Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă invocată de chematul în garanţie P.M.P., şi în consecinţă respinge cererea de chemare în garanţie introdusă de pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I în contradictoriu cu P.M.P. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.
Respinge cererea promovată de reclamantul B.M. în contradictoriu cu pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I.”
Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 364/866/2010, aşa cum a fost completată în fata instanţei, reclamantul B.M. a chemat în judecată pe pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va da să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 840 lei reprezentând contravaloarea inflaţiei şi a dobânzilor bancare pentru perioada 2007-2009 aferente sumei de 1501,90 lei cuvenită reclamantului pentru exproprierea suprafeţei de 509 mp.
în motivarea cererii reclamantul arată că prin HG nr. 910/2006 s-a dispus declanşarea procedurii de a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării Deviere DN 28 km 19+500 – 22+900 pe teritoriul localităţii Blăgeşti, oraş Paşcani, jud. laşi şi în art. 3 a fost aprobată suma globală pentru plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmau a fi expropriate, printre care şi a lui. în art. 4 din HG nr. 910/2006 se prevede că suma prevăzută la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. pentru lucrarea de utilitate publică prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, expropriator fiind statul român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. iar prin procesul verbal nr. 34/6 septembrie 2006 întocmit de Compania Naţională de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 si HG nr. 910/2006 numită prin Decizia 340/2006 a Directorului General CNADNR SA i s-a comunicat cuantumul despăgubirilor ce urmau să-i revină pentru exproprierea suprafeţei de 509 mp din p 2354/55 fiind de 1.501,09 lei, de unde rezultă că se emisese hotărârea de stabilire a despăgubirilor, şi prin urmare în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii acestei hotărâri expropriatorul efectuează plata despăgubirilor, fapt ce însă nu s-a petrecut.
In drept au fost invocate disp. art. 1088 cod civil, art. 2, art. 3, al. 1, 3 şi 4 din OG nr. 9/2000.
Pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prematurităţii acţiunii introduse de reclamantul B.M..
în susţinerea excepţiei pârâta arată că potrivit art. 8 din Legea 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale „în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilele expropriate sau consemnarea acestora în condiţiile art. 5 alin. 4 şi 6 si ale art. 6 alin. 2″, iar în cazul de faţă nu a fost emisă hotărârea comisiei pentru efectuarea plaţii despăgubirilor, deoarece cărţile cadastrale necesare identificării terenurilor propuse pentru expropriere conform H.G. nr. 910/2006 nu au fost avizate spre neschimbare de către Oficiul de si Publicitate Imobiliara laşi. Art. 9 din acelaşi act normativ prevede ca „expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor prevăzute la art. 8, precum si orice persoana care se considera îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, condiţii în care numai după ce se emite hotărârea comisiei ia naştere şi dreptul de a contesta cuantumul despăgubirilor, cât si dreptul de a solicita o eventuală actualizare a acestora, în condiţiile in care in hotărâre nu este inclusa despăgubirea actualizata. Art. 4 din H.G. nr. 910/2006, invocat de reclamant, atestă doar faptul că suma globală estimată ca justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publica de interes naţional a fost disponibilizată, însă aceasta nu scoate fi consemnată la dispoziţia expropriaţilor atâta timp cat comisia nu a emis hotărârea de stabilire a despăgubirilor, hotărârea respectivă fiind emisă doar după avizarea cărţilor cadastrale necesare pentru identificarea terenurilor propuse spre expropriere de către OCPI laşi.
Pe fondul cauzei reclamanta a solicitat respingerea cererii promovate de reclamant, ca fiind nefondată, arătând că dat fiind că debitul principal nu este datorat de ea, potrivit principiului „accesorium sequitur principale” nici suma pretinsă de reclamant, reprezentând contravaloarea inflaţiei şi a dobânzilor bancare, nu poate fi datorată. Valoarea menţionată de reclamant în acţiunea sa nu este dovedită, fiind stabilită aleatoriu, nefiind însoţită de niciun document justificativ pe care să îşi întemeieze pretenţiile.
în drept au fost invocate prevederile Legii 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, ale H.G. 941/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 198/2004, ale Legii 33/1994 şi ale Codului de procedură civilă.
Pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I a formulat şi cerere de chemare în garanţie a P.M.P., reprezentată prin P..
în motivarea cererii de chemare în garanţie pârâta arată că în fapt, în baza H.G. nr. 910/2006 s-a declanşat procedura de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Deviere DN 28 km 19+500-22+900 pe teritoriul localităţilor Blăgeşti, oraş Paşcani, judeţul laşi”, iar ca urmare a faptului ca P.m.P., cea care este abilitată să constate dacă suprafaţa de teren este sau nu este afectată de lucrarea sus-menţionată, nu a definitivat planurile parcelare şi nu a emis niciun document în acest sens, nu s-a putut obţine viza de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara laşi, conducând în acest fel la imposibilitatea finalizării procedurii de expropriere. Documentaţiile tehnice cadastrale întocmite de către S.C. T. S.R.L., pentru fiecare proprietar în parte, au fost refăcute de nenumărate ori, ca urmare a respingerii acestora de către O.C.P.I. laşi, motivul fiind modificările repetate efectuate de către P.m. P. în planurile parcelare având drept consecinţă întârzierea finalizării procedurilor de expropriere. Ea, pârâta, a solicitat în mai multe rânduri P.m. P. să se conformeze şi să respecte dispoziţiile legale, însa aceasta din urma nu a dat curs acestor solicitări.
Mai arată pârâta că lipsa titlurilor de proprietate pentru cei afectaţi de expropriere, a proceselor verbale de punere în posesie şi a modificărilor planurilor parcelare au condus la imposibilitatea obţinerii vizei de la O.C.P.I. laşi şi, în consecinţă la întârzierea acordării despăgubirilor persoanelor expropriate.
în drept au fost invocate disp. art. 60-63 Cod procedură civilă.
Chematul în garanţie P.M.P. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, arătând următoarele în susţinerea acesteia:
Capacitatea procesuală este aptitudinea generală de a dobândi şi exercita drepturi şi de a-şi asuma obligaţii, în plan procesual pentru a valorifica injustiţie dreptul sau interesul în legătură cu care s-a născut litigiul. Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă din care fac parte primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului şi care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, şi prin urmare, în condiţiile în care primăria nu are personalitate juridică, nefiind instituită ca persoană juridică prin lege şi nici nu există un act administrativ de înfiinţare a acesteia, care să-i confere personalitate juridică, aceasta nu poate avea în cauză capacitate procesuală de folosinţă. Neavând folosinţa drepturilor civile, primăria nu poate fi parte în judecată, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. 1 C. proc. civ.
P.M.P. a mai invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Paşcani, întrucât calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat la acel raport juridic, fiind evident că P.m.P. nu poate avea în această cauză calitate procesuală pasivă.
Pe fond chematul în garanţie arată că prin minuta încheiată în data de 12.03.2009 la P.m.P. în prezenţa reprezentanţilor C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I, Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară laşi, SC T. SRL şi Administrator public ing. N.D. din partea P.m.P. s-au stabilit sarcini şi termene ce au fost respectate de P. şi C.m.f.f.P.
Se mai arată că din cuprinsul adreselor nr. 5161/24.03.2009, 5166/24.03.2009, 3707/04.03.2009 rezultă că au depus până la data de 25.03.2009 planurile parcelare privind imobilele afectate de centura de ocolire „Deviere DN 28A Km. 19+50- 22+900 la Blăgeşti”, iar prin adresa nr. 22885/27.11.2009 a solicitat relaţii de la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară laşi în legătura cu documentaţiile înaintate, fără a primi nici un răspuns.
întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.
Reclamantul B.M. şi pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I au înţeles să se folosească în cauză de proba cu înscrisuri.
Procedând în mod prioritar la soluţionarea excepţiilor invocate potrivit disp. art. 137, al. 1 cod procedură civilă, instanţa, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma normelor legale în materie, reţine următoarele:
Faţă de excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă invocată de chematul în garanţie P.M.P. instanţa constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacităţii civile.
Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual şi potrivit disp. art. 28 şi 33 din Decretul nr. 31/1954, în cazul persoanelor juridice care sunt supuse înregistrării, capacitatea de folosinţă este dobândită de la data înregistrării lor, iar în cazul celorlalte persoane juridice, capacitatea de folosinţă este dobândită prin actul de dispoziţie care le înfiinţează, sau de la data recunoaşterii ori a autorizării înfiinţării lor, sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.
Primăria, potrivit dispoziţiilor legii nr. 215/2001, nu are personalitate juridică, nefigurând printre autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, ce sunt, potrivit art. 21, al. 1 din lege, consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, ci este, potrivit art. 91, o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
De specificat faptul că pârâta a chemat în judecată P.M.P., reprezentată prin P. nu are nicio înrâurire asupra celor arătate anterior, primarul nefiind apt de a conferi primăriei capacitate procesuală de folosinţă. Acestea în condiţiile în care pârâta nu a înţeles să cheme în judecată primarul, ci primăria.
Prin urmare, în condiţiile în care primăria nu are personalitate juridică, nefiind instituită ca persoană juridică prin lege şi nici nu există un act administrativ de înfiinţare a acesteia, care să-i confere personalitate juridică, instanţa constată că aceasta nu poate avea în cauză, capacitate procesuală de folosinţă, şi pe cale de consecinţă, urmează a admite excepţia lipsei capacităţii procesuale pasivă a P.M.P. şi a respinge cererea de chemare în garanţie introdusă de pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I în contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.
Dat fiind că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă are un caracter prioritar faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, neputând fi în discuţie calitatea procesuală a unei părţi ce nu are capacitate procesuală, instanţa va lăsa nesoluţionată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de P.M.P..
Fată de excepţia prematurităţii introducerii cererii, invocată de pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I instanţa constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin H.G. nr. 910 din 12 iulie 2006 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrării “Deviere DN 28 km 19+500-22+900 pe teritoriul localităţilor Blăgeşti, oraş Paşcani, judeţul laşi”, aşa cum arată şi denumirea s-a aprobat doar declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării respective, expropriator fiind statul roman, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., fiind întocmit un tabel cu imobilele supuse exproprierii, şi s-a aprobat suma globală estimată ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării, fiind stabilit şi un tabel desfăşurător cu aceste despăgubiri pentru fiecare imobil şi proprietar în pateu, printre care se regăseşte şi reclamantul.
într-adevăr, potrivit disp. art. 8 din Legea 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în forma în care o avea acest text de lege la data respectivă, „în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilele expropriate sau consemnarea acestora în condiţiile art. 5 alin. 4 şi 6 si ale art. 6 alin. 2″.
în cazul de faţă, nu prezintă relevanţă faptul că s-a constituit sau nu comisia comisiei prevăzute la art. 6 şi de adoptarea hotărârii de către aceasta, dispoziţiile legale enunţate anterior, referindu-se la sumele datorate drept despăgubire pentru suprafeţele de teren expropriate şi fiind aplicabile acestor sume, or, în cazul de faţă reclamantul solicită contravaloarea inflaţiei şi a dobânzilor bancare pentru perioada 2007-2009 aferente sumei de 1501,90 lei cuvenită pentru exproprierea suprafeţei de 509 mp.
Rezultă aşadar că dispoziţiile legale invocate de pârâtă în susţinerea excepţiei prematurităţii nu sunt aplicabile şi în cazul inflaţiei şi a dobânzilor bancare aferente sumei datorate drept despăgubire, ci doar sumei datorate drept despăgubire.
Faţă de acestea, instanţa constatând neîntemeiată excepţia prematurităţii introducerii cererii, invocată de pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I, urmează a o respinge.
Pe fondul cauzei instanţa constată neîntemeiată cererea promovată de reclamant, pentru următoarele considerente:
Cum s-a arătat prin H.G. nr. 910 din 12 iulie 2006 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrării “Deviere DN 28 km 19+500-22+900 pe teritoriul localităţilor Blăgeşti, oraş Paşcani, judeţul laşi”, s-a aprobat declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării respective, expropriator fiind statul roman, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., fiind întocmit un tabel cu imobilele supuse exproprierii, şi s-a aprobat suma globală estimată ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării, fiind stabilit şi un tabel desfăşurător cu aceste despăgubiri pentru fiecare imobil şi proprietar în pateu, printre care se regăseşte şi reclamantul.
Prin procesul nr. 34/6 septembrie 2006 întocmit de Compania Naţională de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 si HG nr. 910/2006 numită prin Decizia 340/2006 a Directorului General CNADNR SA s-a constatat faptul că reclamantul are vocaţie succesorală concretă asupra suprafeţei de teren de 509 mp teren situat în parcela nr. 2354/1/55 în concurs cu numiţii T.A., D.G., H.A., B.V..
În cuprinsul procesului verbal se menţionează faptul că i s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar hotărâre judecătorească de ieşire din indiviziune, ulterior despăgubirea urmând să fie consemnată potrivit dispoziţiilor legale şi că s-a comunicat cuantumul despăgubirilor ce urmau sa-i revină pentru exproprierea suprafeţei de 509 mp din p 2354/55 fiind de 1.501,09 lei.
Potrivit disp. art. 5, al. 6 din Legea 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale „în situaţia în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptăţit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama moştenitorilor aparenţi. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.”
Faţă de acest text de lege, în condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada calităţii de succesor cu certificat de moştenitor sau cu hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, respectiv nu a făcut dovada ieşirii din indiviziune, rezultă că nu este îndreptăţit a primi despăgubirea şi pe cale de consecinţă, creanţa la care solicită contravaloarea inflaţiei şi a dobânzilor bancare, nu este certă, lichidă şi exigibilă şi prin urmare nu poate fi producătoare de dobânzi, nefiind incidente disp. OG nr. 9/200 şi art. 1088 cod civil, şi nici producătoare de alte beneficii sau cauzatoare de alte prejudicii.
Faţă de acestea, instanţa urmează a respinge cererea promovată de reclamantul B.M. în contradictoriu cu pârâta C.A.D.N.R. – D.R.D.P.I, ca fiind neîntemeiată.
