Citarea persoanei juridice prin afişare. Condiţii


Dispoziţiile art. 92^1 din prevăd în mod expres situaţiile de excepţie privind îndeplinirea procedurii de citare a persoanei juridice prin afişare în două ipoteze de fapt: refuzarea primirii actului de procedură şi lipsa oricărei persoane la sediu.

Această ultimă ipoteză este întrunită în condiţiile în care agentul procedural a consemnat în cuprinsul procesului-verbal împrejurarea concretă de fapt, în sensul că “nici o persoană nu a fost găsită”.

Fiind vorba despre un înscris autentic, această menţiune face dovada până la înscrierea în fals.

(Decizia nr. 59 din 14 ianuarie 2003 – Secţia a IlI-a civilă)

Prin Sentinţa civilă nr. 12301 din 22.11.2001, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea reclamantului municipiul Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC “C.” SRL; a obligat pârâta să desfiinţeze panoul publicitar amplasat în Bucureşti, aşa cum a fost descris în Procesul-verbal de contravenţie nr. 4895 din 10.02.2000, şi să aducă terenul la starea iniţială în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri, în caz contrar măsurile urmând a fi aduse la îndeplinire, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 453/2001.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a avut în vedere probele administrate în cauză şi dispoziţiile art. 1 şi art. 3 lit. g) din Legea nr. 50/1991, republicată.

Prin Decizia civilă nr. 1872 A din 4.10.2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a lll-a civilă a respins apelul pârâtei, ca nefondat, reţinând în esenţă aceleaşi considerente de fapt şi de drept avute în vedere de prima instanţă.

împotriva deciziei tribunalului a formulat cerere de recurs la data de 21.11.2002 societatea pârâtă SC “C.” SRL, prin care a criticat-o pentru nelegalitate, pe temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă.

S-a susţinut că instanţa de apel nu a constatat că sentinţa primei instanţe a fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă; întrucât societatea are personal angajat 24 de ore din 24 de ore, având atribuţii exprese în ceea ce priveşte primirea corespondenţei, nu poate fi validată îndeplinirea procedurii prin afişare.

Recursul este nefondat.

Motivul de casare invocat de recurentă nu poate fi primit pe temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Din conţinutul actului de procedură existent la dosarul primei instanţe, rezultă că, pentru termenul de judecată din 22.11.2001, pârâta SC “C.” SRL a fost citată prin afişare.

Dispoziţiile art. 921 din Codul de procedură civilă prevăd în mod expres această situaţie de excepţie, respectiv îndeplinirea procedurii de citare a persoanei juridice prin afişare, în două ipoteze de fapt – refuzarea primirii actului de proceduri şi lipsa oricărei persoane la sediul persoanei juridice.
Agentul procedural a consemnat în cuprinsul procesului-verbal împrejurarea concretă de fapt – “nici o persoană de la pct. 1 nu a fost găsită”.

Fiind vorba de un înscris autentic, această menţiune face dovada până la înscrierea în fals.

Mai mult, dispoziţia procedurală sus-menţionată nu stipulează sancţiune pentru încălcarea prevederilor art. 921 din Codul de procedură civilă, ceea ce înseamnă că, prin aplicarea dreptului comun în materia nulităţilor procedurale (art. 105 din Codul de procedură civilă), cel ce invocă o nulitate care nu este expresă trebuie să dovedească vătămarea provocată, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea a respins recursul formulat de pârâtă, ca nefondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă.