Cesiunea de datorii bancare intervenită între soţi. Inopozabilitatea actului faţă de instituţia bancară.Consecinţe. Partaj


Inopozabilitatea actului faţă de instituţia bancară.Consecinţe.

Dosar nr. 2349/218/2009

Decizia civilă nr. 181/Ap/20.10.2010

Prin sentinţa civilă nr.895/21.04.2010 pronunţată în dosar nr.2349/218/2009,

Judecătoria Carei arespins excepţia lipsei calităţii procesuale active ridicată de pârâta

BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE BUCUREŞTI prin Sucursala Satu Mare, ca

neîntemeiată; a respins, ca neîntemeiată, acţiunea civilă intentată de reclamantul S. J.

împotriva pârâţilor BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE BUCUREŞTI prin Sucursala

Satu Mare şi E. E. şi a respins, ca neîntemeiată, şi cererea de intervenţie în nume propriu a

intervenientei S B. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că reclamantul şi pârâta de

ordin 2 au fost căsătoriţi, iar în timpul căsătoriei au contractat un împrumut de 17.000 Euro de

la pârâta de ordin 1, împrumut care a fost garantat cu imobilul proprietatea mamei

reclamantului, situat în Carei, str.N.Titulescu, nr.19, ap.8, jud.Satu Mare, astfel că reclamantul

are calitate procesuală activă.

În urma partajului bunurilor comune, precum şi a datoriilor comune ale reclamantului

şi al pârâtei de ordin 2, pârâta a fost obligată să plătească ratele de la credit, însă acest fapt nu

duce automat la radierea ipotecii din moment ce pârâta de ordin 1 nu a consimţit la acest fapt,

deoarece obligaţia principală nu s-a stins aşa cum prevăd disp.art.1800 alin.1 pct.1 Cod civil.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intervenienta .

. Apelul este nefondat

În urma cesiunii de datorie intervenită în baza sentinţei civile nr.817/15.04.2009 a

Judecătoriei Carei, prin care fosta soţie a intimatului reclamant, E. E. a fost obligată să

plătească ratele lunare din creditul în valoare de 17.000 euro contractat de la BRD-Group

Societe Generale în baza contractului de credit nr.17/2007 până la stingerea totală a datoriei

cu ipotecarea imobilului apelantei, obligaţia principală nu s-a stins, ca atare nici ipoteca ca

obligaţie accesorie nu s-a stins. Sentinţa civilă mai sus invocată nu e opozabilă instituţiei

bancare pârâte în calitate de creditor, pentru aceasta, cesiunea intervenită în baza acestei

sentinţe este res inter alios acta, adică drepturile creditorului rămân intacte. Datoria

debitorului iniţial împreună cu garanţiile şi accesoriile sale nu s-a transmis debitorului

cesionar. Efectele ce s-au produs sunt: că în caz de neplată creditorul îl va urmări pe debitorul

originar, iar acesta din urmă va avea o acţiune în regres împotriva cesionarului care avea

obligaţia de a plăti acea datorie creditorului. Condiţiile contractului de credit bancar rămân

neschimbate, precum şi garanţiile constituite .