întrucât prevederile art. 973 C. civ. stabilesc expres că acordul de voinţă al părţilor, concretizat într-un contract, nu are efect decât între părţile contractante, este admisibilă acţiunea unui terţ de constatare a inopozabilităţii faţă de el a unei convenţii la care nu a participat.
C.A. Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 247/A din 4 februarie 2004, in C.P.J.C.A. Cluj2004, p. 143
Prin sentinţa civilă nr. 9203 din 22 octombrie 2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a constatat inadmisibilitatea acţiunii civile înaintate de reclamantul T.I. împotriva pârâţilor Statul român, prin Consiliul local Cluj-Napoca, R.E., SC C. SA, prin lichidator A.T.P. SRL, fiind obligat reclamantul să plătească pârâtului R.E. 4.000.000 lei, cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul T.I., solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii acţiunii, aşa cum a fost formulată.
Criticile aduse hotărârii instanţei de fond vizează nelegalitatea şi netemeinicia pentru următoarele aspecte.
Astfel, apelantul învederează faptul că a înaintat notificarea sub nr. 910 din 9 august 2001, dar cererea de restituire în natură a imobilului a fost respinsă prin dispoziţia nr. 2909 din 28 iunie 2002 a primarului municipiului Cluj.
în aceeaşi idee, se mai invocă că, chiar dacă nu ar fi făcut notificarea, soluţia de respingere a acţiunii, ca inadmisibilă, este nelegală, faţă de dispoziţiile art. 20, 21, 25, 26, 27, 33 din Legea nr. 10/2001.
Apelantul susţine că instanţa de fond nu a ţinut seama de practica judiciară la care a făcut referire şi la dosar şi, nesocotind dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, a reţinut eronat că imobilul a fost preluat în temeiul unei decizii, iar, pe data emiterii acesteia, a avut loc concomitent dobândirea dreptului de proprietate al statului şi stingerea dreptului de proprietate în persoana fostului proprietar.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor de la dosar, curtea de apel reţine că apelul este fondat, în parte, pentru următoarele considerente.
Reclamantul, prin acţiunea introductivă, a solicitat să se constate că, în privinţa cotei sale de proprietate de 1/2 parte din imobilul înscris în C.F. nr. 27480, nr. top. 1217/2/19/S, iar apoi transcris în C.F. nr. 121373, preluarea de către Statul român s-a făcut fără titlu.
S-a mai solicitat să se constate că pârâtul R.E. este un subdo-bânditor de rea-credinţă, să se constate inopozabilitatea faţă de reclamant a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâtul R.E. cu pârâta SC C. SA, sub nr. 30115 din 15 octombrie 1996, să se dispune rectificarea înscrierii făcute sub nr. 317/6 februarie 1990 în C.F. nr. 27480, în sensul radierii acesteia şi revenirii la situaţia anterioară de carte funciară; să se dispună rectificarea înscrisurilor făcute sub nr. 3057 din 18 februarie 1997 şi sub nr. 5438 din 27 martie 1997 în C.F. nr. 121373, în sensul radierii acestora.
în ce priveşte susţinerea reclamantului că nu-i este opozabil contractul de vânzare-cumpărare încheiat între pârâtul R.E. şi SC C. SA, instanţa reţine că petitul formulat în sensul inopozabilităţii acestui contract trebuia admis de instanţa de fond, pentru următoarele aspecte.
Faţă de contractul de vânzare-cumpărare sus-menţionat, încheiat la 27 martie 1997, reclamantul este un terţ.
Or, potrivit art. 973 C. civ., convenţiile n-au efect decât între părţile contractante.
Opozabilitatea este un corolar al principiului relativităţii efectelor actelor juridice civile.
Cum reclamantul nu se încadrează în categoria excepţiilor aparente de la principiul relativităţii efectelor actului juridic, faţă de reclamant operează, pe cale de consecinţă, inopozabilitatea acestui act juridic.
Pentru considerentele expuse, se impunea admiterea, în parte, a acţiunii reclamantului, în sensul constatării inopozabilităţii faţă de reclamant a contractului de vânzare-cumpărare nr. 30115 din 15 octombrie 1996, încheiat între pârâta SC C. SA şi pârâtul R.E.
