Potrivit disp.art.403 alin.1 cod proc. civila, pâna la solutionarea contestatiei la sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune în cuantumul fixat de instanta în afara de cazul în care dispune astfel.
Prin încheierea nr.1286/28 octombrie 2010, Judecatoria Turnu Magurele a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare a executarii silite – instituire sechestru asigurator, invocata din oficiu, a respins, ca inadmisibila cererea de suspendare executare silita- instituire sechestru asigurator formulata de contestatorul P.M. în contradictoriu cu intimata A.N.A.F.-D.G.F.P. Teleorman; a fost respinsa, ca nefondata exceptia tardivitatii cererii si exceptia netimbrarii cererii, invocata de intimata.
Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut ca dispozitiile art.403 alin1 cod proc.civ. conditioneaza suspendarea executarii silite de existenta contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita.
În speta, petentul a formulat, conform art.205 cod proc. fiscala contestatie împotriva deciziei de impunere emisa de ANAF- DGFP Teleorman, deci împotriva titlului de creanta emis, prin care a solicitat sa se constate ca el nu a realizat activitate economica cu caracter de continuitate, ca nu este obligat la plata TVA, sa fie exonerat de la plata sumelor l acare a fost obligat si, în consecinta, anularea deciziei de impunere.
Cu aceeasi ocazie, prin aceeasi contestatie, a solicitat suspendarea instituirii de masuri asiguratorii asupra bunurilor sale pâna la solutionarea acestei contestatii.
Prin adresa nr.18216/31.08.2010 ANAF- DGFP Teleorman a înaintat instantei, spre competenta solutionare, contestatia formulata de petent.
Instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii pentru suspendarea executarii silite, invocata din oficiu, motivând ca, pentru a se putea prevala de disp.art.403 alin.1 cod proc. civ. era necesar ca petentul sa formuleze, în prealabil, la instanta sau chiar si în contestatia adresata intimatei, contestatie la executare împotriva actului de executare, respectiv împotriva deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr.20/ 5 iulie 2010 emisa de intimata, ceea ce petentul nu a facut.
Instanta a respins exceptia tardivitatii cererii ca nefondata, invocata de ANAF- DGFP Teleorman cu motivarea ca dispozitiile art.172 si 173 cod proc. fiscala, conform carora împotriva fiecarui act de executare cel interesat poate face contestatie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sanctiunea decaderii, nu sunt aplicabile deoarece, asa cum a retinut, petentul nu a formulat contestatie împotriva deciziei de instituire a masurii asiguratorii.
Cum instanta a constatat ca petentul nu a formulat contestatie la executarea silita pentru a a-i fi aplicabile dispozitiile legale invocate, a pus în vedere petentul sa timbreze cererea de suspendare cu 10 lei, conform disp. art.3 lit.e din Legea 146/1997, taxa de timbru care a fost achitata, astfel ca instanta a respins si exceptia netimbrarii cererii, invocata de intimata.
