Judecătoria a admis acţiunea formulată de reclamantă cu consecinţa constatării nulităţii absolute a tabelei privind schimbul terenului de 3.000 mp, cu vecinătăţile indicate în acţiune. Pentru aceasta s-a reţinut că actul atacat nu avea puterea de a transfera pârâţilor dreptul de proprietate de la stat, care nu deţinea decât folosinţa, iar nu proprietatea în temeiul Decretului nr. 115/1959. Pe de altă parte, s-a constatat tabelul ca fiind nul pentru că nu îndeplinea condiţiile cerute de Decretul nr. 115/1959 şi nu putea produce efectele unui schimb, el fiind numai un act premergător acestuia, motiv pentru care pârâţii nu puteau uzucapa, deţinând numai ca detentori precari, iar nu sub nume de proprietari.
Apelul pârâţilor a fost respins ca nefondat de tribunal, care însă a admis cererea de aderare la apel a reclamantei şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a constatat nulitatea absolută a tabelei anexă la actul de schimb pentru întreaga suprafaţă de 3.000 mp, însuşindu-şi considerentele instanţei de fond.
Curtea a admis recursul pârâţilor, a modificat decizia pronunţată de tribunal, în sensul admiterii apelului şi a respingerii cererii de aderare la apel formulată de reclamantă, iar pe fond a schimbat sentinţa şi a respins acţiunea.
Instanţa de recurs a pus în discuţia părţilor calitatea procesuală pasivă a pârâţilor, faţă de care s-a solicitat declararea nulităţii actului de schimb. Luând în examinare excepţia de ordine publică, dirimantă, recursul s-a constatat a fi fondat sub acest aspect, fără a se mai analiza motivele invocate de recurenţi.
Pentru a se stabili soarta terenurilor ce au făcut obiectul schimbului necontestat ca stare de fapt de nici una dintre părţi, judecata trebuia să se facă în contradictoriu cu toate părţile lui, întrucât, prin declararea nulităţii absolute a actului, s-ar ajunge la statuarea asupra unor drepturi ce aparţin unor terţe persoane, fără ca acestea să fie chemate în proces.
Curtea de Apel Piteşti, decizia civilă nr. 1244/R din 2003
