-Art.113 din Legea nr.128/1997 privind Statutul
personalului didactic.
-Art.13 pct.9 lit.b şi art.8 din Regulamentul
privind acordarea de distincţii şi pensii pentru
personalul didactic din învăţământ
preuniversitar de stat modificat prin Ordinul
nr.4339/2008 al Ministerului Educaţiei şi
Cercetării Legea nr. 215/2001.
Acordarea acestui drept ce revine personalului didactic îndreptăţit are loc în temeiul legii, iar pretinsa inexistenţă a fondurilor băneşti nu condiţionează dreptul respectiv pe considerentul unei pretinse inexistenţe a fondurilor băneşti, dreptul respectiv nefiind condiţionat în substanţa sa de o astfel de situaţie. În acest scop atât primarul cât şi consiliul local cu legitimare procesuală pasivă.
Curtea de Apel Ploieşti – decizia civilă nr.1454 din 30 septembrie 2010.
Reclamanta I.V., cadrul didactic, reprezentată de sindicat, a chemat în judecată pârâţii primarul şi Consiliul local al comunei Vadu Paşii, pentru a fi obligaţi să-i plătească drepturile băneşti reprezentând premiul aferent diplomei ,,Gheorghe Lazăr” Clasa a II-a în valoare de 15% din salariile primite în ultimele 12 luni anterioare acordării distincţiei, drepturi actualizate în raport de inflaţie.
Tribunalul Buzău, prin sentinţa civilă nr. 348 din 3 martie 2010, a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să plătească reclamantei aceste drepturi băneşti actualizate în raport de inflaţie.
Recursul declarat de pârâţi a fost respins de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa civilă nr. 1454 din 30 septembrie 2010.
În acest sens a reţinut instanţa de control judiciar că este de necontestat existenţa dreptului la premiul solicitat în favoarea reclamantei, faţă de prevederile exprese ale art.113 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic şi art. 13 pct.9 lit.b şi art.8 din ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5435/23 octombrie 2006, modificat prin ordinul nr. 4339/2008, fiind fără relevanţă pretinsa inexistenţă a fondurilor bugetare din moment ce dreptul subzistă potrivit legii şi nu este condiţionat în substanţa sa de o astfel de situaţie.
De asemenea, pârâţii au legitimare procesuală pasivă, nefiind fondată excepţia invocată în recurs , întrucât potrivit dispoziţiilor Legii nr.215/2001 primarul comunei, potrivit legii, reprezintă unitatea administrativ-teritorială care este comună şi care în speţă a fost astfel reprezentată, iar consiliul local al acesteia are aceeaşi calitate procesuală pasivă fiind un organ de liberativ şi care administrează patrimoniul comunei.
