Pentru a se pronunţa în acest mod prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr.161/22.01.2004, pronunţată de Judecătoria Paşcani in dosarul nr.3916/2003, sentinţă menţinută prin decizia civilă nr.20/12.01.2005 a Tribunalului Iaşi si prin decizia civilă nr.588/08.06.2005 a Curţii de Apel Iaşi, s-a dispus respingerea plângerii petentului formulate împotriva ordinului 439/29.08.2003 adoptat de Prefectura Jud.Iaşi, prin care solicita si atribuirea in proprietate a suprafeţei de 738 mp teren in intravilanul oraşului Paşcani, respectiv aceeaşi suprafaţă solicitată prin prezenta acţiune, si cu aceeaşi motivare.
Deşi in cauză nu există autoritate de lucru judecat, in sensul art.1201 C.civ., întrucât intre obiectul si părţile celor două plângeri – cea care a făcut obiectul cercetării in dosarul nr.3916/2003 al Judecătoriei Paşcani si cea analizată prin prezenta – nu există identitate ( in calitate de intimată in dosarul 3916/2003 a stat Prefectura Jud.Iaşi, dosarul menţionat având ca obiect ordinul 439/29.08.2003 adoptat de Prefectura Jud.Iaşi), totuşi, considerentele care au dus la pronunţarea soluţiei in dosarul sus – menţionat subzistă. Aceasta, mai ales că petentul a avut in vedere exact aceleaşi argumente in susţinerea cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate ca si cele învederate la soluţia dată plângerii împotriva ordinului nr.439/29.08.2003 adoptat de Prefectura Jud.Iaşi.
Recursul declarat de catre petent a fost respins de Tribunal, care a retinut ca îndreptăţirea petentului cu privire la aceeaşi suprafaţă de teren a mai fost analizată de către instanţele judecătoreşti,în acest sens fiind pronunţate: sentinţa civilă nr.161/2004 a Judecătoriei Paşcani, decizia civilă a Tribunalului Iaşi nr.20/2005 şi decizia civilă nr.588/2005 a Curţii de Apel Iaşi. Deşi nu poate fi reţinută în cauză excepţia autorităţii de lucru judecat prevăzută de art.1201 ,nefiind întrunită condiţia triplei identităţi de obiect , cauză şi părţi,totuşi nu poate fi ignorată puterea lucrului judecat ,după cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, aceasta nefiind sinonimă cu autoritatea de lucru judecat. Nesocotirea acesteia presupune încălcarea principiului stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice .
Puterea de lucru judecat presupune ca o chestiune odată tranşată de o instanţă să nu mai poată fi adusă înaintea judecăţii, iar, pe de altă parte, ceea ce a stabilit o instanţă, statuările irevocabile să nu fie contrazise prin hotărârea unei alte instanţe. Autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepţiei procesuale (non bis in idem), ci şi sub forma prezumţiei de lucru judecat, altfel spus al efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune că ceea ce a stabilit irevocabil o instanţă să nu fie contrazis de cea ulterioară.
Statuarea instanţelor cu privire la regimul juridic al terenului , al dispoziţiilor legale incidente nu poate fi supusă unei reevaluări ulterioare fără încălcarea puterii de lucru judecat, întrucât ea este rezultatul dezbaterilor judiciare şi verificării jurisdicţionale a instanţelor respective, în speţă Judecătoria Paşcani,Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi .
În consecinţă, deşi recurentul susţine că face dovada deplină a dreptului de proprietate, că solicită în temeiul art.11 alin.2 din Legea 18/1991 reconstituirea în fizic pentru 240 mp ori având în vedere considerentele hotărârilor judecătoreşti invocate mai sus rezultă fără putinţă de tăgadă că terenul revendicat este afectat de detalii de sistematizare şi este ocupat în prezent de terenul de sport al Liceului M Sadoveanu. Ori această statuare a instanţelor judecătoreşti nu poate fi supusă unei noi dezbateri şi cercetări judecătoreşti.
