Cerere de chemare în judecată. Modificare. Concluzii scrise. Inaplicabilitatea art. 132 din Codul de procedură civilă. Servitutea picăturii streşinii – art. 615 din Codul civil


1. Concluziile scrise depuse la dosar, în sensul ca instanţa să oblige pe pârâţi să repare sau să schimbe jgheabul, nu constituie o modificare a acţiunii ce a avut ca obiect mutarea de către pârâţi a streşinii casei lor, astfel ca apele pluviale să nu se scurgă pe terenul proprietatea reclamanţilor, care să atragă aplicabilitatea art. 132 din Codul de procedură civilă.

2. Apărarea pârâţilor, în sensul că imobilul a fost construit încă din anul 1974, fără ca din acel moment până în prezent să sufere vreo modificare, nu îi absolvă pe pârâţi, în calitatea lor de proprietari, de obligaţia din materia servituţii, instituită prin art. 615 din Codul civil, potrivit căreia orice proprietar este dator a-şi face streaşina casei sale, astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul lui sau pe străzi, iar nu pe locul vecinului său.

(Decizia nr. 922 din 4 aprilie 2003 – Secţia a IlI-a civilă)

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călăraşi sub nr. 1330 la data de 21.03.2002, reclamantul B.A. a chemat în judecată pe pârâţii A.F. şi A.T., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună, în conformitate cu art. 615 din Codul civil, obligarea acestora la mutarea streşinii lor, care în prezent permite scurgerea apelor pluviale pe terenul său.

în motivarea acţiunii, reclamantul a învederat că pârâţii au construit un imobil şi anexe chiar la hotarul terenurilor lor şi nu au luat măsuri ca apele pluviale să se scurgă pe terenul proprietatea lor, şi nu pe terenul proprietatea reclamantului, care, în acest fel, este supus degradării.
Reclamantul a mai susţinut că, deşi Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul său în Dosarul nr. 1879/2001 şi a respins acţiunea pârâţilor, aceştia nu s-au conformat deciziei şi nu şi-au mutat construcţia, apele pluviale scurgându-se în continuare pe terenul său.

Pârâţii au depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată, motivând că ei au construit casa încă din anul 1974, reclamantul neopunându-se la ridicarea construcţiei pe locul pe care se află, iar de la acea dată nu s-au efectuat modificări la construcţie.

Prin Sentinţa civilă nr. 3502 din 11.10.2002, Judecătoria Călăraşi a luat act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind grăniţuirea, în cauză operând autoritatea de lucru judecat, iar pe fond a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în Dosarul nr. 1704/2002, ce a fost conexat la cauza de faţă, reclamantul a solicitat grăniţuirea proprietăţilor, cerere la care a renunţat ulterior, instanţa luând act de aceasta conform art. 246 din Codul de procedură civilă, iar cererea principală a avut ca obiect obligarea pârâţilor să-şi mute streaşina.

Judecătoria a constatat însă că în cuvântul pe fond, formulat în scris, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la schimbarea sau repararea jgheabului, arătând totodată că renunţă la cererea de mutare a streşinii, după ce, în concluziile orale din cadrul dezbaterilor, a solicitat admiterea cererii, în sensul obligării pârâţilor la mutarea streşinii.

Faţă de aceste împrejurări, judecătoria a apreciat că cererea de schimbare sau reparare a jgheabului nu este admisibilă în această fază a judecăţii, deoarece exclude cadrul procesual iniţial stabilit şi a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, care reglementează modul de întregire sau modificare a cererii, motiv pentru care s-a respins cererea.

Reclamantul a formulat apel, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia civilă nr. 375 din 10.10.2002, Tribunalul Călăraşi a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa, în sensul admiterii cererii şi obligării pârâţilor la mutarea streşinii imobilului din latura de est, până la limita graniţei existente pe această latură.

Pentru a decide astfel, tribunalul a apreciat că reclamantul, prin concluziile scrise, a solicitat obligarea pârâţilor la repararea sau schimbarea jgheabului, cerere ce nu poate fi apreciată ca o modificare a acţiunii, având în vedere dispoziţiile art. 615 din Codul civil, în raport de care orice proprietar e dator a-şi face streaşina casei sale astfel încât apele pluviale să se scurgă pe terenul său ori pe străzi, iar nu pe locul vecinului său.

De asemenea, proprietarul casei trebuie să lase o distanţă oarecare între streaşina casei sale şi fondul vecin, pentru a evita producerea unor daune vecinului, cauzate de apele care curg de pe acoperişul casei sale, în caz contrar acesta putând fi obligat să-şi mute streaşina şi să plătească despăgubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele cauzate.

Se poate dispune chiar modificarea sau desfiinţarea construcţiei, dacă nu se poate evita în alt mod scurgerea apelor pluviale pe terenul vecinului.

Tribunalul a constatat că, pentru realizarea finalităţii dispoziţiilor art. 615 din Codul civil, reclamantul poate solicita atât mutarea streşinii, cât şi modificarea sau schimbarea streşinii, situaţie în care nu se poate vorbi de o modificare a acţiunii şi de nerespectarea dispoziţiilor art. 132 din Codul de procedură civilă.

Pe fond, instanţa de apel a reţinut că într-adevăr apele din precipitaţii de pe acoperişul imobilului pârâţilor se scurg pe terenul reclamantului, pe latura de est a proprietăţii.

împotriva deciziei tribunalului, pârâţii au formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 din Codul de procedură civilă.

Recurenţii au susţinut că decizia pronunţată în apel este nelegală, deoarece intimatul-reclamant renunţase la capătul de cerere privind mutarea streşinii, solicitând, în schimb, schimbarea sau repararea jgheabului lor, modificare de acţiune corect sancţionată de instanţa de fond în baza dispoziţiilor art. 132 din Codul de procedură civilă.

Pe fondul cauzei, recurenţii au susţinut că decizia instanţei de apel este nelegală, deoarece din raportul de expertiză rezultă că recurenţii nu se învecinează cu intimatul-reclamant pe latura de est, iar pe de altă parte, clădirea lor este situată nu pe graniţa proprietăţilor, ci cu mult în interiorul curţii recurenţilor, în spatele casei lor existând un trotuar de beton şi la aproximativ 35 cm un gard despărţitor, în parte distrus chiar de intimatul-reclamant.

Recurenţii au mai invocat împrejurarea că decizia recurată nu este motivată în fapt şi în drept, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, se impune constatarea nulităţii acesteia.

Recurenţii au arătat că tribunalul a reţinut o situaţie de fapt care contravine probatoriului administrat şi concluziilor instanţei de fond, în sensul că apele de pe acoperişul imobilului lor se scurg în curte, pe terenul reclamantului, numai în caz de precipitaţii abundente.

Tot recurenţii au mai arătat că instanţa de apel nu a observat că imobilul, proprietatea lor, a fost construit cu mult înainte de construirea de către reclamant a casei sale şi că a denaturat concluziile raportului de expertiză, care au stabilit că numai în caz de precipitaţii abundente apele pluviale se scurg pe terenul intimatului-reclamant.

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

în recurs nu s-au administrat probe noi.

Recursul este nefondat.

Privitor la greşita înlăturare a sancţiunii aplicate de instanţa de fond în temeiul art. 132 din vizând tardivitatea modificării acţiunii în concluziile pe fond, Curtea a reţinut ca fiind corectă constatarea instanţei de apel, în sensul că aceste concluzii nu constituie o modificare a acţiunii, ci eventual o precizare a acesteia, atâta vreme cât dispoziţiile art. 615 din Codul civil permit o asemenea solicitare (schimbarea sau repararea jgheabului, cât şi cererea de mutare a streşinii).

De altfel, Curtea a constatat că instanţa s-a pronunţat corect pe cererea principală astfel cum a fost formulată iniţial, obligaţia de a face, conform art. 615 din Codul civil, şi nu pe cererea de schimbare sau reparare a jgheabului, iar dacă se aprecia că suntem în faţa unei cereri modificatoare, instanţa ar fi urmat să comunice cererea modificatoare, pentru a o pune în discuţia părţilor, inclusiv pe aspectul formulării ei în termenul legal.
întrucât decizia recurată a fost motivată în fapt şi în drept, Curtea a apreciat că nu se verifică motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă.

Critica pe aspectul că soluţia pronunţată în cauză nu ar corespunde situaţiei de fapt, în sensul că recurenţii nu se învecinează la est cu intimatul, nu a fost primită, fiind contrazisă de schiţa anexă la raportul de expertiză.

Nu s-a primit nici critica pe fond privitoare la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 615 din Codul civil, în sensul că nu se impunea soluţia mutării streşinii, întrucât numai în caz de ploi abundente apele pluviale s-ar scurge pe terenul intimatului, pe considerentul că textul de lege impune că niciodată, indiferent de abundenţa precipitaţiilor, apele de pe un imobil nu trebuie să se scurgă pe terenul vecinului, ci pe terenul proprietatea proprie sau pe stradă.

Potrivit dispoziţiilor art. 312 din Codul de procedură civilă, recursul a fost respins ca nefondat.