Atunci când reclamantul solicită să se constate calitatea sa de proprietar, prin accesiune imobiliară, asupra construcţiei existente pe terenul proprietatea sa, în condiţiile art. 482 din Codul civil, calitate procesuală pasivă are doar persoana ce contestă dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construcţiilor edificate pe acesta. Reclamantul, fiind cel ce porneşte acţiunea, va trebui să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.
Deoarece pârâtul nu contestă dobândirea dreptului de proprietate al reclamantului, ci doar faptul că imobilul a fost edificat cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 50/1991, nu poate avea calitate procesuală pasivă.
(Decizia nr. 2586 din 8 octombrie 2001 – Secţia a IlI-a civilă)
Prin Sentinţa civilă nr. 9775 din 25.09.2000, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. “I.” Baia Mare S.R.L. în contradictoriu cu Primăria Sectorului 6 şi, drept consecinţă, a constatat că reclamanta a dobândit prin accesiune imobiliară dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul situat în Bucureşti.
Prima instanţă reţine că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 552 mp, situat la adresa menţionată, în baza contractului de vânzare-cumpărare.
Pe acest teren a construit o clădire din cărămidă, cu învelitoare din tablă.
Faţă de cele reţinute, instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 482 din Codul civil şi art. 111 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios-administrativ, prin Decizia civilă nr. 1496 din 01.06.2001, a respins ca nefondat apelul pârâtei, reţinând aceleaşi considerente de fapt şi de drept ca şi prima instanţă, faţă de împrejurarea că pârâta nu a motivat apelul.
împotriva deciziei a declarat recurs apelanta-pârâtă.
Prin motivele de recurs depuse, întemeiate în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, este criticată hotărârea pe următoarele aspecte:
în conformitate cu dispoziţiile art. 494 din Codul civil, calitate procesuală are doar proprietarul terenului, în situaţia în care o altă persoană ar pretinde că a edificat construcţiile existente pe teren.
Recurenta nu are calitate procesuală pasivă, nefiind proprietara terenului în litigiu. Ea a susţinut numai că această clădire a fost construită fără autorizaţie.
Recursul este fondat.
Reclamantul, fiind cel ce porneşte acţiunea, va trebui să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului. Aceasta, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.
în speţă, reclamantul a solicitat să se constate calitatea sa de proprietar, prin accesiune imobiliară, asupra construcţiei existente pe terenul proprietatea sa.
în condiţiile art. 482 din Codul civil, calitate procesuală pasivă are doar persoana ce contestă dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construcţiilor edificate pe acesta.
Recurentul nu contestă dobândirea dreptului de proprietate, ci doar faptul că imobilul a fost edificat cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 50/1991.
Ca atare, recurenta nu are calitate procesuală în prezenta cauză.
Constatând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursul şi va modifica decizia tribunalului.
Rejudecând, în baza dispoziţiilor art. 296 din Codul de procedură civilă, apelul va fi admis, iar sentinţa va fi schimbată în tot, în sensul că acţiunea va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. (Judecator Ioana Surdescu)
