Cerere stabilire servitute. Admitere. Servituţi


Judecător PALICI GIANINA GEORGIANA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 692/06.06.2011

Dosar nr. 1535/310/2010

Domeniu: SERVITUŢI

Titlul: Cerere stabilire servitute. Admitere.

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele GIR si CE în contradictoriu cu pârâţii SE si SMM s-a solicitat stabilirea unei servituti de trecere de 3 ml pe terenul proprietatea paratilor situat in orasul Comarnic, str. …, precum si obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii s-a aratat ca reclamanta GIR a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 4200 mp, categoria faneata, situat in oraşul Comarnic, str. …., judeţul Prahova, fara nici o ieşire la calea publica, in baza adeverintei nr. … si a certificatului de mostenitor testamentar.

S-a aratat, de asemenea, faptul ca, in baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. … de B.N.P. …, reclamanta CE. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafaţa de 2200 mp, situat in intravilanul oraşului Comarnic, str. … punctul “Ograda” , teren fără nici o ieşire la drumul public.

Au mentionat reclamantele faptul ca atat terenurile dominante cat si terenurile aservite au constituit un singur fond, formând un singur trunchi de teren care ulterior a fost impartit descendenţilor, iar acestia prin acte succesive de înstrăinare, au adus lucrurile in starea din care a rezultat servitutea.

Servitutea a fost exercitata de-a lungul timpului, fiind o servitute continua si aparenta dobândita prin prescripţie achizitiva, respectiv prin posesiunea de 30 de ani, întrucât pe partea opusa este o râpă foarte abrupta si datorita apelor pluviale, apa se scurge in torent.

In final au precizat reclamantele faptul ca paraţii împiedica nejustificat accesul la fondurile proprietatea lor.

In drept cererea a fost intemaiata pe disp. art.616 si urm. şi art.623 C. Civ.

La data de 19.08.2010 paratii au formulat intampinare solicitand respingerea ca nefondată a acţiunii.

In motivare, au aratat faptul ca sunt în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. …, asupra terenului categoria (faneaţă în suprafaţă măsurată de 1.170 mp.(suprafaţa din acte fiind de 1 400 mp.) situat în intravilanul oraşului Comarnic, str. …, punctul “Muchea Galmii”, jud. Prahova, teren pe care l-au cumpărat în scopul construirii unei case pe zona cu înclinaţie mai mică, care permite edificarea unei construcţii în condiţii de siguranţă mai sporită.

Au precizat pârâţii că în perioada efectuării operaţiunilor de cumpărare, cu toate că au efectuat toate măsurile legale în vederea informării despre situaţia juridică a acestui teren, nu au aflat că ar exista vreo sarcină asupra acestuia, însă în primăvara anului 2010, au fost informaţi de către reclamante că au nevoie de o cale de acces către proprietăţile lor.

Au arătat faptul că nu exista posibilitatea de a oferi o altă cale de acces decât pe partea de Vest a proprietăţii care are o înclinare puţin mai mare decât latura din Nord-Est unde intenţionează sa edifice o construcţie, latura care necesită o serie de investiţii pentru a o putea aduce la categoria de cale de acces cu vehicule.

Au mentionat faptul ca în prezenta cauză nu sunt întrunite condiţiile prev. de art. 616 C.civ, în sensul că reclamantele au posibilitatea de acces şi pe proprietatea vecină din partea de Nord-Est, proprietate ce apartine lui SP, unde îşi pot construi mult mai uşor cale de acces.

Au mai arătat pârâţii că suprafaţa terenului ce le aparţine este mai mică decât cea din actele care au stat la baza încheierii contractului de vânzare – cumpărare si doar pe suprafaţa aflată în partea de Est unde îşi doresc cale de acces reclamantele, pot edifica o construcţie în condiţii de siguranţă mai sporită, terenul având o înclinaţie mai mică decât pe latura de Nord – Vest.

De asemenea, au precizat faptul ca nu a existat niciodată pe partea menţionată de către reclamante o servitute cu caracter de continuitate şi aparentă, terenul lor nefiind niciodată un teren aservit, iar cedarea suprafeţei de teren solicitată de reclamante, pentru o cale de acces, este prea împovărătoare, obligându-i să nu mai poată edifica nicio construcţie aşa cum si-au propus la momentul cumpărării terenului, fiind astfel încălcate drepturile prevăzute de art. 481 C. civ. şi art. l din Protocolul adiţional CEDO, privitoare la apărarea şi exercitarea dreptului de proprietate.

Au solicitat in final obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecata.

In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 82, art.115 şi urm. C.proc.civ., precum şi pe disp. art. 480, art.481, art.6116-643 C.civ.

La data de 01.11.2010 paratii au formulat note de sedinta invocand exceptia lipsei de interes a reclamantei GI si exceptia lipsei calităţii procesuale active cu privire la aceeaşi reclamanta.

In motivare au aratat faptul ca interesul reclamantei GIR nu este direct si personal, nu este nascut si actual si nu este legal si legitim.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesule active au mentionat paratii ca lipseste orice linie de hotar vecina sau alaturata intre proprietatea acestei reclamante si proprietatea lor, scopul acesteia fiind de a-i impiedica sa foloseasca in mod exclusiv si netulburat terenul ce a fost cumparat in scopul edificarii unei constructii.

In cursul cercetarii judecatoresti instanta a administrat proba cu interogatoriu, proba cu inscrisuri, proba testimoniala, proba cu expertiza si proba cu cercetare la fata locului.

La data de 07.02.2011 reclamanta GIR a formulat cerere de mărire a câtimii in sensul stabilirii unei cai de acces cu lăţimea de 4 ml fata de 3 ml astfel cum a solicitat prin cererea introductiva, iar la termenul din data de 07.02.2011 reclamanta CE, prin apărător, a formulat o cerere identica.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.02.2011 instanţa a admis excepţia de conexitate si a dispus conexarea dosarului nr…. la dosarul nr…..

Prin cererea formulata în cadrul dosarului nr. …. pârâţii au solicitat obligarea reclamantelor la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de piaţă a terenului ce ar fi indisponibilizat in cazul admiterii cererii formulate in cadrul dosarului nr…..

Prin întâmpinarea formulată in cadrul aceluiaşi dosar reclamanta GIR a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii şi invocând totodată excepţia lipsei calităţii procesuale active şi exceptia prematuritatii actiunii, exceptii ce au fost respinse de catre instanta prin incheierea din data de 07.02.2011.

La data de 13.10.2010 a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sinaia o noua actiune formulata de reclamantele GIR si CE in contradictoriu cu aceiaşi parati, avand acelasi obiect si aceeasi cauza, drept pentru care prin incheierea din data de 10.01.2011 a fost admisa exceptia de litispendenta si s-a dipsus intrunirea celor doua pricini.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul probelor administrate şi al dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamanta GIR este proprietara asupra terenului in suprafata de 4.200 mp, situat in orasul Comarnic, str. … punctul Muchia Galmii, jud. Prahova astfel cum rezulta din adeverinta nr…. si certificatul de mostenitor nr….

Reclamanta CE este proprietara terenului în suprafata de 2200 mp situat in orasul Comarnic, str. …, .. punctul “Ograda” potrivit contarctului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr….

De asemenea, astfel cum rezultă din contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. …, pârâţii sunt proprietari asupra terenului în suprafaţă de 1.170 mp. situat în intravilanul oraşului Comarnic, str. ….., FN, punctul “Muchea Galmii” jud. Prahova.

Atât din declaraţiile martorilor audiaţi cât şi din planul de situaţie aferent raportului de expertiză tehnică de specialitatea topometrie efectuat de expert AFG rezultă că terenurile reclamantelor nu au acces direct la drumul public, având caracterul de loc înfundat.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei GIR invocată de către pârâţi, excepţie ce a fost unită cu fondul cauzei, instanţa apreciază că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Obiectul cererii de chemare în judecată promovate de reclamanta GIR îl reprezintă constituirea unei servituţi de trecere, respectiv a unei căi de acces la drumul public şi în folosul terenului ce-i aparţine, iar între terenul proprietatea sa şi drumul public se interpune terenul proprietatea pârâţilor.

Stabilirea servituţii pe terenul pârâţilor e justificată de faptul că singurul impediment de a avea acces la drumul public este terenul acestora şi nu terenul ce aparţine reclamantei CE.

Însăşi coparticiparea procesuală existentă în cauză între cele două reclamante constituie în opinia instanţei un argument în sensul că nu există nici un impediment cu privire la folosirea unei căi de acces la drumul public de către reclamanta GIR pe terenul reclamantei CE.

De altfel, nu este necesară stabilirea unei servituţi pe cale judecătorească, ci este posibil şi suficient ca proprietarul fondului aservit să permită proprietarului fondului dominant folosirea unei căi de acces către drumul public. Prin urmare, instanţa apreciază că reclamanta GIR are calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Referitor la excepţia lipsei de interes în ceea ce o priveşte pe reclamanta GIR invocată de către pârâţi, excepţie ce a fost unita cu fondul cauzei, instanţa apreciază ca este neîntemeiată, fiind întrunite toate cerinţele pentru a justifica sesizarea instanţei de judecată.

Astfel, interesul este legitim, necontravenind legii sau regulilor de convieţuire socială, este născut şi actual, existând în momentul formulării cererii introductive pentru argumentele expuse anterior, şi este un interes personal şi direct, folosul practic urmărit prin promovarea unei acestei acţiuni o vizează în mod direct pe reclamanta GIR.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa reţine că potrivit art.616 Cod civil, “proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate reclama a trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.”

Relativ la traseul servituţii de trecere stabilită de expert prin lucrarea întocmită, se reţine că acesta se desfăşoară pe traseul figurat pe planul de situaţie între punctele …, având suprafaţa de 69 mp la o lăţime de 4 m.l.

Este de precizat că servitutea stabilită de expert afectează terenul proprietatea pârâţilor, însă este cea mai apropiată cale de acces la drumul public, mai uşor de folosit şi de realizat.

Expertul a mai concluzionat că eventualele construcţii ce s-ar ridica pe terenul proprietatea pârâţilor nu afectează crearea unei servituţi de trecere.

Cu privire la latura de vest oferita de către pârâţi în vederea stabilirii unei servituţi de trecere, instanţa apreciază, astfel cum rezultă şi din proba cu cercetare la faţa locului, că această latură este abruptă, prezintă inconveniente, iar pentru a putea fi practicată este nevoie de amenajări laborioase şi costisitoare.

Pentru cele ce preced va fi admisă cererea de chemare în judecată şi se va stabili în favoarea terenurilor reclamantelor o servitute de trecere pe terenul pârâţilor definită de punctele …, având suprafaţa de 69 mp astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară topometrică întocmit de expert.

Astfel cum rezultă din dispoziţiile art.616 “proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate reclama a trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.”

Prin urmare, servitutea de trecere se stabileşte cu titlu oneros, astfel că proprietarul fondului dominant va fi ţinut să despăgubească pe proprietarul fondului aservit cu echivalentul lipsei de folosinţă a terenului utilizat pentru trecere, stabilită în raport de valoarea lui de circulaţie. Întrucât, astfel cum rezultă din răspunsul expertului la obiecţiunile formulate, valoarea unui mp este de 60 lei, iar valoarea suprafeţei de 69 mp, suprafaţă afectată de servitute, este de 4140 lei, valoarea anuală raportată la o perioadă de 25 de ani este de 165,60 lei, sumă pe care instanţa o stabileşte în sarcina reclamantelor cu titlu despăgubiri ce urmează a fi acordate proprietarilor fondului aservit şi care reprezintă echivalentul lipsei de folosinţă a terenului.

În temeiul art.274 C. pr. civ. pârâţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantelor, astfel: 800 lei onorariu expert, 100 lei taxa judiciară de timbru, şi 1.500 lei onorariu apărător.