Prin cererea formulată la data de 19.7.2006 şi înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 346/320/2006, reclamanţii AI, CN, CE, CO, CO, KI A, KE şi SI au chemat în judecată pe pârâţii Agenţia Domeniilor Statului, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Mureş, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Primăriei Ungheni, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Primăriei comunei Pănet şi ML, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
1. constatarea nulităţii absolute parţiale a Protocolului încheiat între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Primăriei Ungheni, încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 3, art. 7 alin. 7 din Legea 268/2001, art. 9 din Hotărârea nr. 626/2001 şi art. 38 din Legea nr. 1/2000 în privinţa suprafeţei de 19409 mp din parcela cu nr. cadastral de parcelă A 1478/1 şi de nr. de tarla 47, care se suprapune cu parcele cu nr. de top 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954, 939.
2. obligarea pârâtei ADS să încheie în privinţa suprafeţei de 19409 mp din parcela cu nr. cadastral de parcelă A 1478/1 şi nr. de tarla 47, care se suprapune cu parcelele cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954, 939, în temeiul dispoziţiilor art. 3, art.7 alin. 7 din Legea nr. 268/2001, art.9 din H nr. 626/2001, protocolul cu Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor in cadrul Primăriei comunei Pănet.
3. constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 120648/02.08.2001 emisă de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Mureş, în favoarea defunctului MII, al cărui moştenitor este pârâtul ML, emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale asupra suprafeţei de 19409 mp din parcela cu nr. cadastral A 1478/1 şi nr. de tarla 47, care se suprapune cu parcelele cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954, 939.
4. obligarea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Mureş, să modifice titlu de proprietate nr. 120648/02.08.2001, în vederea radierii a acelei părţi din parcelă cu nr. cadastral de parcelă A 1478/1 şi nr. de tarla 47, care se suprapune cu parcele cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954, 939.
5. constatarea nulităţii absolute parţiale a procesului verbal de punere în posesie eliberată de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Primăriei Ungheni, emis în favoarea pârâtului ML.
6. obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Primăriei Ungheni să modifice procesul verbal de punere în posesie eliberat în favoarea pârâtului ML, întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale în privinţa suprafaţa de 19409 mp
7.radierea din CF nr. 2784/N/Pănet cu nr. cadastral 278 a dreptului de proprietate de pe numele pârâtului ML asupra suprafeţei de 19409 mp
8. constatarea că persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra parcelelor cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954, 939 sunt reclamanţii, după cum urmează:
– AI, în calitate de moştenitor după Adorjan Gyorgy pentru parcela înscrisă în CF nr. 231/II Nazna, nr. top 965/2/2 în suprafaţă de 867 mp şi cea înscrisă în CF 854 Nazna nr. top 965/2/4 în suprafaţă de 864 mp;
– CN, în calitate de moştenitor după defuncţii Cioban Nicolae şi Cioban Erzsebet pentru parcelele înscrise în CF nr. 413 Nazna nr. top 964/2/2 în suprafaţă de 581 mp şi cea cu nr. top 964/1/2 în suprafaţă de 4662 mp;
– CE, CO şi CO, în calitate de moştenitori după defuncţii Ciula Chirilă şi Ciula Letiţia, pentru parcelele înscrise în CF nr. 394 Nazna cu nr. top 964/2/1 în suprafaţă de 720 mp şi cea nu nr. top 964/1/1 în suprafaţă de 4464 mp;
– KE, în calitate de moştenitoare după defuncţii Nagy Alexandru şi Bodo Ileana, pentru parcela înscrisă în CF nr. 1256 Nazna, nr. top 955 în suprafaţă de 5651 mp;
– SI, pentru suprafaţa de 800 mp din parcela cu nr. top 954 mp;
– KI A, pentru suprafaţa de 800 mp din parcelele cu nr. top 939 şi 954 mp.
9. obligarea Comisei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Mureş să emită în favoarea reclamanţilor titlul d proprietate cu parcelele cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954 şi 939 potrivit celor arătate mai sus;
10. obligarea Comisei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Primăriei Pănet să întocmească în favoarea reclamanţilor procesul verbal de punere în posesie asupra parcelelor cu nr. top. 955, 965/2/2, 965/2/4, 964/1/2, 964/2/2, 964/1/1, 964/2/1, 954 şi 939 potrivit celor arătate mai sus.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că prin protocolul încheiat între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Primăriei Ungheni s-a pus la dispoziţia acestei comisii parcela identificată cu nr. A1478/1 care cuprinde şi terenurile care au format proprietatea reclamanţilor sau antecesorilor acestora, actul încheiat fiind însă emis cu încălcarea art. 3, art. 7 alin. 7 din Legea 268/2001, art. 9 din Hotărârea nr. 626/2001 şi art. 38 din Legea nr. 1/2000. Reclamanţii au învederat că în temeiul dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 268/2001, art. 9 din Hotărârea nr. 626/2001, terenul mei sus menţionat ar fi trebuit să fie transmis de ADS pe bază de protocol Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Primăriei comunei Pănet, întrucât terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei Pănet, aceasta fiind singura competentă să încheie protocolul şi să dispună reconstituirea dreptului de proprietate.
S-a precizat că titlul de proprietate nr. 120648/02.08.2001, care cuprinde şi terenul cu nr. cadastral A 1478/1 şi nr. de tarla 47, a fost emis de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Mureş, la propunerea Comisiei locale Ungheni în favoarea defunctului MII, al cărui moştenitor este pârâtul ML, acest teren suprapunându-se parţial cu parcelele la care reclamanţii sunt îndreptăţiţi. Reclamanţii au precizat că au solicitat radierea din CF nr. 2784/N/Pănet cu nr. cadastral 278 a dreptului de proprietate de pe numele pârâtului asupra suprafeţei de 19409 mp, întrucât după obţinerea titlului de proprietate s-a procedat la intabularea dreptului. În urma constatării nulităţii protocolului atacat şi a titlului de proprietate emis pe numele pârâtului, se impune anularea proceselor verbale de punere în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate şi proceselor verbale de punere în posesie pe parcelele în discuţie în favoarea reclamanţilor.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 268/2001, art. 9 din H.G. nr. 626/2001, art. 3 alin. 1 lit. a şi g din Legea nr. 169/1997, art. 37, art. 38, art. 58 şi art. 63 din Legea nr. 18/1991, art. 8, art. 12, art. 38 din Legea nr. 1/2000, art. 34 alin. 1 şi 4, art. 36 alin. 5, art. 47 din H.G. nr. 890/2005, art. 111 cod procedură civilă, art. 36 din Legea nr. 7/1996 şi art. 2 din Decretul nr. 167/1958.
Intimata Instituţia Prefectului Judeţului Mureş – Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare în data de 17.10.2006 (f. 86-88), solicitând respingerea acţiunii promovate de reclamanţi ca nefondată, întrucât titlul de proprietate a cărui anulare în parte se solicită a fost emis în mod legal, în baza cererilor formulate de pârâtul de rând 5 atât în baza Legii nr. 18/1991, cât şi a Legilor nr. 169/1997 şi nr. 1/2000. Intimata a precizat că protocolul atacat de reclamanţi a fost certificat de OCPI Mureş sub nr. 7286 în data de 14.6.2006.
Intimata Agenţia Domeniilor Statului a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată în data de 16.10.2010 (f. 93-95), solicitând respingerea cererii, invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere faptul că nu era emitentul actelor solicitate. Pe fondul cauzelor s-a solicitat respingerea cererii, intimata arătând că rolul principal în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate îl are comisia judeţeană de fond funciar care validează propunerile de reconstituire şi emite titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 9.11.2008 (f. 151-153), pârâtul ML a solicitat respingerea ca nefondată a cererii şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată. Legat de modul de dobândire a terenurilor şi a titlului de proprietate, pârâtul a arătat că în calitate de moştenitor al defunctului Moldovan Iorgu a depus cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 169/1997 la Comisia locală de fond funciar din cadrul Primăriei Ungheni, obţinând reconstituirea dreptului asupra unui teren ce a fost în administrarea SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA, pe teritoriul comunei Pănet şi nu pe raza comunei Ungheni, unde era situat amplasamentul terenului deţinut în proprietate de antecesorul său. Pârâtul a subliniat că actele prin care a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate nu au fost atacate în justiţie de persoanele interesate. Pârâtul a argumentat că în mod asemănător lui, şi reclamanţii au devenit în urma aprobării cererii lor de reconstituire acţionari la SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA care era proprietara terenurilor până la predarea către comisiile de fond funciar Pănet şi Ungheni, preluări aprobate de prin hotărârea primăriilor în cauză. Înscrierea reclamanţilor în anexele 32, 36 şi 3 semnifică faptul că sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului lor de proprietate în natură, fără ca acea înscriere să garanteze şi primirea de teren pe vechiul amplasament. În continuare pârâtul a arătat că Primăria Pănet era obligată, după înscrierea reclamanţilor în anexe să îi pună în posesie cu terenurile solicitate, aceasta intrând în posesia terenurilor înainte de aprobarea preluării lor prin hotărârea nr. 29 din 16.11.2000 şi a luat la cunoştinţă că terenurile solicitate de reclamanţi nu se găsesc printre terenurile predate, amplasamentul acestor terenuri fiind evidenţiat pe planul cadastral, anexa IV, care se învecinează cu terenul pârâtului. Primăria Pănet era obligată să ofere alte terenuri reclamanţilor, iar aceştia dacă erau nemulţumiţi şi solicitau terenurile pe vechile amplasamente trebuiau să se adreseze instanţei de judecată în termenul legal.
Pârâtul a mai opinat că din adresa nr. 14205/D/IV/7.11.2003 a Prefecturii judeţului Mureş, anexa V rezultă că la şedinţa comisiei locale de fond funciar din 10.4.2003 au participat primarii comunei Pănet şi Ungheni, stabilindu-se menţinerea situaţiei de validare a anexei 36 cu locatorii SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş şi procesul verbal de delimitare a suprafeţelor cu planul de situaţie cadastral, iar Primăria Pănet nu a contestat Hotărârea nr. 83/L/2001. Pârâtul a subliniat că niciunul dintre reclamanţi nu a făcut dovada că s-ar fi adresat organelor locale în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 247/2005 pentru a solicita reconstituirea dreptului lor pe vechiul amplasament. Pârâtul a mai arătat că în mod greşit indică reclamanţi ca temei de nulitate cazul prevăzut de art. III din Legea nr. 169/1997 lit. a întrucât între comisiile Ungheni şi Pănet nu a avut loc un transfer de terenuri, iar pârâtul nu a beneficiat de un spor de teren în urma adoptării protocolului atacat.
Prin notele de şedinţă depuse la dosar în data de 21.5.2009 (f. 529-530) intimata Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Ungheni a subliniat că la data încheierii protocolului atacat de reclamanţi nu erau în vigoare actele normative a căror nerespectare s-a susţinut de către aceştia, respectiv H.G. nr. 626/2001 şi Legea nr. 268/2001, acestea neputând fi luate în considerare fără a aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile consacrat de art. 1 Cod civil.
Prin cererea depusă la dosarul cauzei în şedinţa publică din 21.9.2009 (f. 568-573), reclamanţii au solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Agenţiei Domeniilor Statului, argumentând că potrivit art. 7 alin. 4 din O.G. nr. 198/1999, prevederile art. 268/2001, art. 9 alin. 1 din H.G. nr. 626/2001, art. 24 pct. 2 din Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Domeniilor Statului predarea în mod legal către comisiile de fond funciar a terenurilor în litigiu se putea realiza numai de către intimata Agenţia Domeniilor Statului. S-a subliniat că în privinţa ambelor cereri care vizează încheierea legală a protocolului de predare Agenţia are calitate procesuală pasivă, deoarece numai în cazul în care hotărârea pronunţată este opozabilă ei se pot demara procedurile necesare pentru inventarierea terenului şi predarea lui către comisia locală de fond funciar. Agenţia Domeniilor Statului are obligaţia de a inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, aceasta putând fi constrânsă, în caz de refuz nejustificat, sub sancţiunea daunelor cominatorii, pe calea unei acţiuni în justiţie.
Prin concluziile scrise depuse la dosar în data de 15.10.2009 (f. 579-582) pârâtul ML a opinat că Primăria Pănet a luat cunoştinţă, cu ocazia predării terenurilor de către SC Agroindustriala Sîncrai Mureş SA şi anterior punerii în posesie a pârâtului, că terenurile solicitate de către reclamanţi nu se găsesc printre terenurile predate şi cu toate acestea nu a contestat hotărârea comisiei judeţene de fond funciar nr. 83/L/2001 prin care s-a aprobat predarea suprafeţelor de către SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA în favoarea comisiei locale ungheni şi anexa 36 cu locatorii îndreptăţi la reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin concluziile scrise depuse de reclamanţi la dosar în data de 29.3.2010 (f. 668-699) şi 17.5.2010 şi de pârâtul ML la data 22.3.2010 (f. 640), 3.5.2010 (f. 728-734), aceştia au reiterat argumentele formulate prin cererile depuse la dosar şi prin concluziile orale formulate în şedinţele publice din 29.3.2010 (f. 700-702) 10.5.2010 şi consemnate în încheierile de şedinţă de la acele date.
Instanţa a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reciproc al părţilor (f. 213-223, 236-242, 251-252), proba testimonială, fiind audiaţi martorii Biro Alexandru, Nagy Anton şi proba cu expertiza topografică, raportul întocmit de dl. expert Marian Mihalache fiind depus în data de 15.12.2009 la filele 441-446 din dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa arată mai întâi că, având în vedere că reconstituirea stării de fapt relevante soluţionării cauzei este în speţă strict legată de evoluţiile legislative ce au avut loc în decursul timpului şi ţinând cont şi de faptul că cererea reclamanţilor are mai multe capete de cerere, urmează să cerceteze situaţia de fapt, cu ocazia examinării fiecărui petit al cererii, şi nu în mod distinct, anterior analizei în drept.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţi procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniilor Statului, văzând că prin petitul 2 al cererii reclamanţii cer obligarea Agenţiei Domeniilor Statului la încheierea în privinţa suprafeţei de teren de 19409 mp, solicitată a fi reconstituită în natură pe vechiul amplasament de către aceştia, a unui protocol de predare-primire cu Comisia locală de fond funciar Pănet şi ţinând cont de dispoziţiile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 şi ale art. 9 din H.G. nr. 626/2001 care stabilesc în sarcina Agenţiei obligaţia de a preda pe bază de protocol comisiilor de fond funciar, la cererea comisiei judeţene, terenuri agricole aflate în domeniul privat al statului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea persoanelor
îndreptăţite, instanţa reţine că pârâta are legitimare procesuale pasivă în prezenta cauză, fiind subiectul pasiv al obligaţiei de predare menţionată de normele citate.
Pentru existenţa calităţii procesuale pasive nu are relevanţă temeinicia petitului prin care se cere obligarea Agenţiei la încheierea protocolului cu Comisia locală de fond funciar Pănet, fiind suficient ca legea să fixeze îndatorirea pârâtei de a realiza transmiterea terenurilor ce formează obiectul reconstituirii către comisiile locale de fond funciar, condiţie îndeplinită în cauză. Prin urmare, instanţa apreciază neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Domeniilor Statului, urmând să o respingă ca atare.
Examinând pe fond cererea reclamanţilor, pentru a stabili ordinea de tratare a cererilor cu care a fost investită, instanţa porneşte de la constatarea că dintre cele 10 capete de cerere ale acţiunii reclamanţilor, 2 petite au caracter principal, deoarece de modul de soluţionare al acestora depinde rezolvarea ce va fi dată şi celorlalte. Este vorba de petitul 1 şi 3 din cerere, respectiv cel vizând constatarea nulităţii absolute parţiale a protocolului încheiat între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Comisia locală de fond funciar din cadrul Primăriei Ungheni şi capătul prin care se urmăreşte constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 120648/2.8.2001 eliberat în favoarea pârâtului ML. Astfel, în măsura în care se reţine nulitatea protocolului şi a titlului de proprietate, se pune problema lipsirii de efecte juridice şi a actelor juridice întocmite în baza acestora (înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate reconstituit, punerea în posesie) şi pot fi luate în discuţie cererile de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor pe amplasamentul cuprins parţial în titlul de proprietate eliberat în favoarea pârâtului ML.
Legat de raportul dintre cele două capete de cerere constatate a avea caracter principal, trebuie arătat că viciile de care poate fi afectat un titlu de proprietate se analizează prin raportare la condiţiile stabilite în legislaţia specială – cauzele de nulitate reglementate de prevederile art. III din Legea nr. 169/1997. În vederea asigurării stabilităţii circuitului civil s-a impus consacrarea prin prevederile art. III a unei reglementări exacte şi exclusive, prin care să se prevadă motivele care pot duce la anularea unui titlu de proprietate. Aşadar, nu orice neregularitate comisă cu ocazia emiterii unui titlu de proprietate este aptă să altereze validitate titlului, ci numai acele nesocotiri ale legilor vizând aplicarea fondului funciar care sunt arătate în dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997 şi doar în condiţiile prevăzute de ipoteza normei.
Din această perspectivă, instanţa observă că prin petitul 1 al cererii introductive reclamanţii solicită constatarea nulităţii unui act juridic pentru a furniza un argument în vederea anulării titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului ML. Prin urmare, în primul rând trebuie analizat, în lumina cazurilor de nulitate invocate de reclamanţi, în ce măsură lipsirea de efecte juridice a protocolului între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Comisia locală de fond funciar din cadrul Primăriei Ungheni poate influenţa validitatea titlului de proprietate, iar pe urmă, dacă se stabileşte că ipoteza de nulitate invocată de reclamanţi în fundamentarea în drept a cererii lor este cuprinsă în cazurile din art. III din Legea nr. 169/1997, se va proceda la examinarea validităţii protocolului în discuţie.
Astfel, instanţa reţine că reclamanţii au susţinut existenţa în cauză a două motive de nulitate prevăzute de art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, şi anume cel prevăzut la lit. g şi cazul reglementat la lit. a.
Potrivit art. III alin. 1 lit. g sunt lovite de nulitate absolută transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului. Legat de acest caz de nulitate, trebuie amintit că reclamanţii au mai arătat că în speţă s-au încălcat şi prevederile art. 38 din Legea nr. 1/2000 care interzic comisiilor reconstituirea terenurilor agricole prin transferul lor de la o unitate administrativ teritorială la alta.
SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA în baza protocolului încheiat cu Comisia locală de fond funciar Ungheni a predat acesteia trenurile menţionate în cuprinsul actului, în suprafaţă de 33,58 ha în vederea atribuirii acestora în natură în favoarea a acţionarilor/locatarilor „conform listelor nominale şi planurilor cadastrale anexate, avându-se în vedere adresa MAA nr. 1136/1999 şi 95261/8.4.1999.” În cuprinsul protocolului s-a mai menţionat că „comisiile locale se vor conforma hotărârii nr. 175 al Prefecturii judeţului Mureş”.
Textele arătate de reclamanţi nu sunt incidente în situaţia de faţă, de vreme ce în cauză nu a avut loc un transfer de terenuri de la una dintre comisii în favoarea unei alte comisii de fond funciar sau dintr-o localitate în alta, ci o predare a terenurilor administrate de o societate agricolă cu capital de stat către comisiile locale implicate în procedura de reconstituire ca urmare a faptului că acţionarii societăţii au deţinut în trecut teren pe teritoriul comisiilor în cauză şi au depus cererea de reconstituire în faţa acestora.
Terenurile nu s-au aflat la dispoziţia comisiilor de fond funciar pentru a se putea realiza un transfer de la o unitate administrativ teritorială la alta în sensul art. 38 din Legea nr. 1/2000, iar predarea către comisiile locale de fond funciar efectuată de către SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA nu a avut ca scop primirea în schimb a unui teren, element constitutiv al cazului de nulitate reglementat de lit. g din art. III alin. 1, ci reconstituirea în natură a dreptului de proprietate, în favoarea acţionarilor şi locatorilor, asupra terenurilor din patrimoniului societăţii de stat agricole. Faţă de aceste constatări şi în lipsa unor dovezi în acest sens, cu atât mai puţin poate fi reţinută existenţa scopului special prevăzut de text privind efectuarea transferului de teren pentru a spori valoarea terenului primit ca urmare a transferului.
Cel de-al doilea motiv de nulitate a fost indicat de reclamanţi ca fiind reglementat de art. III alin. 1 lit. a. Trebuie observat că acest text vizează mai multe situaţii, reclamanţii nu au precizat însă care din cazurile acolo arătate ar fi aplicabile situaţiei de fapt alegate de aceştia. Analizând cele 6 ipoteze tratate de norma în discuţie din perspectiva motivării în fapt şi în drept a cererii reclamanţilor, instanţa observă că numai cazul prevăzut la lit. ii poate prezenta relevanţă în soluţionarea cererii. Potrivit acestui caz de nulitate, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislaţiei aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, asupra vechilor amplasamente ale foştilor solicitate de aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi.
Pentru aplicabilitatea acestui caz este aşadar necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:
-reconstituirea dreptului de proprietate să se facă în favoarea unor persoane neîndreptăţite potrivit legii aplicabile la data reconstituirii,
-reconstituirea să se facă pe vechiul amplasament al foştilor proprietari,
-amplasamentele să fi fost libere la data solicitării de către foştii proprietari.
După cum reiese din expertiza dispusă în cauză, terenul obţinut de pârâtul ML se suprapune în parte cu terenurile deţinute în trecut de către reclamanţi sau autorii acestora, fiind astfel întrunită una din condiţiile textului analizat. Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză instanţa reţine că parcela de teren obţinută de pârâtul ML prin titlul de proprietate atacat se află pe teritoriul comunei Pănet, sat Nazna spre satul Berghia, la ieşirea din comuna Sâncraiu de Mureş, vis-a-vis de fosta livadă Berghia, fiind un teren arabil extravilan, amplasat paralel cu drumul judeţean Nazna-Berghia, între şanţul drumului şi pârâu. Potrivit constatărilor expertului, în urma suprapunerii hărţilor CF şi cadastrale pe limitele actuale a rezultat că din suprafaţa totală de 3,15 ha a terenului atribuit pârâtului ML mai mult de jumătate, adică 1,94 ha se identifică cu terenurile înscrise în cărţile funciare deschise pe numele reclamanţilor sau a antecesorilor acestora pe nr. top 965/2/2, 965/2/4, 964/2/2, 964/1/2, 964/2/1, 964/1/1, 955, 954, 939. Expertul a mai precizat că reclamanţii mai folosesc şi alte parcele de teren în zona respectivă, peste pârâu care sunt perpendiculare pe direcţia pârâului şi drumului judeţean.
Instanţa urmează a stabili în continuare în ce măsură pârâtul era îndreptăţit, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului inclus în titlul de proprietate atacat.
Din actele dosarului rezultă că pârâtul ML, în calitate de moştenitor al defunctului Moldovan Iorgu a dobândit prin decizia Prefectului nr. 12/U2/1992 calitatea de acţionar la SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA pentru suprafaţa de 10 ha teren deţinută în raza localităţii Ungheni.
Decizia arătată mai sus a fost emisă în baza art. 36 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, fiind vorba de terenuri agricole care au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se aflau la data solicitării în administrarea unităţilor agricole de stat. Dobândirea calităţii de acţionar s-a realizat la cerere, iar numărul de acţiuni primite s-a stabilit proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
În ceea ce priveşte regimul juridic al calităţii de acţionar la o unitate agricolă de stat, aşa cum rezultă din art. 1 din Legea nr. 46/1992 şi art. 1 alin. 1 din Legea nr. 48/1994, persoanele îndreptăţite au devenit titularii unui drept de creanţă, în conţinutul căruia intra posibilitatea obţinerii de dividende şi produse agricole ori a contravalorii lor. Calitatea de acţionar nu conferea un drept real asupra terenului pentru care i-a fost stabilită persoanei în cauză această calitate.
Aşadar, dobândirea calităţii de acţionar nu echivala cu reconstituirea dreptului de proprietate, însă, ulterior, prin Legea arendării nr. 16/1994 s-a instituit o procedură de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea acţionarilor. În acest sens, trebuie observate dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 16/1994 potrivit cărora persoanele fizice, cărora le-a fost stabilită calitatea de acţionar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, pot opta în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi (termen prelungit până la data de 1 octombrie 1995 în temeiul Legii nr. 58 din 1995) pentru calitatea de locator, în condiţiile legii. Contractul de locaţiune se încheie, pentru perioada minimă de arendare prevăzuta la art. 7 alin. 2, între societatea comercială care deţine terenul în cauză şi persoana fizică care a optat pentru calitatea de locator, începând cu primul an agricol ulterior înregistrării opţiunii scrise. Până la expirarea perioadei prevăzute la art. 7 alin. 2, comisia judeţeană va emite titlu de proprietate asupra terenului în echivalent arabil si va pune în posesie persoanele îndreptăţite, în sole compacte, situate în limita perimetrului actual, stabilite pe ferme si localităţi. După expirarea perioadei minime de arendare, prevăzută la art. 7 alin. 2, persoanele îndreptăţite potrivit alin. 1 pot exploata terenurile în mod liber, in calitate de proprietar.
Prin normele citate s-a prevăzut aşadar o procedură de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, drept care lua naştere odată cu expirarea termenului de arendare în măsura în care acţionarul la societatea agricolă de stat a dobândit calitatea de locator. În ceea ce priveşte modul de restituire, aşa cum reiese din norma examinată, reconstituirea se realiza în natură, însă nu pe vechiul amplasament, ci asupra unor terenuri situate în limita perimetrului societăţii agricole.
Principiul consacrat prin prevederile legale arătate a fost confirmat de art. 14 din Legea nr. 1/2000, text abrogat ulterior prin O.U.G. nr. 102/2001, care a dispus că persoanele fizice care au încheiat contracte de locaţiune, în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte.
Prin Hotărârea nr. 1 din 15.1.2001 a Consiliului local Ungheni s-a aprobat înscrierea pârâtului ML în anexa 36. Potrivit art. 63 din H.G. nr.131/1991 privind Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, modificat prin H.G. nr. 180/14 martie 2000, în anexa nr. 36 se înscriau persoanele fizice care au încheiat contracte de locaţiune în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 1/2000. Hotărârea comisiei locale a fost validată prin Hotărârea nr. 83/L din 8.3.2001 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş privind punerea în posesie a persoanelor cuprinse în anexele 32 şi 36 a Comisiei locale de fond funciar Ungheni.
Faţă de aceste considerente, instanţa reţine că pârâtul era îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol de 10 ha pentru care a dobândit calitatea de acţionar şi locator. Nu poate fi primit argumentul reclamanţilor vizând emiterea titlului pârâtului în baza unei norme abrogate (art. 14 din Legea nr. 1/2000), din moment ce, chiar dacă acest text legal a fost scos din vigoare, el îşi produce efectele pentru perioada în care a fost în vigoare, când s-a desfăşurat procedura de reconstituire a dreptului de proprietatea în favoarea pârâtului, legea de abrogare producând efecte numai pentru viitor. Nu are importanţă data la care s-a finalizat această procedură, câtă vreme ea a avut la bază o normă care a conferit o vocaţie legală la reconstituirea dreptului de proprietate, îndreptăţire care nu a putut fi abolită de dispoziţiile prin care s-a dispus abrogarea. De altfel, chiar fără existenţa acestui text, dreptul pârâtului nu ar fi lipsit de bază legală, întemeindu-se pe prevederile art. 25 din legea nr. 16/1994 şi art. 8 din Legea nr. 1/2000 (în forma în vigoare în perioada analizată).
Nici considerentele reclamanţilor referitoare la inexistenţa unei hotărâri prin care să se fi aprobat dreptul pârâtului nu corespunde realităţii, deoarece, aşa cum am arătat mai sus, prin Hotărârea nr. 1 din 15.1.2001 a Consiliului local Ungheni pârâtul ML a fost trecut în anexa 36. Aşa cum au arătat şi reclamanţii, dispoziţia din Hotărârea nr. 83/L din 8.3.2001 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş, prin care pârâtul ML a fost înscris pentru suprafaţa de 6,19 ha teren agricol la despăgubiri pentru că pe raza localităţii Ungheni nu mai exista teren rezervă pentru reconstituirea în natură, nu are legătură cu prezenta cauză. Numai că prin aceeaşi hotărâre s-a aprobat şi lista cu persoanele înscrise în anexa 36, listă pe care figurează şi pârâtul ML cu dreptul la reconstituirea proprietăţii pentru o suprafaţă de teren de 10 ha.
Trebuie însă văzut în ce măsură dreptul de proprietate al pârâtului s-a reconstituit cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale în vigoare şi a drepturilor concurente ale reclamanţilor, analiză care impune cercetarea faptului dacă s-a ţinut cont, în afară de prevederile legale analizate mai sus, şi de procedura de restituire prevăzută de lege (examinarea relevanţei încheierii protocolului de predare-primire atacat de reclamanţi fără intervenţia Agenţiei Domeniilor Statului) şi a împrejurării dacă în privinţa terenului pe care pârâtului i s-a reconstituit dreptul de proprietate s-a formulat cerere de restituire de către reclamanţi, liber la data solicitării acestora.
În ceea ce priveşte, primul aspect, aşa cum am precizat mai sus, reclamanţii dovedesc un interes în aducerea în faţa instanţei a problemei legate de valabilitatea protocolului încheiat între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Primăria Ungheni numai în măsura în care anularea acestui act produce efecte şi asupra valabilităţii titlului de proprietate al pârâtului ML.
Prin protocolul atacat s-a predat de către SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA în favoarea Comisiei locale de fond funciar Ungheni terenuri în suprafaţă de 33,58 ha în vederea punerii în posesie a locatorilor şi acţionarilor societăţii. Potrivit Tabelului cuprinzând suprafeţele alocate locatorilor şi acţionarilor din comuna Ungheni nr. 1005 din 22.3.2001 (f. 155) emis de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA terenurile în cauză sunt în suprafaţă de 33,58 ha, fiind situate în tarlalele menţionate în act.
Protocolul în cauză nu are număr de înregistrare şi nu a fost nici datat, însă din coroborarea actelor dosarului, în condiţiile în care prin hotărârea nr. 83/L din 8.3.2001 a Comisiei judeţene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş s-a validat procesul verbal de delimitare, planul de situaţie parcelar stabilite de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA pentru punerea în posesie a persoanelor cuprinse în anexele 32 şi 36, după ce iniţial, după cum reiese din referatul nr. 8/L din 8.3.2001 s-a amânat validarea propunerilor formulate de Comisia locală Ungheni, „întrucât în protocol nu erau trecute solele pentru SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA”, putem deduce existenţa anterioară a protocolului încheierii actelor care s-au raportat la el.
Reclamanţii au invocat încălcarea la întocmirea protocolului analizat a dispoziţiilor art. 3, art. 7 alin. 7 din Legea nr. 268/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 299/7.6.2001 şi art. 9 din H.G. nr. 626/2001, act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 390/17.7.2001. Având în vedere cele reţinute mai sus cu privire la data încheierii protocolului şi ţinând cont şi de data intrării în vigoare a normelor menţionate, instanţa observă că nu se poate analiza legalitatea protocolului prin raportare la dispoziţiile evocate de reclamanţi. Orice act juridic trebuie să respecte condiţiile edictate pentru încheierea sa valabilă de legea în vigoare în momentul încheierii sale, dispoziţii normative ulterioare neputându-şi extinde efectele asupra situaţiilor juridice trecute fără încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii. Instanţa nu poate primi apărarea reclamanţilor în sensul că dispoziţiile normative invocate trebuie luate în considerare la soluţionare cererii, fiind în vigoare la date emiterii titlului de proprietate în favoarea pârâtului, din moment ce actul juridic adus în discuţie de reclamanţi care s-ar fi încheiat cu ignorarea procedurii instituite de normele invocate este protocolul de predare a terenurilor şi nu titlul de proprietate al pârâtului ML.
Se poate pune problema numai a nesocotirii dispoziţiilor O.U.G. nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, act normativ de asemenea invocat de reclamanţi.
Prevederile art. 7 reglementează atribuţiile Agenţiei Domeniilor Statului, înfiinţată prin acest act normativ, cu următorul cuprins:
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Agenţia Domeniilor Statului va inventaria terenul agricol (…) aflat în exploatarea societăţilor comerciale prevăzute la art. 1 si 2 (…).
(2) Procedura de inventariere a terenurilor prevăzute la alin. (1), precum şi componenţa comisiilor de inventariere se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii si alimentaţiei.
(3) Planurile cadastrale ale terenurilor agricole, cu delimitarea suprafeţelor pe categorii de folosinţă, se vor întocmi de oficiile de agricol şi organizarea teritoriului agricol si vor fi avizate pentru realitatea datelor de către toţi membrii comisiei de inventariere si de Direcţia generală patrimoniu, fond funciar, cadastru si îmbunătăţiri funciare din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentaţiei.
(4) Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la alin. (1) şi trecerea lor in patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului se fac pe baza de protocol încheiat între societăţile comerciale (…), pe de o parte, şi Agenţia Domeniilor Statului, pe de altă parte, în termen de 15 zile de la data inventarierii lor.
(5) La data predării-preluării terenurilor agricole sau a terenurilor aflate permanent sub luciu de apa, care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului va întocmi balanţa terenurilor pe fiecare unitate prevăzută la art. 1, 2 şi în anexa nr. 1 (…).
(6) Agenţia Domeniilor Statului va inventaria terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, împreună cu structurile specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentaţiei, şi va verifica legalitatea cererilor care au stat la baza dobândirii calităţii de acţionar sau de locator, conform art. 37 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările ulterioare.
(7) În situaţia în care Agenţia Domeniilor Statului constată ca au fost săvârşite abuzuri comise prin acte administrative în aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, aceasta se poate prevala de prevederile art. 60 – 62 din aceasta lege sau poate sesiza instanţele judecătoreşti în a căror rază teritorială este situat terenul agricol.
În primul rând trebuie observat că prin această lege a luat fiinţă Agenţia Domeniilor Statului, a cărei organigramă şi atribuţii concrete au fost stabilite doar ulterior, prin H.G. nr. 46/2000, iar normele de aplicare ale procedurii de inventariere, la care face referire alin. 2, s-au adoptat prin H.G. nr. 97/2000.
În al doilea rând, instanţa reţine că obligaţia predării în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului a terenurilor de către societăţile agricole de stat lua naştere, conform alin. 4, în urma inventarierii acestora de către Agenţie. Or, în cauză, la data încheierii protocolului atacat nu exista în curs nicio procedură de inventariere. După cum a recunoscut pârâta Agenţia Domeniilor Statului prin răspunsul la interogatoriu, inventarierea a fost realizată ulterior, în baza Ordinului Comun nr. 150/106/10.4.2002 al MAAP şi MAP.
În al treilea rând, din analiza normelor citate reiese că Agenţiei Domeniilor Statului în aplicarea legilor de fond funciar nu i s-a conferit puterea de a decide în privinţa cercului persoanelor şi a modalităţii de reconstituirea a dreptului de proprietate prin eliberarea proceselor verbale de punere în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate, având numai posibilitatea de a sesiza nelegalităţile actelor administrative prin care s-a conferit calitatea de acţionar sau locator în favoarea unor persoane, uzând de căile jurisdicţionale prevăzute de Legea nr. 18/1991. În cauză reclamanţii nu contestă însă calitate de acţionar sau locator în cadrul societăţii agricole de stat SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA a pârâtului ML.
Aşadar, chiar reţinându-se omiterea Administraţiei Domeniilor Statului din circuitul care avea drept scop punerea în posesie a acţionarilor din cadrul SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA, cum intervenţia acestei instituţii nu vizează stabilirea îndreptăţirii la reconstituirea dreptului de proprietate şi delimitarea amplasamentelor, participând la procedură în scopul de a se urmări evidenţa bunurilor aflate în patrimoniul statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, nu poate fi primită vicierea titlului pârâtului ML.
Actele constitutive de drepturi în această situaţie sunt hotărârile comisiilor locale de fond funciar şi ale comisiei judeţene de fond funciar prin care s-a aprobat modalitatea în care terenurile administrate de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA urmau a fi distribuite acţionarilor societăţii agricole. Cu alte cuvinte, nu are relevanţă juridică asupra reconstituirii dreptului de proprietate a pârâtului ML neîncheierea protocolului de predare-primire cu Agenţia. Intervenţia Agenţiei Domeniilor Statului nu ar fi determinat predarea terenurilor în discuţie Comisiei locale de fond funciar Pănet (scopul urmărit de reclamanţi prin formularea capătului de cerere analizat – interesul lor), deoarece nu era în puterea agenţiei de a decide acest lucru, aspectele de fond privind delimitarea terenurilor şi stabilirea amplasamentelor neintrând în competenţa Agenţiei, căderea de a hotărî în aceste chestiuni având comisiile locale şi comisia judeţeană de fond funciar. Or, hotărârile comisiilor locale de fond funciar Ungheni şi Pănet prin care s-au aprobat delimitările făcute de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA în vederea predării terenurilor şi hotărârile de aprobare a Comisiei judeţene nu au fost criticate şi atacate de reclamanţi.
În sensul celor arătate mai sus sunt relevante prevederile art. 6 lit. g din Hotărârea Guvernului nr.131/1991, modificată, (art. h în H.G. nr. 890/2005) potrivit cărora comisiile locale de fond funciar înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii, în timp ce comisiile judeţene, potrivit art. 7 lit. e şi f din acelaşi Regulament, în forma în vigoare la data faptelor relevante soluţionării cauzei (art. 6 lit. e şi f în H.G. nr. 890/2005), validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare şi emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Aceste atribuţii au fost respectate în speţă, aşa cum reiese din succesiunea de acte adoptate de comisiile implicate în procedura de reconstituire. Astfel, instanţa reţine că prin hotărârea nr. 1 din 15.1.2001 adoptată de Consiliul local Ungheni s-au aprobat procesele verbale de delimitare şi planurile de situaţie a parcelelor cu suprafeţele care urma să facă obiectul retrocedării persoanelor care au fost acţionari/locatori la IAS-urile Acăţari, Iernut, Sâncrai şi Agroindustriala Cristeşti potrivit anexelor nr. 32 şi 36, iar în baza Hotărârii nr. 83/L din data de 8.3.2001 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş s-a validat procesul verbal de delimitare, planul de situaţie parcelar, stabilite de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA pentru punerea în posesie a persoanelor cuprinse în anexele 32 şi 36 aprobate prin hotărârile nr. 1/15.1.2001 şi nr. 7/15.3.2001.
În mod simetric, la nivelul comunei Pănet, prin hotărârea nr. 29 din 16.11.2000 a Consiliului local al comunei Pănet (f. 159) s-a aprobat suprafaţa de 327,19 ha predată de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA pentru punerea în posesie a persoanelor înscrise în anexa 32 şi 36, precum şi procesul verbal, planul de situaţie a parcelelor privind amplasamentele cu aducerea la îndeplinire a hotărârii fiind însărcinat preşedintele comisiei locale de fond funciar. Instanţa observă că în planul parcelar aprobat, terenul reconstituit în favoarea pârâtului ML, deşi situat pe raza comunei Pănet, cade în afara zonei predate comisiei de fond funciar din această comună de către unitatea agricolă de stat.
În temeiul hotărârii nr. 216/l din data de 4.5.2001 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-au validat propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cuprinse în baza cererilor solicitanţilor, inclusiv cele din anexa 32 şi 36, precum şi procesele verbale, planurile de situaţie parcelare şi Hotărârea nr. 29/16.11.2000 a Consiliului local Pănet privind terenurile acţionarilor şi locatorilor de la SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi SCPP Târgu Mureş.
În al patrulea rând, trebuie observat că la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 98/1999 (şi cu atât mai mult la data adoptării hotărârilor de guvern care au făcut aplicabile normele consacrate prin O.U.G. nr. 98) era în curs procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acţionarii şi locatarii care au deţinut teren în cadrul SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş, în lipsa altor norme speciale, această procedură desfăşurându-se în baza actelor administrative adoptate de instituţiile implicate în procedura de restituire.
Astfel, prin hotărârea nr. 175 din 28 mai 1999 al Prefecturii judeţului Mureş – Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 s-a stabilit calendarul şi modul de lucru pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură în favoarea persoanelor care au obţinut calitatea de locatori în baza art. 25 din Legea nr. 16/1994 şi art. 37-38 din Legea nr. 18/1991. Potrivit celor hotărâte de Comisia judeţeană „comisiile locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, împreună cu conducerile societăţilor comerciale (…) până la data de 15.6.1999 vor întocmi listele cu locatori şi gruparea lor pe parcele, cu identificarea concretă pe numere de topo, care se va delimita în suprafeţe agricole compacte, pe planul cadastral al unităţii (fermei) pe care locatorii urmează să fie puşi în posesie la expirarea contractelor. Conducerile societăţilor comerciale şi staţiunilor de cercetare vor preda listele cu persoanele îndreptăţite la punerea în posesie, după expirarea contractelor de arendă în sensul precizării anexelor în care vor fi trecuţi locatorii şi suprafeţele ce le revin şi planurile cadastrale la comisiile locale spre aprobare, iar acestea vor înainta comisiei judeţene”.
În cauză instanţa observă că protocolul încheiat între SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi Primăria Ungheni s-a conformat celor stabilite prin actele de mai sus, de altfel chiar în cuprinsul protocolului arătându-se că are ca fundament hotărârea nr. 175 al Prefecturii judeţului Mureş.
Prin concluziile scrise reclamanţii au mai opinat că titlul de proprietate al pârâtului ML a fost emis cu încălcarea legii şi pentru faptul că terenul asupra căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defunctului Moldovan Iorgu-Ioan, al cărui moştenitor este pârâtul ML, se află pe teritoriul administrativ al comunei Pănet, pe când defunctul anterior cooperativizării nu deţinea terenuri pe raza acestei comune, comisia nefiind competentă să întocmească fişă de punere în posesie. Punerea în posesie a pârâtului de către o altă comisie de fond funciar decât cel pe teritoriul căreia se află terenul nu afectează procedura de reconstituire, de vreme ce s-a procedat în acest mod pentru că autorul pârâtului deţinea în trecut teren pe teritoriul localităţii Ungheni. Totodată, instanţa reţine că persoana îndreptăţită putea deveni acţionar la o altă societate agricolă decât cel care era deţinătorul terenului a cărui restituire a solicitat-o. Aşa s-a întâmplat şi în cazul pârâtului ML, iar la reconstituirea dreptului de proprietate s-au avut în vedere prevederile art. 57 alin. 2 din H.G. nr. 180/2000 (art. 45 alin. 2 din H.G. nr. 1172/2001) potrivit cărora în situaţia în care li s-a stabilit calitatea de acţionar la alte (foste I.A.S.) decât acolo unde a fost situat terenul, punerea în posesie se face, în funcţie de opţiune, de regulă, pe vechiul amplasament, dacă este liber, iar în situaţia în care nu este liber, cu acordul persoanelor fizice îndreptăţite, se stabileşte un nou amplasament.
În ceea ce priveşte demersurile făcute de reclamanţi în vederea reconstituirii dreptului lor de proprietate, în mod distinct trebuie privită situaţia reclamanţilor Cioban Nicolae Dumitru, Conţ-Cioban Oana, CE, CO şi Cudrici Mara-Marinela.
Astfel, CN, în calitate de moştenitor al defuncţilor Cioban Nicolae şi Cioban Erzsebet, a invocat îndreptăţirea sa la obţinerea restituirii terenurilor înscrise în CF 413 Nazna sub nr. top 964/2/2 de 581 mp şi nr. top 964/1/2 de 4662 mp Cioban Nicolae este înscris la poziţia 3 din anexa 3 care cuprinde, potrivit art. 14 alin. 7 din H.G. nr. 131/1991, „tabelul nominal cu moştenitorii cooperatorilor decedaţi, care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate”. Prin cererea înregistrată la Primăria Sâncraiu de Mureş sub nr. 60/16.1.1998 Cioban Nicolae a solicitat diferenţa de teren de 2,44 ha, din care 0,70 ha reprezentând reducere de 15%, 1,16 ha teren situat în parcela Valea, 0,58 ha teren situat în parcela Podeni, fără să facă în faţa instanţei dovada modului de soluţionare a acestei cereri.
CIULA IOAN, autorul reclamanţilor CE, CO, Cudrici Mara-Marinela este menţionat va moştenitor după Ciula Chirilă şi Ciula Letiţia la poziţia 6 din anexa 3 la Legea nr. 1/2000. Prin cererea înregistrată la Primăria Sâncraiu de Mureş sub nr. 124/27.1.1998 defunctul Ciula Ioan a solicitat diferenţa de teren de 6,21 ha faţă de suprafaţa de teren de 8,65 ha obţinut anterior. Ciula Ioan, în calitate de moştenitor după Ciula Chirilă şi Letiţia. Reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra parcelelor nr. 964/2/1 de 720 mp şi nr. 964/1/1 de 4464 mp.
Adresele nr. 2407/2006 şi 1431/2006 ale Primăriei comunei Sâncraiu de Mureş nu pot fi primite ca acte cu forţă probantă în sensul reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanţilor, din moment ce această dovadă se face cu actele juridice emise de comisiile locale de fond funciar validate de comisia judeţeană cărora legea le conferă asemenea efecte.
Reclamanţii invocă reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri care la data apariţiei Legii nr. 18/1991 erau deţinute de o societate agricolă de stat, SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA, în consecinţă aceştia trebuiau să urmeze procedura prevăzută de art. 37 din Legea nr. 18/1991, solicitând dobândirea calităţii de acţionar în cadrul unităţii agricole de stat şi să facă dovada înscrierii lor în anexa nr. 19 potrivit art. 32 din H.G. nr. 131/1991. Reclamanţii nu au probat existenţa cererii depuse la comisia locală de fond funciar în condiţiile art. 37 din Legea nr. 18/1991, premisă necesară redobândirii terenurilor administrate de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. În acelaşi timp, este de reţinut că cererile depuse de către reclamanţi în baza Legilor nr. 18/1991 şi nr. 146/1997, în măsura în care erau aprobate în sensul reconstituirii dreptului de proprietate în natură (din probele administrate nu reiese rezultatul demersurilor făcute de reclamanţi în faţa comisiei locale) le conferea acestora un drept la primirea de teren agricol, fără să existe consacrarea legală a reconstituirii pe vechiul amplasament.
În privinţa celorlalţi reclamanţi, din actele dosarului rezultă următoarele:
– AI a obţinut prin decizia nr. 7/P/263/14.9.1993 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Mureş dreptul la acţiuni, ca moştenitor al defunctului Adorjan Gyorgy, pentru suprafaţa de 0,80 ha echivalent arabil aflat în administrarea SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. Ulterior, în urma adoptării Legii nr. 1/2000 acesta a fost menţionat la poziţia 186 din anexa 32 cuprinzând tabelul nominal al persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, cărora li se restituie în natură suprafeţele agricole pe baza documentele care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.
Prin cererea depusă la Primăria Pănet şi înregistrată sub nr. 689/1998 reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 0,96 ha, ca diferenţă de la suprafaţa de 3,35 ha teren pentru care a obţinut acţiuni la diferite societăţi agricole.
– KI A, prin decizia nr. 7/42Pă/14.9.1993 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a stabilit dreptul la acţiuni al autorului reclamantului, Kovacs Jozsef, pentru suprafaţa de 0,86 ha echivalent arabil aflat în administrarea SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. Pârâtul este menţionat la poziţia 33 din anexa 32 la Legea nr. 1/2000.
– KE, prin decizia nr. 7/P/265/14.9.1993 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a stabilit dreptul la acţiuni al defunctei Bodo Ilona, ca moştenitor al defunctei Nagy Borbala, pentru suprafaţa de 1,58 ha echivalent arabil aflat în administrarea SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. Reclamanta, ca legatar universal al defunctei Bodo Ilona, figurează la poziţia 46 din anexa 32 la Legea nr. 1/2000.
– SI, prin decizia nr. 7/Pă/14.9.1993 a Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a stabilit dreptul la acţiuni pentru suprafaţa de 0,70 ha echivalent arabil aflat în administrarea SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. Reclamantul figurează la poziţia 9 din anexa 32 la Legea nr. 1/2000.
Reclamanţii, la fel ca pârâtul, în baza deciziilor emise în cursul anului 1993 de Comisia judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor au devenit acţionari pentru o anumită suprafaţă de teren în echivalent arabil la SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA. Cum nu s-a făcut dovada faptului că reclamanţii au dobândit calitatea de locatori, în privinţa lor nu sunt aplicabile prevederile art. 25 din Legea arendării.
Însă, trebuie observat că potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, în varianta în vigoare la date emiterii titlului de proprietate al pârâtului, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, indiferent dacă au încheiat sau nu contracte de locaţiune în temeiul art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se restituie în natură suprafeţe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi. Atribuirea efectivă a terenurilor se face în condiţii care să nu afecteze exploataţiile agricole, proprietate publică sau privată a statului, în unitatea lor.
Prin hotărârea nr. 29 din 16.11.2000 a Consiliului local al comunei Pănet (f. 159) s-a aprobat suprafaţa de 327,19 ha predată de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA pentru punerea în posesie a persoanelor înscrise în anexa 32 şi 36, precum şi procesul verbal, planul de situaţie a parcelelor privind amplasamentele cu aducerea la îndeplinire a hotărârii fiind însărcinat preşedintele comisiei locale de fond funciar.
Prin Hotărârea nr. 216/l din data de 4.5.2001 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-au validat propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cuprinse în baza cererilor solicitanţilor, inclusiv cele din anexa 32 şi 36, precum şi procesele verbale, planurile de situaţie parcelare şi Hotărârea nr. 29/16.11.2000 a Consiliului local Pănet privind terenurile acţionarilor şi locatorilor de la SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA şi SCPP Târgu Mureş.
Înscrierea reclamanţilor în anexa 32 are semnificaţia prevăzută de art. 57 din H.G. nr.131/1991, modificată prin H.G. nr. 180/14 martie 2000, potrivit căruia în anexa nr. 32 se înscriau persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, şi cărora li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţie agricolă sau piscicolă, de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000.
Aşadar prin dispoziţiile legale menţionate s-a consacrat dreptul acţionarilor la societăţile agricole de a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren în temeiul cărora au devenit acţionarii societăţii şi eventual, ulterior au dobândit calitatea de locator. Prin acelaşi text s-a consacrat regula restituirii în natură, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil, când se vor acorda despăgubiri. Regula restituirii în natură nu implică însă şi reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament. În privinţa amplasamentului, legea oferă o singură precizare, respectiv că primirea de teren de către acţionari se va face în perimetrul societăţilor agricole.
Revenind la analiza condiţiilor cazului de nulitate prevăzut de art. III alin. 1 pct. ii, instanţa reţine că pentru aplicabilitatea acestui text este necesar ca reclamanţii să fi formulat cereri de reconstituire asupra vechiului amplasament, libere la data solicitării. Din examinarea legislaţiei relevante şi a situaţiei de fapt, instanţa observă că în speţă nu a existat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, din moment ce iniţial cererea reclamanţilor a vizat dobândirea calităţii de acţionar la societăţile agricole de stat, în condiţiile în care în forma iniţială a Legii nr. 18/1991 numai această calitate se putea dobândi pentru terenurile aflate în administrarea societăţilor agricole de stat. Nici ulterior nu s-a formulat o cerere de reconstituire de către reclamanţi, aceştia dobândind dreptul la reconstituire în baza dispoziţiilor legale menţionate şi aplicarea din oficiu a procedurii reglementate de Legea nr. 1/2000 şi Regulamentul de aplicare (înscriere în anexele 32 şi validarea propunerilor comisiilor locale), fără a fi necesară o cerere în acest sens. Prin urmare, nu a existat din partea reclamanţilor o cerere de reconstituire pe vechiul amplasament, această procedură realizându-se ex lege.
Mai important este însă de observat că nici dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 1/2000 şi nici înscrierea în anexa 32 nu confereau dreptul de a obţine terenul pe vechiul amplasament, ci numai în natură, din terenurile care formau patrimoniul societăţii agricole ai cărei acţionari au fost.
De asemenea, nu poate fi reţinut nici caracterul liber al amplasamentului invocat de reclamanţi, deoarece aceste suprafeţe nu s-au aflat la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar, ci au fost în patrimoniul SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA până în momentul în care s-a realizat predarea lor către comisie în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
În concluzie, instanţa reţine că pârâtul ML era îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate, la eliberarea titlului de proprietate în favoarea acestuia fiind respectate normele în vigoare la acea dată, din moment ce pârâtul a devenit acţionar la o unitate agricolă de stat şi a obţinut restituirea în natură asupra unui teren situat în perimetrul unităţii agricole.
Totodată, pentru motivele arătate mai sus, instanţa constată că viciul invocat de reclamanţi cu privire la protocolul supus analizei nu poate afecta legalitatea şi temeinicia titlului de proprietate emis pe numele pârâtului ML, actele cu semnificaţie juridică în emiterea titlului de proprietate atacat fiind hotărârile comisiilor locale de fond funciar şi ale comisiei judeţene. În acelaşi timp, actele de aplicare constând în protocoalele de predare a terenurilor deţinute de SC Agroindustriala Sîncrai-Mureş SA către Comisiile locale Ungheni şi Pănet sunt în consens cu conţinutul hotărârilor prin care s-au aprobat persoanele şi terenurile care urmează a fi predate comisiilor locale în vederea punerii în posesie a acţionarilor şi locatarilor. Astfel, chiar dacă există o suprapunere parţială între terenurile invocate de reclamanţi şi cel obţinut de pârât prin titlul de proprietate atacat, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. III alin. 1 lit. a pct. ii, titlul pârâtului fiind emis cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile procedurii de eliberare, iar reclamanţii nu aveau depusă o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, care să fi fost liber, la dispoziţia comisiei locale competente la data solicitării.
Ţinând cont de soluţia ce urmează a se pronunţa, având în vedere cele stabilite mai sus cu privire la caracterul subsidiar al restului petitelor, instanţa urmează a da o rezolvare unitară tuturor capetelor cererii de chemare în judecată în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.
Faţă de poziţia în acest sens a pârâţilor chemaţi în judecată, instanţa va lua act că aceştia nu au solicitat cheltuieli de judecată.
