Cheltuieli de judecată solicitate pe cale separată. Gestiunea de a face.
Achitarea onorariului de avocat de o altă persoană , nu o îndreptăţeşte pe aceasta să ceară pe cale separată obligarea pârâtului din dosarul în care s-a depus chitanţa de plată a onorariului , pârât căzut în pretenţii ,la plata cu titlu de cheltuieli de judecată a respectivului onorariu.
TRIBUNALUL GORJ – SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 24707/318/2010 – decizia nr. 1978 din şedinţa publică de la 16 Septembrie 2011
Asupra recursului de faţă.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. 24707/318/2010, la data de 08.11.2010, reclamantul B N a chemat în judecată pârâta S.C. C E Rovinari S.A., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei să-i plătească suma de 14250 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate cu ocazia judecării recursului în dosarul nr. 945/95/2008 la Î.C.C.J.; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua cu ocazia acestui proces.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că acesta împreună cu Ş C şi D Ghe s-au judecat cu pârâta în dosarul nr. 945/95/2008 al Tribunalului Gorj, iar prin sentinţa nr. 203/2008 pârâta a fost obligată să le plătească drepturile de pentru invenţia „Dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotorul bobinat”, aferente perioadei 1.01.2006 – 30.06.2007, cu 18.681, 40 lei cheltuieli de judecată către reclamant, 7300 lei, cheltuieli de judecată către Ş C şi 4.400 lei cheltuieli de judecată către Dudău Gheorghe.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, iar acesta a fost respins prin decizia civilă nr. 140/2009 a Curţii de Apel Craiova, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 3140 lei.
De asemenea, împotriva deciziei nr. 140/2009 a Curţii de Apel Craiova, a declarat recurs pârâta, iar acesta s-a constatat nul prin decizia nr. 395/2010 a Î.C.C.J.
Reclamantul a mai arătat că toate cheltuielile de judecată la instanţa de recurs, în cuantum de 14.250 lei, au fost suportate în exclusivitate de acesta, aşa cum rezultă din „nota de cheltuieli” şi chitanţele anexate la aceasta.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 274 alin. 1 C. pr. civ.
În probaţiune, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi ataşarea dosarului nr. 945/95/2008 al Tribunalului Gorj – Secţia civilă.
Conform art. 112 C. pr. civ., la dosar s-au ataşat următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială, sentinţa nr. 203/22.10.2008 a Tribunalului Gorj – Secţia civilă, decizia nr. 140/22.04.2009 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă, încheiere de amânare a pronunţării şi decizia nr. 395/26.01.2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 945/95/2008, notă de cheltuieli, chitanţă onorariu avocat (filele 4-19).
Pârâta a formulat întâmpinare în cauză şi a solicitat să se reducă cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 8500 lei, conform chitanţei nr. 132/20.12.2009, corespunzător prestaţiei realizate; să se constate că nu are calitate procesuală pasivă pentru cheltuielile de judecată, solicitate ca plată pentru Ş C, respectiv pentru D Ghe, conform chitanţelor nr. 133/20.12.2009 şi nr. 134/20.12.2009, acestea putând fi cerute doar de cele două persoane.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 274 alin. 3 C.pr.civ.
Ataşat întâmpinării, pârâta a depus fişa dosarului nr. 945/95/2008 al Î.C.C.J. (fila 24).
Reclamantul, prin apărător, a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei (filele 28-29), la termenul din data de 10.02.2011, prin care a arătat că aceasta are calitate procesuală pasivă şi pentru cheltuielile de judecată achitate pentru coautorii invenţiei Ş C şi D Ghe cu chitanţele nr. 133/20.12.2009 şi nr. 134/20.12.2009 deoarece la Î.C.C.J. a fost respins recursul şi faţă de aceştia.
De asemenea, s-a arătat că nu este întemeiată solicitarea cu privire la reducerea onorariului apărătorului întrucât raportat la dispoziţiile art. 274 alin.3 C.pr.civ. la stabilirea onorariului între avocat şi client s-a avut în vederea şi valoarea pricinii.
La acelaşi termen apărătorul reclamantului a depus chitanţa onorariu avocat , copie de pe sentinţa civilă nr. 185/7.10.2008 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia civilă în dosarul nr. 6227/95/2007, iar la data de 10.03.2011 s-au mai depus copii de pe sentinţele nr. 593/26.01.2011 şi nr. 1533/18.02.2011 ale Judecătoriei Tg-Jiu precum şi taxă de timbru în valoare de 966 lei şi timbru judiciar de 5 lei (filele 37- 40).
În şedinţa publică din 10.03.2011, s-a dispus audierea martorilor Ş C şi D Ghe pentru a se verifica cine a suportat cheltuielile de judecată ce fac obiectul acţiunii .
La data de 24.03.2011 a fost audiat reclamantul şi martorul D Ghe, stabilindu-se că nu mai este necesară audierea celuilalt martor.
De asemenea s-a dispus ataşarea dosarului nr. 945/95/2008 al Tribunalului Gorj – Secţia civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 2777/24.03.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr. 24707/318/2010 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, invocată prin întâmpinare.
A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul B N, în contradictoriu cu pârâta S.C. C E Rovinari S.A. .
A fost obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 7.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr. 945/95/2008 al Tribunalului Gorj de către reclamant, în faza recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 1034 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în prezenta cauză.
Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut instanţa de fond următoarele :
Analizând cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 C. pr. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtei,invocată prin întâmpinare, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă întrucât numiţii B N, D Ghe şi Ş C au fost deopotrivă intimaţi în recursul soluţionat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a României în dosarul nr. 945/95/2008, declarat de pârâta S.C. Complexul Energetic R S.A., constatându-se că onorariile pentru apărătorul ales au fost plătite de către reclamantul B Nicolae pentru toţi trei reclamanţii coautori ai invenţiei, conform declaraţiei martorului D Ghe şi a reclamantului.
Pe fond, se reţine că prin sentinţa civilă nr. 203/22.10.2008 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia civilă, în dosarul nr. 945/95/2008, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii B N, Ş C şi D Ghe şi a fost obligată pârâta S.C. C E ROVINARI S.A. la plata către aceştia a drepturilor de autor după cum urmează: 175.646 lei – B N; 73.186 lei – Ş C şi 43.911 lei – D Ghe.
De asemenea, pârâta a fost obligată să plătească reclamanţilor dobânda legală aferentă acestor sume începând cu data de 11.07.2007 până la data efectuării plăţii, precum şi la plata cheltuielilor de judecată: B N – 18.681, 40 lei; Şerban Constantin – 7.300 lei şi D Ghe – 4.400 lei.
Prin decizia nr. 140/22.04.2009 a Curţii de Apel Craiova pronunţată în cauză, a fost respins apelul declarat de apelanta pârâtă S.C. C E Rovinari S.A. şi a fost obligată apelanta la plata sumei de 3.140 lei cheltuieli de judecată către intimaţii reclamanţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins excepţiile inadmisibilităţii şi autorităţii de lucru judecat, invocate de intimaţii B N, D Ghe şi Ş C şi a constatat nulitatea recursului declarat de pârâta menţionată împotriva deciziei nr. 140/22.04.2009 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Având în vedere considerentele expuse, instanţa de fond a reţinut că în faza recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, cauza a fost soluţionată într-un singur termen de judecată, iar apărările efectuate de către reprezentantul reclamanţilor au reiterat argumentele evidenţiate în celelalte faze procesuale, respingându-se două dintre excepţiile invocate de acesta.
Totodată, se reţine că judecarea căii de atac a apelului s-a realizat pe parcursul a trei termene, iar cheltuielile de judecată efectuate de cei trei reclamanţi s-au ridicat numai la suma de 3.140 lei, prezumându-se că pentru apărarea dreptului deja câştigat în prima instanţă, onorariul avut în vedere de părţile din contractul de asistenţă juridică nu a mai fost stabilit proporţional cu valoarea dreptului dobândit.
În consecinţă, instanţa de fond a apreciat că onorariul total de 14.250 lei, achitat în faza recursului de reclamantul B N pentru toţi trei reclamanţii este nepotrivit de mare faţă de activitatea îndeplinită de avocat în faza recursului, astfel încât în temeiul art. 274 alin. 3 C. pr. civ. şi art. 998 Cod civil, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 7.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr. 945/95/2008 al Tribunalului Gorj de către reclamant, în faza recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, în temeiul art. 274 alin. 3 C. pr. civ. şi art. 998 Cod civil, instanţa a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 1034 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în prezenta cauză, respectiv taxă de timbru, timbru judiciar şi onorariu de avocat micşorat la 500 lei, având în vedere că dosarul de faţă nu a necesitat apărări complexe, iar onorariul pentru faza recursului, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, a fost achitat în data de 20.12.2009, deci înainte de pronunţarea deciziei în recurs la data de 26 ianuarie 2010, putând fi solicitate cheltuielile de judecată în faţa acestei instanţe, fără a se stabili ulterior o sarcină disproporţionată pentru pârâtă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul Bercea Nicolae, criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate.
A susţinut în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a procedat la reducerea cuantumului onorariului de avocat suportat de către reclamant, în dosarul nr. 945/95/2008 în faza recursului la ICCJ .
A susţinut că onorariul perceput de avocat a fost stabilit în raport de valoarea litigiului , astfel că acesta nu a fost disproporţionat în raport cu valoarea dosarului .
A mai motivat că practica instanţelor judecătoreşti este constantă în acordarea cheltuielilor de judecată în integralitatea lor , în acest tip de dosare.
Sentinţa a fost criticată şi cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată datorat în prezenta cauză , susţinând că în mod greşit a fost obligat reclamantul să timbreze acţiunea , deşi această acţiune nu era susceptibilă de taxă de timbru şi de asemenea în mod greşit a fost redus şi cuantumul onorariului de avocat perceput pentru prezenta cauză .
În concluzie a solicitat admiterea recursului , modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată , cu cheltuieli de judecată în faţa instanţei de fond.
Intimata SC C E Rovinari SA a formulat întâmpinare , solicitând respingerea recursului.
Analizând actele şi lucrările dosarului , prin prisma criticilor formulate , instanţa de recurs reţine recursul ca fiind întemeiat, în limita celor ce succed:
Prin acţiunea principală , reclamantul B N a chemat în judecată pe pârâta C.E. R , solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 14.250 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamant în dosarul 945/95/2008 în faza recursului la ICCJ.
În dovedire a depus chitanţele nr. 132/20.12.2009 , 133/20.12.2009 şi 134/20.12.2009 privind plata onorariului de avocat către avocat M I , apărătorul ales de către părţi.
În litigiul ce a format obiectul dosarului 945/95/2008 au avut calitatea de reclamanţi numiţii B N, D Ghe şi Ş C, domnul avocat M I reprezentând interesele celor trei reclamanţi atât în faza de fond , cât şi în faţa instanţie de apel şi de recurs.
Observându-se chitanţele privind plata onorariului de avocat achitate pentru recurs depuse la filele 17,18,19 din dosar 24707/318/2010, se constată că prin chitanţa 132/2009 s-a perceput de la B N un onorariu în cuantum de 8500 lei , prin chitanţa 133/1999 B N achită pentru Ş C suma de 3600 lei onorariu avocat ; prin chitanţa 134/2009 B N achită pentru D Ghe suma de 2150 lei onorariu avocat .
Faţă de modul în care sunt întocmite chitanţele privind plata onorariului de avocat , în cauză nedepunându-se contractele de asistenţă juridică încheiate între apărător şi clienţii săi , instanţa de recurs reţine că ne aflăm în prezenţa operaţiunii juridice gestiunea intereselor altei persoane , reglementată de disp. art. 987 , operaţiune ce constă în aceea că o persoană numită ,,gerant „ intervine prin fapta sa voluntară şi unilaterală şi săvârşeşte acte materiale sau juridice în interesul altei persoane numită ,, gerat”, fără a fi primit mandat din partea acesteia din urmă.
În prezenta cauză , reclamantul B N din proprie iniţiativă achită onorariu de avocat perceput de apărătorul M I pentru ca acesta din urmă să asigure asistenţă juridică numiţilor Ş C şi D Ghe .
Raportat la cele expuse anterior , reţine instanţa de recurs că B N este îndreptăţit să pretindă de la pârâta C.E. Rovinari doar cheltuielile de judecată pe care acesta le-a suportat doar cu pregătirea propriei apărări şi nicidecum să primească cheltuielile de judecată pe care acesta le-a achitat în folosul celorlalţi reclamanţi.
Argumentul juridic ce stă la baza acestui raţionament rezultă din dispoziţiile art. 991 alin. 2 Cod civil , potrivit căruia în cazul gestiunii intereselor altei persoane se naşte un raport juridic obligaţional între gerant şi gerat, geratul fiind obligat de a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare şi utile pe care acesta le-a făcut.
În esenţă, reclamantul B N îşi recuperează sumele de bani achitate apărătorului ales pentru apărarea efectuată în favoarea intimaţilor Ş C şi D Ghe de la aceştia din urmă , cei doi la rândul lor putând să acţioneze partea care a căzut în pretenţii , respectiv C.E. Rovinari pentru plata cheltuielilor de judecată în faza recursului .
În nici un caz reclamantul nu are deschisă calea acţiunii directe împotriva pârâtului Complexul Energetic Rovinari ,acesta fiind terţ în raportul juridic obligaţional ce a luat naştere între B N , în calitate de gerant şi Ş C pe de o parte şi D Ghe pe de altă parte , în calitate de geraţi .
Pentru aceste argumente reţine instanţa de recurs că soluţia instanţei de fond a fost pronunţată cu greşita interpretare şi aplicare a legii , reclamantul fiind îndreptăţit să primească suma de 8500 lei achitată cu titlu de onorariu avocat în dosarul 945/95/2008 în fază de recurs.
Munca prestată de avocat în dosarul de recurs este proporţională cu onorariul perceput , activitatea desfăşurată de apărător neavând legătură cu numărul termenelor de judecată la care acesta a participat în fază de recurs, ci cu timpul necesar pregătirii apărării, în raport de motivele de recurs formulate şi problemele de drept puse în discuţie . De asemenea, onorariul nu se apreciază în raport de soluţiile date de instanţă la excepţiile invocate de apărător , respectiv dacă au fost admise sau respinse, întrucât avocatul are o obligaţie de diligenţă şi nu de rezultat, onorariul său nefiind stabilit în raport de soluţia ce se pronunţă în cauză, un astfel de onorariu fiind un onorariu de succes , pe care apărătorul şi clientul lui pot să-l negociaze, însă în prezenta cauză nu ne aflăm în cazul stabilirii unui astfel de onorariu.
Referitor la cheltuielile de judecată suportate de reclamant în prezenta cauză , reţine instanţa de recurs că în mod greşit instanţa de fond a pus în sarcina reclamantului achitarea unei taxe de timbru , aceasta fiind o acţiune scutită de taxă de timbru .
Reclamantul are însă posibilitate a de a solicita restituirea taxei de timbru în condiţiile art. 23 din Legea 146/1997, întrucât a achitat o taxă nedatorată .
Ar fi inechitabil că pârâtul C E Rovinari să fie obligat să suporte taxa de timbru pe care reclamantul a achitat-o atâta vreme cât acţiunea era scutită de taxă de timbru .
Este privit ca întemeiat şi motivul de recurs referitor la greşita reducere a onorariului de avocat achitat în prezenta cauză de la 1400 lei la 500 lei , onorariu perceput fiind proporţional cu depusă de apărător .
Pentru argumentele expuse anterior, reţine instanţa de recurs că soluţia instanţei de fond este pronunţată cu greşita aplicare şi interpretare a legii , în cauză fiind incident cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ. şi în raport de disp. art. 312 alin. 1 şi 3 c.pr.civ. va admite recursul , va modifica sentinţa în sensul că admite în parte acţiunea şi obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 8500 lei cheltuieli de judecată suportate de acesta în dosarul 945/95/2008 , în faza recursului la ICCJ.
Va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1400 lei cheltuieli de judecată la fond constând în onorariu avocat .
