Prin sentinta civila nr. 5455/30.03.2009 pronuntata de Judecatoria Craiova în dosarul nr. 19339/215/2007, a fost admisa, în parte, actiunea precizata formulata de reclamanta R.C.S., în contradictoriu cu pârâtul R.C.M. si intervenientii R.P. si R.G..
A fost admisa cererea reconventionala formulata de pârât si cererea de interventie, în interesul pârâtului, formulata de intervenientii R.P. si R.G.
S-a respins capatul de cerere din actiune privind majorarea lotului reclamantei cu cota de 1/2 din chiria pretinsa a fi încasata de pârât pentru apartamentul în litigiu, pe ultimii 3 ani.
Au fost confirmate rapoartele de expertiza efectuate în cauza de expertii P.I. si C.S., în varianta I a expertizei evaluari bunuri mobile si în varianta a II-a expertizei constructii civile, atribuind bunurile conform acestor variante, astfel:
Lotul nr. 1 a revenit reclamantei, care a primit urmatoarele bunuri: 1 tv. color Sony-220 lei, un fier de calcat-32 lei, o canapea-140 lei, 2 fotolii-108 lei, urmând sa primeasca sulta de la pârât suma de 30.011 lei.
Lotul nr. 2 a revenit pârâtului, care a primit urmatoarele bunuri: apartamentul cu 2 camere, situat în Craiova -120 045 lei, 2 tv. color Sony-440 lei, o combina frigorifica-864 lei, 2 aparate video-112 lei, o combina muzicala Sony-84 lei urmând sa plateasca sulta reclamantei suma de 30.011 lei.
S-a stabilit termen de plata a sultei de catre pârât, 3 luni de la ramânerea definitiva a hotarârii.
Au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a tinut cont de încheierea de admitere în principiu, iar în raport de dispozitiile art. 728 C.civ., art. 36 alin. 1 C.fam. si art. 6739 C.proc.civ., a admis, în parte si în fond, actiunea precizata, în fond, cererea reconventionala formulata de pârât si cererea de interventie în interesul pârâtului formulata de intervenientii R.P. si R.G., respingând capatul de cerere din actiune privind majorarea lotului reclamantei cu cota de 1/2 din chiria pretinsa a fi încasata de pârât pentru apartamentul în litigiu, pe ultimii 3 ani.
Împotriva sentintei civile a declarat apel reclamanta C. (fosta R.)D.S., criticând-o sub aspectele nelegalitatii si netemeiniciei.
În motivarea apelului, reclamanta a aratat ca, sentinta este netemeinica si nelegala din punct de vedere al admiterii cererii reconventionale si majorarii lotului pârâtului si respectiv al admiterii cererii de interventie, solutia fiind nemotivata sub acest ultim aspect.
De asemenea, a criticat sentinta sub aspectul valorii apartamentului retinuta de instanta, apreciindu-se de catre apelanta ca aceasta este net inferioara valorii de piata a apartamentelor din zona precum si a neretinerii la masa de partaj a sumei de 9500 lei reprezentând chiria pentru apartamentul bun comun.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare si a solicitat respingerea apelului.
Prin decizia civila nr. 53 din 5 martie 2010 pronuntata de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr.19339/215/2007, s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamanta C. (fosta R.)D.S., împotriva sentintei civile nr. 5455/30.03.2009 pronuntata de Judecatoria Craiova în dosarul nr. 19339/215/2007, în contradictoriu cu intimatul-pârât R.C.M. si intervenientii R.P. si R.G.
S-a schimbat în parte sentinta, în sensul ca s-a omologat raportul de expertiza specialitatea constructii civile întocmit de expert A.M.L., asa cum a fost completat la 16.02.2010 în varianta II de lotizare si s-a atribuit pârâtului apartamentul cu doua camere situat în Craiova, în valoare de 122.879 lei.
A fost obligat pârâtul sa plateasca reclamantei 30.720 lei sulta, reprezentând contravaloarea cotei sale din dreptul de proprietate asupra apartamentului mentionat.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.
A fost obligat pârâtul la 1170 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta în apel.
S-a retinut ca, tinând cont de raportul de expertiza întocmit, în apel, valoarea apartamentului este de 122.879 lei, concluziile raportului de expertiza fiind coroborate cu actele depuse de reclamanta la dosar privind valoarea unui apartament similar ca suprafata locuibila si zona de amplasare cu apartamentul supus partajului.
În ceea ce priveste celelalte motive de apel, tribunalul le-a apreciat ca nefondate : cotele stabilite pentru fiecare corespunzând pe deplin aportului partilor la realizarea bunurilor supuse partajarii – asa cum rezulta din acte si declaratiile martorilor, coroborate cu sustinerile partilor. De asemenea nu s-a facut dovada existentei sumei de 9.500 lei încasata cu titlu de chirie, neexistând nici un act ori o declaratie a vreunui martor ca aceasta suma si-ar fi însusit-o intimatul pârât.
Cu privire la cererea de interventie, instanta de fond a retinut corect ca intervenientii au contribuit la dobândirea bunurilor supuse partajarii.
În ceea ce priveste cererea apelantei de atribuire a apartamentului, tribunalul a constatat ca instanta de fond a procedat corect, având în vedere atât cota stabilita pentru pârât cât si valoarea apartamentului, atunci când a apreciat ca apartamentul trebuie inclus în lotul pârâtului, pentru evitarea obligarii reclamantei la sulta relativ ridicata.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta cât si pârâta.
Prin recursul formulat pârâtul R.C.M. a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei civile în sensul respingerii apelului si mentinerea sentintei civile, deoarece fara nicio justificare instanta de apel a dat eficienta expertizei efectuate în apel, care nu combate expertiza efectuata la fond, ultima fiind întocmita în mod corect si documentat, tinând seama de caracteristicile apartamentului.
Confirmând expertiza din apel, instanta a retinut o valoare mai mare a apartamentului, netinând seama de tendinta de scadere a preturilor.
Prin recursul formulat reclamanta C.D.S. a solicitat în baza art.304 pct.7,8,9 Cod pr.civila, admiterea recursului, modificarea în tot a hotarârii atacate în sensul de a admite actiunea precizata a reclamantei, respingerea cererii reconventionale si a cererii de interventie, în sensul de a dispune partajarea bunurilor dobândite de parti, pe timpul casatoriei în cote de 1/2, pentru fiecare si iesirea din indiviziune pentru aceste cote; a solicitat admiterea cererii în ceea ce priveste majorarea lotului reclamantei cu 1/2 din suma de 9500 lei, reprezentând chiria încasata de pârâtul reconventional pentru apartamentul proprietatea lor; a aratat ca sentinta nu cuprinde motivele pe care se sprijina, întrucât admitând cererea reconventionala si cererea de interventie nu a motivat considerentele sau probele ce au dus la concluzia ca trebuie dispusa iesirea din indiviziune în cote de 1/3 pentru reclamanta si 1/4 pentru pârât, în aceeasi situatie fiind si decizia tribunalului, deoarece nici instanta de apel nu a motivat solutia, desi cu proba testimoniala si cu acte reclamanta a facut dovada sustinerilor sale.
Recursurile sunt nefondate.
Prin recursul promovat pârâtul a invocat de fapt motive nu de nelegalitate ci, de netemeinicie circumscrise aprecierii unei probe si anume rapoarte de expertiza efectuate în cauza.
Or, acest motiv a fost reglementat prin dispoz.art.304 pct.11 Cod pr.civila, care însa în urma abrogarii prin OUG 138/2000 nu mai poate face obiectul examinarii în calea extraordinara a recursului, situatie în care recursul este neîntemeiat si prin urmare se va respinge.
Este neîntemeiata si critica bazata pe dispozitiile art.304 pct.7 Cod pr.civila, întrucât hotarârea nu cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii, iar motivele sunt prezentate într-un mod argumentat de catre instanta, prin analizarea coroborata a probelor administrate în cauza.
Cotele de contributie la dobândirea bunurilor de 3/4 pentru pârât si 1/4 pentru reclamanta, s-au stabilit corect, tinând cont de contributia reala a fiecarui sot la achizitionarea bunurilor.
Instanta a facut o corecta aplicare a dispoz.art.30 Codul familiei.
Daca temeiul juridic al comunitatii de bunuri îl formeaza nu numai existenta casatoriei , ci si participarea fiecaruia dintre soti prin sa ori prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, atunci împartirea acestor bunuri nu se poate face în toate cazurile în parti egale.
Codul familiei nu arata în mod expres cum trebuie sa se faca împartirea bunurilor comune, anume în parti egale sau în parti variabile, situatie în care literatura juridica si practica judiciara au statuat în sensul potrivit caruia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste în raport cu contributia sa la dobândirea si conservarea bunurilor comune. Solutia s-a impus pentru a nu se ajunge la situatii inechitabile, caci sotul care a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor comune nu poate fi tratat la fel cu celalalt, ceea ce ar duce la slabirea simtului de raspundere fata de sarcinile casatoriei.
De aceea, cotele parti ale sotilor pot fi neegale, daca aportul acestora la dobândirea bunurilor comune este diferit.
În stabilirea aportului fiecarui sot la dobândirea bunurilor comune se va lua în considerare si munca femeii depusa în gospodarie si pentru cresterea copiilor, ceea ce instanta a luat în considerare.
Cotele stabilite în cauza pentru fiecare corespund pe deplin aportului partilor la realizarea bunurilor supuse partajului.
Prin urmare, instanta s-a pronuntat atât cu privire la cererea reconventionala, fata de starea de fapt retinuta, în mod argumentat, cât si asupra cererii de interventie accesorie în interesul pârâtului, aceasta potrivit normelor de procedura urmand cursul cererii principale (in acest caz reconventionala). Astfel, daca aceasta se admite, se admite si interventia accesorie cum de altfel este si cazul în speta, nemaifiind necesara o motivare foarte dezvoltata a solutiei în privinta acesteia.
Oricum, corect s-a retinut situatia de fapt de catre instanta de fond pe baza dovezilor produse, în sensul ca intervenientii au contribuit la dobândirea bunurilor supuse partajarii.
Ca atare , vazând si dispoz. art.312 alin.1 teza 2 Cod pr.civila, instanta va respinge recursurile.
??
??
??
??
4
