Civil – anulare act – ANULARE CERTIFICAT DE MOŞTENITOR ş.a. Acte ale autorităţilor publice


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.09.2008 sub nr. de dosar 7460/320/2008, reclamantul JI l-a chemat în judecată pe pârâtul JL, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să se dispună:

– anularea Certificatului de moştenitor eliberat de BNP Nagy Gabriela la data de 15.02.2008,

– stabilirea drepturilor care i se cuvin la succesiunea defunctei Jakab Ida, decedată la data de 10.06.1999, cu ultimul domiciliu în Tg. Mureş, str. 22 Decembrie 1989, nr.16, ap.8, jud. Mureş, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii introductive, reclamantul a arătat că, după decesul mamei sale la data de 10 iunie 1999, au rămas moştenitori cu vocaţie la doar el şi pârâtul. La două luni după decesul mamei lor, fraţii, respectiv reclamantul şi pârâtul, de comun acord au hotărât ca în singurul imobil din masa succesorală să se mute fiica pârâtului, să locuiască temporar, urmând să se căsătorească. La o săptămână după mutarea fiicei lui, pârâtul i-a cerut să renunţe la dreptul de moştenire, fiind refuzat categoric.

Mai arată reclamantul că în anul 2008 a aflat că fratele lui a obţinut un certificat de moştenitor la B.N.P. Nagy Gabriela , în care este specificat faptul că pârâtul ar fi singurul moştenitor.

Prin precizarea de acţiune depusă la data de 26.09.2008 la fila 16 dosar, reclamantul arată că îşi menţine cererile din acţiunea introductivă, cu unele modificări şi anume solicită instanţei:

-stabilirea calităţii de moştenitori a celor doi descendenţi

-stabilirea cotelor succesorale la ½ parte pentru fiecare descendent

– ieşirea din indiviziune asupra imobilului situat în în Tg. Mureş, str. 22 Decembrie 1989, nr.16, ap.8, jud. Mureş, prin atribuirea în natură reclamantului cu plata sultei compensative în favoarea pârâtului

-restabilirea situaţiei anterioare în C.F., respectiv introducerea celor doi

moştenitori în calitate de cu cote egale succesorale asupra imobilului situat în Tg. Mureş, str. 22 Decembrie 1989, nr.16, ap.8, jud. Mureş

-notarea prezentei acţiuni civile în cartea funciară.

În motivarea precizării de acţiune, reclamantul a arătat faptul că pârâtul prin mijloace dolosive şi declaraţii mincinoase a obţinut eliberarea unui certificat de moştenitor care atestă că este singurul descendent al defunctei mame a părţilor, astfel că se impune eliberarea unui nou certificat de moştenitor care să ateste realitatea faptică şi juridică, respectiv faptul că atât reclamantul cât şi pârâtul sunt moştenitori ai defunctei Jakab Ida, în cote egale, iar masa succesorală se compune din imobilul situat în Tg-Mureş, str. 22 Dec. 1989 nr. 16, ap. 8, jud. Mureş, înscris în CF nr. 24471/VIII, compus din 2 camere şi dependinţe.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 132 Cod. Proc. civilă

Pârâtul JL, a formulat întâmpinare şi acţiune reconvenţională (f. 27), prin care a solicitat respingerea acţiunii civile a reclamantului ca nefondată, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, pârâtul-reclamant reconvenţional a arătat că, reclamantul prin acţiunea lui, a solicitat anularea Certificatului de moştenitor eliberat de BNP Nagy Gabriela la data de 15.02.2008, cu privire la moştenirea defunctei Jakab Ida, decedată la data de 10.06.1999, cu ultimul domiciliu în Tg. Mureş, str. 22 Decembrie 1989, nr.16, ap.8, jud. Mureş şi restabilirea situaţiei de carte funciară respectiv introducerea celor doi moştenitori în calitate de proprietari cu cote egale succesorale, pârâtul considerând acţiunea reclamatului ca fiind netemeinică şi nefondată.

A solicitat reclamantul reconvenţional JL în principal să se respingă cererea introductivă şi în subsidiar să se stabilească calitatea de moştenitor rezervatar a reclamantului şi calitatea de moştenitor testamentar a pârâtului, să se reducă cota cuvenită pârâtului din moştenirea în cauză până la concurenţa cotităţii disponibile, să fie obligat reclamantul la suportarea cheltuielilor de înmormântare a defunctei şi la restituirea sumelor plătite de pârât pentru achiziţionarea apartamentului în litigiu, conform cotei sale de proprietate ce se va stabili, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, pârâtul-reclamant reconvenţional a arătat faptul că anterior intrării apartamentului în litigiu în proprietatea mamei defuncte a părţilor, aceasta l-a deţinut cu titlu de chirie, fără a avea posibilităţi materiale pentru a-l achiziţiona. În acest scop a apelat la cei doi fii ai săi, părţile din prezenta cauză, reclamantul spunându-i că nu doreşte să cumpere apartamentul, astfel că imobilul a fost cumpărat din banii puşi la dispoziţie de pârâtul-reclamant reconvenţional, ulterior încheierii unui contract de credit pentru achitarea ratelor apartamentului, deşi ulterior apartamentul s-a înscris cu drept de proprietate pe numele mamei părţilor, ea fiind singura îndreptăţită să-l cumpere.

A arătat reclamantul reconvenţional faptul că iniţial ratele apartamentului au fost reţinute din veniturile sale, ulterior după pensionare suma ratelor neachitate a fost achitată integral de pârât, într-o singură tranşă.

În aceste condiţii defuncta a înţeles să întocmească un pe numele pârâtului, prin care să-i testeze acestuia apartamentul în discuţie, instituindu-l legatar cu titlu particular.

A mai precizat reclamantul reconvenţional că a efectuat importante renovări ale apartamentului ce face parte din masa succesorală, astfel că se impune ca în cazul în care se constată că reclamantul are drepturi asupra succesiunii, să fie obligat şi la suportarea cotei cuvenite din acestea, ca şi din cheltuielile de înmormântare şi alte datorii ale succesiunii.

În probaţiune, la termenul de judecată din 08.10.2009, se constată depus la dosar un testament în favoarea pârâtului(f.51). S-a administrat interogatoriul reclamantului JI, aflat la filele 134-136 în dosar, cât şi pârâtului JL, aflat la filele 139-142 în dosar.

În şedinţa publică din 18.11.2010 a fost administrată proba testimonială şi au fost audiaţi martorii Hoka Eszter, Engi Bela, Raduly Maria Eleonora, Baki Jozsef şi Szilagyi Iosuf (f. 150-155), Mihaly Attila (f. 172), declaraţiile lor fiind ataşate la dosarul cauzei la filele 150-155, raport de expertiză în construcţii întocmită de expert Purice Felicia, depusă la dosar la filele 198-203, completat la filele 220-221.

Au fost depuse înscrisuri: contract de împrumut CEC nr. 2228/29.03.1991 şi 7454/17.06.1991 pe numele defunctei Jakab Ida (f. 52-53), note de şedinţă (f. 54, 117), chitanţe CEC (f. 92-94), , adresa Municipiului Tg-Mureş sub nr. 4133/20.04.2010 (f. 102), proces-verbal de cercetare la faţa locului (f. 137), concluzii scrise (f. 228, 232-236, 255-269).

A fost ataşat dosarul succesoral al BNP Nagy Gabriela de sub nr.311/2007.

Pentru termenul de judecată din 20.10.2011 cauza a fost repusă pe rol pentru a se pune în discuţie excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte cheltuielile de înmormântare, aceste excepţii fiind unite cu fondul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului cu prioritate asupra excepţiilor sus-menţionate, instanţa reţine următoarele :

Reclamantul şi pârâtul sunt fiii defunctei Jakab Ida, decedată la data de 10.06.1999, după decesul căreia a fost emis certificatul de moştenitor contestat, sub nr. 37/ 15.02.2008 în dosarul succesoral nr. 311/2007 al BNP Nagy Gabriela, prin care s-a stabilit componenţa masei succesorale cu bunul imobil apartament format din 2 camere şi dependinţe situat în Tg-Mureş, str. 22 Dec. 1989 nr. 16, ap. 8, jud. Mureş, cu supraf. de 14,49 mp, înscris în CF nr. 24471 Tg-Mureş, nr. cadastral 2092/17, dobândit prin cumpărare în baza Ordinului nr. 12/1994. De asemenea, prin acelaşi certificat de moştenitor s-a stabilit că are calitatea de moştenitor legal pârâtul JL în calitate de fiu, care a acceptat succesiunea prin declaraţie expresă, în calitate de fiu cu cota de 1/1 parte, neexistând renunţători sau persoane străine de moştenire.

La dezbaterea succesiunii pe cale notarială pârâtul-reclamant reconvenţional JL nu a exibat testamentul autentificat sub nr. 15887/25.09.1992 la Notariatul de Stat al Judeţului Mureş, pe care l-a depus pe parcursul derulării procedurii judiciare la fila 51 dosar, astfel că natura succesiunii dezbătută în cadrul procedurii notariale a fost una legală.

În cauza de faţă de pune problema lămurii coexistenţei moştenirii testamentare cu moştenirea legală. În ceea ce priveşte cele două feluri ale moştenirii prevăzute la art. 650 în vigoare la data deschiderii succesiunii după defuncta Jakab Ida, legală şi testamentară, ele nu se exclud reciproc, putând coexista.

Astfel, dacă testatorul a făcut numai legate cu titlu particular, ca şi în speţa de faţă, patrimoniul succesoral se transmite potrivit legii moştenitorilor legali, numai că aceştia vor fi obligaţi faţă de legatarii cu titlu particular să execute legatele, iar dacă obiectul legatului este un drept real asupra unui bun individual determinat, acest drept va fi dobândit de legatar direct de la defunct şi deci nu va trece asupra moştenitorilor legali (care culeg restul patrimoniului succesoral).

Pe de altă parte, doctrina în materie (F. Deak – Tratat de drept succesoral, ediţia 2002) acceptă posibilitatea ca o persoană chemată la moştenire de lege şi totodată gratificată prin testament să opteze diferit cu privire la moştenirea legală şi la legat.

În cauza de faţă, contrar celor susţinute de reclamant, conform cărora pârâtul ar fi acceptat exclusiv succesiunea legală, instanţa reţine că pârâtul JI şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală cu privire la moştenirea testamentară încă de la momentul deschiderii succesiunii, pentru considerentele ce urmează.

În dreptul român, deşi în baza art. 644, 688, 696, 899 al. 1 Cod Civil de la 1865, transmiterea patrimoniului succesoral sau a bunurilor determinate din patrimoniu operează de drept din momentul deschiderii succesiunii, ea nu are caracter definitiv şi obligatoriu. Dimpotrivă, ca principiu de ordine publică, art. 686 Cod Civil arată că „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine”. Astfel succesibilul are dreptul de a alege – numit drept de opţiune succesorală – între confirmarea titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi desfiinţarea acestui titlu prin renunţarea la moştenire.

În speţă, instanţa reţine că pârâtul JL şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală şi a acceptat moştenirea testamentară în mod implicit la momentul deschiderii succesiunii după defuncta Jakab Ida, efectuând numeroase acte de acceptare a acestei succesiuni.

Astfel, imediat după decesul defunctei Jakab Ida, chiar cu acordul reclamantului JI, -căruia i-a prezentat testamentul autentificat redactat de testatoare în favoarea sa-, pârâtul JL a intrat în posesia moştenirii, respectiv în posesia apartamentului din Tg-Mureş, str. 22 Dec. 1898 nr. 16/8, ca şi a tuturor bunurilor mobile aflate în acesta, a organizat înmormântarea defunctei şi a renovat apartamentul inclus în masa succesorală.

Ulterior, apartamentul ce a intrat în masa succesorală a fost înstrăinat de pârât prin contract de vânzare-cumpărare (fapt recunoscut la interogatoriu de reclamant), iar între părţi au apărut neînţelegeri cu privire la suma de bani încasată de pârât drept preţ al apartamentului.

La interogatoriul administrat reclamantului la data de 7.10.2010 (f. 134 şi urm.), acesta confirmă faptul că avea cunoştinţă de testamentul autentificat lăsat de defunctă încă din timpul vieţii acesteia, cunoscând voinţa expresă a acesteia, iar după deces pârâtul i-a şi arătat testamentul în materialitatea sa, pentru prima dată.

Cu toate acestea, reclamantul însuşi a omis la momentul introducerii acţiunii menţionarea testamentului autentificat pe care-l cunoştea şi ale cărui dispoziţii le respectase timp de cca 9 ani, până la momentul introducerii acţiunii de faţă, şi nici nu a solicitat anularea acestuia.

Practic, în tot acest interval, reclamantul s-a dezinteresat total de moştenirea rămasă după mama sa, nu a folosit nici un bun succesoral, pârâtul fiind singurul care a folosit bunurile succesorale.

Pentru aceste considerente, este evident că doar pârâtul-reclamant reconvenţional JL şi-a manifestat în interiorul termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii dreptul de opţiune succesorală pentru moştenirea testamentară. Raportat la prevederile art. 685 şi urm. din Codul Civil de la 1865, pentru considerentele de fapt şi de drept ce preced, va fi respinsă ca nefondată excepţia prescripţiei dreptului de moştenire testamentară invocată de reclamant .

În ceea ce priveşte dreptul de opţiune succesorală al reclamantului, instanţa constată că acesta nu l-a exprimat sub nici o formă, în nici o împrejurare, fiind astfel străin de moştenire prin neacceptare. Astfel, deşi a arătat în cadrul interogatoriului (f. 135) faptul că după decesul defunctei a luat din domiciliul acesteia lenjerie de pat şi perne, acest fapt este infirmat de răspunsul la interogatoriu al pârâtului JL (f. 139), care arată că reclamantul nu a luat nici lenjerie nici perne, iar din probele administrate în cauză nu se reţine efectuarea nici unui act de acceptare a succesiunii de către reclamant, conform principiului din dreptul civil „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească” (art. 1169 Cod Civil).

Reclamantul de bunăvoie a acceptat ca apartamentul defunctei să fie ocupat de pârât şi de fiica acestuia după decesul defunctei, având cunoştinţă de testamentul autentificat redactat în favoarea pârâtului, a recunoscut la interogatoriu faptul că pârâtul s-a ocupat de înmormântarea mamei lor şi că s-a comportat ca un veritabil proprietar faţă de apartamentul ce a intrat în masa succesorală, efectuând investiţii importante la apartament, iar ulterior a vândut apartamentul unei alte persoane .

În sensul celor reţinute de instanţă, lămuritoare sunt şi declaraţiile martorilor Hoka Eszter (f. 150), Engi Bela (f. 151) şi Raduly Maria Eleonora (f. 152), Mihaly Attila (f. 172), coroborându-se cu celelalte probe ale cauzei.

Instanţa nu va reţine declaraţiile contrare ale martorilor Baki Jozsef (f. 154) şi Szilagyi Iosif (f. 155), primul relatând aspecte pe care le cunoştea din spusele reclamantului, iar cel de-al doilea cunoscând aspecte sporadice, nerelevante în contextul mai larg al ansamblului probator administrat.

Întrucât reclamantul nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală în termenul de 6 luni prevăzut de lege, nici expres şi nici tacit, fiind străin de moştenire prin neacceptare, iar instanţa a reţinut că pârâtul-reclamant reconvenţional şi-a exercitat încă de la momentul deschiderii succesiunii în mod irevocabil şi indivizibil dreptul de opţiune succesorală pe calea moştenirii testamentare, coroborat şi cu împrejurarea că reclamantul nu a susţinut că în masa succesorală ar exista şi alte bunuri înafara bunului imobil ce a făcut obiectul legatului cu titlu particular, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a reclamantului JI şi în consecinţă va respinge ca neîntemeiată cererea principală formulată de acesta.

Având în vedere faptul că acţiunea reconvenţională a fost formulată de pârâtul-reclamant reconvenţional doar în subsidiar, respectiv în ipoteza în care s-ar admite cererea principală a reclamantului, faţă de soluţia de respingere a cererii principale instanţa va respinge cererea reconvenţională ca fiind fără obiect. De altfel, în absenţa cererii principale ori în situaţia respingerii acesteia, reclamantul reconvenţional nu are nici un interes personal şi concret în formularea cererii reconvenţionale.

Raportat la soluţia instanţei asupra ambelor cereri cu care a fost investită, va lăsa neanalizată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte cheltuielile de înmormântare, formulată de reclamant şi vizând situaţia unei analize pe fond a cererii reconvenţionale.

Ambele părţi fiind căzute în pretenţii, în baza art. 274 al. 1 rap. la art. 276 Cod proced. civilă, va compensa între părţi cheltuielile de judecată.