Autonomia locală este limitată de respectarea legii . Consiliul Judeţean care funcţionează, potrivit art. 2 al. 1 din Legea 215/2001 în baza principiului autonomiei, poate gestiona treburile publice inclusiv în ce priveşte organizarea şi funcţionarea D.C.


Prin sentinţa civilă nr. 2551/09.11.2006 a Tribunalului Mureş, dos. nr. 1160/102/2006 (nr. vechi 4167/2006), s-a dispus respingerea excepţiei.

De asemenea, s-a dispus respingerea acţiunii în administrativ formulată de reclamantul Sindicatul „A.” Tg.-Mureş în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Mureş, având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr. 15/16.02.2006, referitoare la componenţa Colegiului Director al D.G.A.S.P.C. Mureş, ca neîntemeiată.

Faţă de această hotărâre a declarat, în termen, reclamantul Sindicatul „A.” Tg.-Mureş solicitând ca prin admiterea recursului să fie modificată în totalitate sentinţa atacată şi să fie admisă acţiunea astfel cum a fost ea formulată. Motivele de recurs reiau, practic, motivele invocate şi prin cererea introductivă de instanţă, arătându-se, în esenţă, că dispoziţia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât nu se poate accepta ca nerespectându-se principiul constituţional al ierarhiei actelor normative, printr-o hotărâre a consiliului judeţean să se înlăture aplicarea unei dispoziţii legale exprese cuprinse într-o hotărâre de guvern.

La dosar a depus întâmpinare pârâtul Consiliul Judeţean Mureş solicitând ca prin respingerea recursului să fie menţinută soluţia primei instanţe ca temeinică şi legală. Şi pârâtul aduce aceleaşi argumente ca cele prezentate în faţa primei instanţe.

Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs, cât şi în virtutea rolului devolutiv prevăzut de art. 304¹ Cod procedură civilă, instanţa de recurs a reţinut următoarele:

Prin Hotărârea nr. 15/16 februarie 2006 emisă de Consiliul Judeţean, avându-se în vedere Regulamentul – Cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1434/2004, au fost aprobate, la art. 2, modificările la Regulamentul de organizare şi funcţionare al D.G.S.P.C. Mureş, conform Anexei III, ce face parte din Hotărârea nr. 15/2006.

Art. 11 din Regulamentul D.G.A.S.P.C. Mureş, astfel cum a fost modificat prin Anexa III a Hotărârii nr. 15/2006 emise de Consiliul Judeţean Mureş, prevede textual că „Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş este compus din directorul executiv, directorii adjuncţi şi 3 consilieri judeţeni, având cu precădere studii socio-umane, propuşi de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş…”.

În primul rând este de observat faptul că Hotărârea nr. 15/2006, emisă de pârâtul Consiliul Judeţean Mureş, face trimitere explicită la Hotărârea de Guvern nr. 1434/2004.

Cu alte cuvinte, actul normativ unilateral, atacat cu excepţia de nelegalitate în ce priveşte art. 11 din Regulamentul modificat prin Anexa III, este dat în aplicarea unui act normativ superior ca forţă juridică, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 1434/2004.

Din acest punct de vedere, instanţa constată că cererea introductivă, sub aspectul primului ei petit, este admisibilă din moment ce Hotărârea nr. 15/2006 emisă de un consiliu judeţean este dată în aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 1434/2004, astfel că îi revine sarcina de a verifica legalitatea dispoziţiilor art. 11 din Regulamentul modificat prin Anexa III în raport cu dispoziţiile actului normativ cu forţă juridică superioară.

Potrivit art. 4 alin. 1 din Hotărârea nr. 1434/2004, prin hotărârea consiliului judeţena se aprobă structura organizatorică, numărul de personal şi finanţarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Prin aceeaşi Hotărâre nr. 1434/2004 s-a adoptat Regulamentul – Cadru, în baza căruia consiliile judeţene sunt obligate să adopte regulamentul direcţiei pe care o au în subordine.

Ca atare, consiliul judeţean, care funcţionează, potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, în baza principiului autonomiei, principiu ce se este explicat la art. 3 alin. 1 din aceeaşi lege („prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii „– subl. n.), poate gestiona treburile publice, inclusiv în ce priveşte organizarea şi funcţionarea D.C.A.S.P. Mureş, doar în conformitate cu legea, aici în înţelesul său larg de act normativ cu forţă juridică superioară actelor pe care le emite pârâtul Consiliul Judeţean Mureş.

Astfel, autonomia locală este limitată de respectarea legii. Sigur, noţiunea ce dă conţinut sintagmei de autonomie locală, respectiv luarea deciziilor de către autoritatea publică locală, şi anume cea de oportunitate la care face referire instanţa de fond, are consistenţă şi funcţionalitate, însă ea trebuie raportată la limitele inerente şi explicite date de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, adică ca decizia oportună să fie şi legală.

Or, art. 6 din Regulamentul – Cadru, adoptat prin Hotărârea nr. 1434/2004, prevede că „Colegiul director al Direcţiei generale este compus din directorul general sau, după caz, directorul executiv, directorii adjuncţi, personalul de conducere din cadrul Direcţiei generale, precum şi 3 consilieri judeţeni ori, după caz, locali, având cu precădere studii socioumane, propuşi de preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, de primarul sectorului municipiului Bucureşti.”

Din această perspectivă, art. 11 din Regulamentul modificat prin Anexa III a Hotărârii nr. 15/2006 emisă de pârât în mod nepermis modifică art. 6 din Regulamentul Cadru, act normativ cu forţă juridică superioară, în sensul în care elimină din structura Colegiului de Conducere personalul de conducere din cadrul Direcţiei generale.

Instanţa de recurs a constatat că aici nu poate fi vorba de oportunitate, ci de adoptarea deciziei pârâtului în conformitate cu legea, adică cu actul juridic cu forţă superioară, tocmai pentru că principiul oportunităţii se subsumează celui al legalităţii.

În acest din urmă conţinut, dat de art. 11 din Regulamentul adoptat de Hotărârea nr. 15/2006, instanţa constată că acest act normativ este nelegal în măsura în care este eliminat din structura de conducere „personalul de conducere din cadrul Direcţiei generale”, pe cale de consecinţă urmând a admite recursul declarat de Sindicatul Acord Tg.-Mureş, a modifica integral hotărârea atacată, să admită acţiunea reclamantei şi să dispună anularea prevederilor referitoare la componenţa Colegiului Director, cuprinsă în Regulamentul modificat prin Anexa III, parte integrantă a Hotărârii nr. 15/2006 emisă de pârâtul Consiliul Judeţean Mureş, în sensul în care în structura Colegiului de Conducere trebuie să intre şi „personalul de conducere din cadrul Direcţiei Generale”, altul decât directorul executiv sau directorii adjuncţi.

În ce priveşte petitul secundar, de anulare a tuturor actelor subsecvente luate de Colegiul Director în componenţa stabilită prin Hotărârea nr. 15/2006 instanţa îl va respinge ca lipsit de obiect. Astfel, nu este indicat nici un act pretins ilegal care să fi fost emis de Colegiul Director după adoptarea Hotărârii nr. 15/2006. Or, 112 pct. 3 Cod procedură civilă pretinde ca cererea de chemare în judecată să conţină obiectul cererii, obiectul juridic constând în protecţia unui drept sau a unui interes. Pentru a aprecia asupra obiectului juridic, a pretinsei încălcări a dreptului sau interesului, este necesar ca acesta să fie concret şi nu unul general.

Ca atare, instanţa a respins cel de-al doilea petit formulat de reclamanta-recurentă.