfel instanţa urmează a stabili linia de hotar dintre imobilele înscrise sub B 11 în CF nr. …, sub nr. topo … şi nr. topo …, imobil proprietatea reclamantei şi imobilul înscris în CF nr. …, sub nr. topo …, proprietatea pârâtului, pe linia notată şi marcată de punctele A-B-X-C din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit de către expert S D, înregistrat la Biroul de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul …, sub nr. …, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Referitor la capătul de cerere din acţiunea principală având ca obiect revendicarea imobiliară, definită ca fiind acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar instanţa reţine că prin probele administrate în cauză reclamanta a dovedit atât dreptul său de proprietate asupra parcelelor de teren înscrise în CF nr. …, sub nr. … şi nr. topo …, cât şi încălcarea acestui drept de către pârât.
Faţă de cele de mai sus, în baza art. 480 Cod civil, instanţa va obliga pârâtul să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa de teren de 10 mp, ocupată fără drept, evidenţiată prin linia marcată de punctele 23-2-3-B-A din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit de către expertul desemnat.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional C I, având ca obiect revendicarea suprafeţei de 16 mp, ocupată fără drept de către reclamantă, văzând că prin probele administrate, s-a demonstrat atât dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1903 mp, înscris în CF nr…., cât şi încălcarea acestui drept de către reclamantă instanţa, în baza dis part. 480 instanţa o va obliga pe reclamanta – pârâtă reconvenţional să lase în deplină proprietate şi posesie pârâtului suprafaţa de 16 mp teren evidenţiată prin linia marcată de punctele 3-4-C-B din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert S D
Pentru toate considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, instanţa va admite cererea formulată ulterior precizată, precum şi cererea reconvenţională.
Instanţa nu a mai analizat excepţiile invocate de pârât, având în vedere că acesta a învederat că nu le mai susţine, fiind şi în interesul său soluţionarea pe fond a cauzei.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate de părţi în prezenta cauză instanţa reţine că reclamanta a avansat suma de 26 lei cu a titlu de taxă de timbru, iar pârâtul suma de 10,6 lei aferentă cererii reconvenţionale. Având în vedere soluţia pronunţată în cauză şi reţinând, în baza disp. art. 584 Cod civil că, părţile vor suporta pe jumătate cheltuielile grăniţuirii, instanţa va obliga pârâtul la plata sumei de 9,5 lei cheltuieli de judecată reprezentând ½ din taxa de timbru aferentă capătului de cerere având ca obiect grăniţuirea. În ceea ce priveşte taxa de timbru achitată cererilor având ca obiect revendicarea, în baza art. 274, şi art. 276 Cod procedură civilă, instanţa va obliga reclamanta la plata către pârât a sumei de 6,6 lei cheltuieli de judecată. Compensând sumele datorate, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
În temeiul art.276 Cod procedură civila, faţă de soluţia dispusă în cauză, văzând că ambele cereri au fost admise, instanţa compensează în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părţi cu onorariile avocaţiale.
Referitor la cheltuielile de judecată constând în onorariu expert, având în vedere ca reclamanta a achitat suma de 862 lei, potrivit chitanţelor de plată depuse la filele 69, 102 şi 110 din dosar, iar pârâtul a achitat suma de 792 lei cu acest titlul, (f. 71, 99, 113), reţinând şi că art. 584 Cod civil stabileşte că părţile vor suporta în comun cheltuielile graniţuirii, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 70 lei cheltuieli de judecată, cu titlu de diferenţă onorariu expert .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea precizată formulată de reclamanta M A domiciliată în comuna …, sat … nr. …, judeţul … împotriva pârâtului C I domiciliat în …, strada … nr. … judeţul …
Admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional C I împotriva reclamantei – pârâte reconvenţional M A
Dispune anularea documentaţiei cadastrale avizate de OCPI … sub nr. …, privind constituirea numărului cadastral … din nr. topo ….
Dispune radierea înscrierilor efectuate în CF nr. … sub B1 şi în CF nr. … sub B16 în baza documentaţiei cadastrale menţionate.
Dispune grăniţuirea între imobilele proprietatea reclamantei, pe de o parte şi imobilul proprietatea pârâtului, pe de altă parte şi stabileşte linia de hotar dintre imobilele înscrise sub B11 în CF nr. …, sub nr. topo … şi …, imobil proprietatea reclamantei şi imobilul înscris în CF nr. …, sub nr. topo …, proprietatea pârâtului, pe linia notată şi marcată de punctele A-B-X-C din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit de către expert S D, înregistrat la Biroul de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul …, sub nr. …, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâtul – reclamant reconvenţional să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei – pârâte reconvenţional suprafaţa de 10 mp teren, ocupată fără drept, evidenţiată prin linia marcată de punctele 23-2-3-B-A din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit de către expertul desemnat,.
Obligă reclamanta – pârâtă reconvenţional să lase în deplină proprietate şi posesie pârâtului – reclamant reconvenţional suprafaţa de 16 mp teren evidenţiată prin linia marcată de punctele 3-4-C-B din anexa (plan cadastral de situaţie) la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert S D.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 72,9 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi,.
??
??
??
??
6
