În susţinerea cererii reclamantul a arătat că a dobândit prin moştenire cota de ¼ parte din imobilul compus din apartamentul nr. 2 şi cota de 75/177 teren, iar pârâta deţine cota de ¾ parte din acest imobil. Imobilul nu este comod partajabil în natură, iar valoarea acestuia a fost precizată la 80.000 lei.
În drept au fost invocate prevederile art. 728 C civil, 6731-14 şi 274 C. pr. civilă.
Pârâtul ML a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în Tg. Mureş, str. Vulturilor, nr. 24, înscris în C.F. 91422/N/a, nr. top. 1491/a/7/1, nr. cad 991/1 . Acesta a susţinut că imobilul este compus din două apartamente şi teren aferent de 177 mp, modalitatea de partajare indicată fiind conţinută de expertiza extrajudiciară întocmită de expertul Parvu Aurel.
A solicitat totodată instituirea unei servituţi de trecere cu piciorul şi cu orice mijloc de transport pentru parcela cu numărul doi, precum şi radierea unui drept de uzufruct viager înscris în cartea funciară.
Pârâta MI a formulat întâmpinare prin care a susţinut admiterea în parte a cererii principale, în sensul partajării imobilului cu datele de carte funciară indicate, obligarea acesteia la plata unei sulte raportată la valoarea de 60.000 lei a imobilului.
Aceasta a formulat şi cerere reconvenţională prin care a solicitat să se constate că a realizat investiţii la imobilul supus partajului, la nivelul anului 2004, constând în schimbarea instalaţiilor de apă şi canal, robinetele, dotarea cu centrală cu autogeiser în valoare de 3000 lei, îmbunătăţiri la bucătărie şi baie în valoare de 1500 lei, schimbarea duşumelei în cameră, în valoare de 1200 lei, separarea de apă şi canal în valoare de 1600 lei. A susţinut existenţa unui pasiv succesoral în privinţa defunctului Dali Miklos, antecesorul reclamantului, pasiv suportat de aceasta, compus din cheltuieli cu amenajarea mormântului în sumă de 2000 lei, taxă de înhumare de 350 lei, taxă necropsie 223 lei, transportul sicriului 1000 lei, toaleta decedatului 300 lei, cheltuieli cu înmormântarea defunctului potrivit obiceiului locului de 1125 lei, precum şi o datorie la bancă nerambursată de 1125 lei.
În motivarea cererii reconvenţionale a arătat că a dobândit imobilul, apartamentul nr. 2, şi cota de teren de 75/177 teren împreună cu defunctul Dali Miklos, prin cumpărare, în cote de ¾ şi respectiv de ¼ parte. Prin investiţiile enumerate a susţinut un spor de valoare la imobilul supus partajului, spor care trebuie avut în vedere. A mai susţinut că, de la momentul achiziţionării imobilului, până la decesul coproprietarului Dali Miklos, reclamanta reconvenţională, singură, a realizat venituri lunare în temeiul unui contract de muncă, fără ca defunctul să fi avut venituri. În privinţa împrumutului contractat cu Banca comercială Ion Ţiriac în cuantum de 4800 lei a susţinut că finalitatea acestuia a constituit-o realizarea unui concediu în Ungaria împreună cu defunctul. La data decesului, era de rambursat suma de 3000 lei pe care îi achită lunar.
Reclamantul Dali Robert a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională depusă de MI, prin care a combătut susţinerile acesteia, solicitând să se constate că investiţiile au fost realizate împreună de cei doi concubini, cota parte a defunctului fiind de 1/4 parte.
A arătat că reclamanta reconvenţională a convieţuit cu defunctul din 1999 până la decesul acestuia, în 2006, iar în timpul concubinajului au realizat împreună investiţii. Defunctul realiza venituri din schimbul valutar.
În probaţiune au fost încuviinţate înscrisuri: acte de identitate, certificate de stare civilă, extras de carte funciară 91422/N/II Tg. Mureş, memoriu tehnic justificativ, adeverinţă de salariat a defunctului Dali Miklos, dispoziţie de curatelă în privinţa reclamantului minorului, fotocopie a unui extras in carnetul de muncă al defunctului Dali Miklos, planşe foto, facturi fiscale şi chitanţe, înscrisuri privind depunerea de numerar la Unicredit Ţiriac Bank, precum şi contractul de împrumut pentru nevoi personale cu rambursare lunară şi plan de rambursare, adeverinţă de salariu şi extras, în fotocopie a cărţii de muncă ale reclamantei reconvenţionale, fotocopie a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 29/2003, nr. 3996/2003 şi 103/2003, copia dosarului succesoral nr. 306/2006 (f.226-237), relaţii de la E.on Gaz Distribuţie, chitanţe privind ocupare loc de veci, taxă de biserică, relaţii de la Aquaserv în privinţa separării consumului de apă potabilă, în extras din articolul publicat în ziarul „Nepujsag”,
Au fost audiaţi martorii Mureşan Susana-Angela (f.95), Matei Alecsandra Cristina (f.106), Sipos Minodora (f.246), Botos Zita (f.255). A fost administrată proba cu interogatoriul reclamantului.
A fost administrată proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcţii (f. 148-166), completată. (f.214-217 şi 239-242).
În intervalul cuprins între momentul declanşării procedurii judiciare,11.06.2007 şi 21.11.2008 demersurile au vizat identificarea existenţei unui drept de exerciţiu al acţiunii în persoana d-lui avocat Gherman I., identificarea adresei de corespondenţă a reclamantului şi a ocrotitorului legal, având în vedere starea de minoritate a acestuia. Acest demers a fost continuat şi la termenele din 6.12.2010-28.03.2011.
Reclamantului devenit major la 07.05.2010, acesta ratificând expres mandatul acordat curatorului Soos Irina, prin procura specială (f254) şi răspunzând la interogatoriul luat în acest scop.
La termenul din 22.10.2010 reclamantul reconvenţional ML a fost citat cu menţiunea de a achita diferenţa de taxă de timbru de 8 lei, iar în şedinţa publică din 07.02.2011 a fost admisă excepţia insuficientei timbrări a cererii reconvenţionale formulate de reclamantul reconvenţional ML.
Au depus concluzii scrise la dosar mandatarul reclamantului Soos Irina şi pârâta reclamantă reconvenţională MI.
Cauza a fost repusă pe rol pentru a se preciza motivele de fapt şi de drept pentru care pârâtul ML a fost atras în această calitate în proces şi pentru a se achita diferenţa de onorariu de expertiză.
La termenul din 12.09.2011 părţile au răspuns solicitărilor instanţei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Imobilul, apartamentele nr. I şi II împreună cu terenul intravilan aferent în suprafaţă 177 mp, este identificat administrativ în Tg. Mureş, str. Vulturilor, nr. 24, fiind înscris în CF nr. 91422/N/A Tg. Mureş, sub nr. cad. 991/1, nr. top. 1491/a/7/1, transcris în C.F. 125588 şi 125588-C1-U2.
Acesta formează proprietatea tabulară a părţilor astfel: în privinţa apartamentului I şi al terenului, proprietar în cartea funciară figurează pârâtul ML, cu cota de 102/177 parte teren (conform CF 91422/N/A), cotă actuală de 136/236 parte (conform CF 125588); în privinţa apartamentului nr. II şi al terenului aferent, coproprietari figurează reclamantul Dali Robert-Constantin, cu cota de ¼ parte, conform CF 91422/N/A, cota actuală de 25/236 (conform CF 125588) şi pârâta reclamantă-reconvenţională MI, cu cota de ¾ parte, în prezent cu cota actuală de 75/236.
În scopul stingerii stării de coproprietate, părţile au înţeles să învestească instanţa atât cu o cerere ce vizează pretenţii izvorâte din succesiunea după unul dintre coproprietarii tabulari (Dali Miklos), cât şi cu partajul propriu-zis, raportat la cotele de proprietate, conform menţiunilor de carte funciară, necontestate de părţi.
În acest sens se reţine că, imobilul ap. II şi cota de teren de 75 mp din totalul de 177 mp a devenit, în anul 2003, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 103/2003 proprietatea defunctului Dali Miklos, tatăl reclamantului, în cotă de ¼ parte, şi a pârâtei reclamante reconvenţională MI, în cotă de ¾ parte.
Cei doi coproprietari care au dezvoltat o relaţie de concubinaj, au locuit în acest imobil până la decesul lui Dali Miklos, survenit în 21.10.2006, moment de la care pârâta reclamantă reconvenţională a continuat să locuiască în acest imobil.
În urma decesului coproprietarului Dali Miklos, cota de ¼ parte din apartamentul nr. II compus din o cameră, bucătărie, cămară, verandă închisă, pivniţă, WC în curte podul corespunzător şi din terenul aferent(75/177) a fost transmisă fiului, reclamantul din prezenta cauză, pe calea succesiunii legale, dezbătută la notarul public Ciocea Delia, finalizată prin emiterea certificatului de moştenitor nr. 262/2006 (f237). La data acceptării succesiunii după tatăl său, fiul reclamant era minor, fiind incidente prevederile art. 19 din Decretul nr. 32/1954, referitoare la acceptarea sub beneficiul de inventar).
Împotriva acestui moştenitor legal, avându-şi izvorul în succesiunea după defunctul Dali Miklos, pârâta reclamantă reconvenţională invocă un drept de creanţă compus din cheltuielile ocazionate de înmormântare, chestiune ce va fi supusă analizei în cele ce urmează, subsecvent cererii principale de partaj.
În privinţa împărţelii judiciare:
Prin efectul dezbaterii succesiunii după defunctul Dali Miklos, bunul format din apartamentul nr. II şi terenul aferent acestuia de 75/177 parte (75 mp) sau 100/236 parte conform noii cărţi funciare, este deţinut în coproprietate, în cote de 1/4 parte de către reclamantul Dali Robert-Constantin şi de ¾ parte de către pârâta reclamantă reconvenţională MI.
Dând curs cererilor reclamantului şi pârâtei reclamante reconvenţionale, instanţa va proceda la sistarea starea de coproprietate, căci potrivit art. 728 din Codul Civil, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune…”, iar în baza art. 741 Cod Civil, „la formarea şi compunerea părţilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de …imobile…”.
În privinţa modalităţii de împărţire, instanţa are în vedere că părţile şi-au exprimat poziţia concordantă în sensul atribuirii în natură a întregului apartament nr. II şi a terenului aferent în favoarea reclamantei reconvenţionale, fiind susţinută imposibilitatea partajării în natură a acestuia.
Astfel că, instanţa va dispune sistarea stării de coproprietate între Dali Robert-Constantin şi MI asupra apartamentului nr. II şi asupra terenului aferent în cotă de 75/177 mp, (respectiv de 100/236 parte), situat în Tg. Mureş, str. Vulturilor, nr. 24, jud. Mureş, conform înţelegerii exprimate a părţilor, prin atribuirea în întregime a acestui imobil pârâtei reclamante reconvenţionale MI.
Terenul aferent întregului imobil (compus din cele două apartamente) îşi va menţine starea de indiviziune, prin efectul partajului, între reclamanta reconvenţională în cotă de 1/1 din 75/177 parte, (1/1 din cota actuală de 100/236 parte) şi pârâtul ML proprietarul ap. I şi al terenului aferent acestuia, cu cota neschimbată de 102/177 parte (actuală de 136/236 parte).
În ceea ce priveşte sulta datorată şi cererea pârâtei reclamante reconvenţionale de deducere a valorii investiţiilor realizate în calitate de coproprietar la imobilul construcţie, instanţa reţine că în cursul derulării litigiului a fost dispusă evaluarea imobilului, rezultând o valoare a ap. II de 61888,47 lei, terenul fiind evaluat la 60 euro/mp x 75 mp rezultând suma de 18513,90 lei.
În concluzie, raportând cota parte pe care o deţine reclamantul (de ¼ parte) la valoarea de circulaţie a apartamentului nr. II şi a terenului aferent acestuia, de 80402,37 lei, instanţa va dispune atribuirea în natură a bunului imobil format din apartamentul nr. II situat în Tg. Mureş, str. Vulturilor, nr. 24, înscris în CF 125588-C1-U2, sub nr. top 1491/a/7/1/II şi cota de teren de 75/177 (actuală 100/236 raportat la întregul imobil) reclamantei reconvenţionale MI iar, în temeiul art. 6735 C pr. civ. o va obliga pe aceasta la plata către reclamantul Dali Robert-Constantin la plata sumei de 20100,59 lei cu titlul de sultă.
În privinţa investiţiilor, cerere formulată de reclamanta reconvenţională, instanţa reţine că acestea au fost realizate în timpul relaţiei de concubinaj a defunctului cu reclamanta reconvenţională, în considerarea calităţii acestora de coproprietari. Astfel în timpul vieţii coproprietarului Dali Miklos au fost schimbate în totalitate instalaţiile sanitare de apă şi canal, inclusiv robinetele şi dotarea centralei cu încălzitor, conform susţinerilor reclamantei reconvenţionale în cererea sa, totodată a fost realizată separarea de apă şi canal (conform înscrisurilor eliberate de R.A. Aquaserv (f.268-274), au fost montate gresie şi faianţă în baie şi bucătărie, înlocuită duşumeaua de scândură în cameră (conform declaraţiilor martorilor şi celor declarate de reclamanta reconvenţională expertului şi consemnate în raportul tehnic, fila 152).
În aceste condiţii, instanţa reţine că cei doi coproprietari au contribuit concurent la realizarea investiţiilor, pe fondul relaţiei de concubinaj ce a presupus în acest caz gospodărirea în comun.
Susţinerile reclamantei reconvenţionale cu privire la lipsa totală a veniturilor concubinului, sunt infirmate de declaraţiile martorelor Sipos Minodora şi Botos Zita care au susţinut că acesta obişnuia să realizeze comerţ cu valută şi aur, activitate ce nu era declarată în scopuri fiscale, nefiind posibilă o cuantificare a veniturilor realizate. Doar martora Botos Zita declară că acesta realiza venituri consistente. Din actele ce vizează starea materială a defunctului (carnetul de muncă, adeverinţa de salariat, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3996/2003) rezultă că în intervalul 1996-octombrie 2005 acesta nu a obţinut venituri din salarii. Cu toate acestea, în anul 1997, dobândeşte prin cumpărare un imobil situat în Sângeorgiu de Mureş, pe care îl va înstrăina în anul 2003.
Coroborând aceste elemente, instanţa apreciază că în acest interval defunctul a realizat venituri, de o anumită consistenţă, care este posibil să nu fi fost constante, iar spre sfârşitul perioadei 2005 acesta a început să realizeze venituri din salariu, care avea un cuantum mai mare decât al reclamantei reconvenţionale în aceeaşi perioadă, 628 lei (f.131-133) faţă de o medie a salariului reclamantei reconvenţionale de 475 lei (f.193).
În concluzie, instanţa reţine că reclamanta reconvenţională nu a realizat aceste investiţii exclusiv prin contribuţia sa, iar în lipsa altor elemente de cuantificare, instanţa va aprecia că defunctul Dali Miklos a avut o contribuţie cel puţin egală cu cota pe care o deţinea din această proprietate de ¼ parte. În consecinţă la stabilirea cuantumului final al investiţiilor, din motive de echitate instanţa va scădea cota de contribuţie a defunctului rezultând că reclamanta reconvenţională a avut o contribuţie de 5004,66 lei.
În urma completării raportului de expertiză, în privinţa investiţiilor realizate s-a avansat ca valoare a acestora suma de 6672,87 lei. (6672,87 lei, valoarea totală a investiţiilor/4= 1668,21 lei; 6672,87 lei -1668,21 lei = 5004,66 lei)
Deşi părţile au combătut modalitatea de evaluare a acestor lucrări, instanţa apreciază că valoarea finală rezultată este una rezonabilă, acesta fiind sensul consultării unui specialist.
În raport de aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţională MI în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvenţional Dali Robert-Constantin, pentru suma de 5004,66 lei, reprezentând investiţii realizate la bunul imobil apartamentul nr. II situat în Tg. Mureş, str. Vulturilor, nr. 24, jud. Mureş.
În privinţa creanţei susţinute de reclamanta reconvenţională.
Reclamanta susţine suportarea integrală a cheltuielilor ocazionate de decesul antecesorului reclamantului, solicitând în termenul legal de prescripţie achitarea acestora de către reclamant, în virtutea calităţii sale de succesor legal.
Conform certificatului de moştenitor nr. 262/2006 instanţa reţine că reclamantul Dali Robert-Constantin este descendent de gradul I al defunctului Dali Miklos, decedat la data de 21.10.2006.
Masa succesorală a fost compusă din cota de ¼ parte din ap. nr. II şi din terenul cu cota de participare faţă de întregul imobil de 75/177 parte.
În cadrul procedurii de împărţire a bunurilor succesorale se impune a se da curs cererilor făcute de orice părţi cu privire la obligaţiile succesorilor, prin care şi datoriile şi sarcinile succesiunii. În conformitate cu prevederile art. 774, art. 777 şi 1060 C civil rezultă că datoriile şi sarcinile moştenirii se împart de drept între succesori din ziua deschiderii succesiunii, în proporţie cu partea ereditară a fiecăruia. În procedura succesorală reclamanta reconvenţională nu a fost invitată, în consecinţă, aceasta a formulat cererea în termenul legal de prescripţie.
În condiţiile în care nu a operat confuziunea de patrimonii între cel succesoral şi cel al moştenitorului legal, prin acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar (prevederile imperative ale art. 19 din Decretul 32/1954) acesta poate răspunde pentru pasivul succesoral numai în limita bunurilor moştenite.
Reclamanta reconvenţională MI susţine că în alcătuirea pasivului succesoral intră o datorie succesorală, în cuantum de 3000 lei, reprezentată de împrumutul contractat de defunct la Banca Comercială Ion Ţiriac, precum şi o serie de sarcini succesorale constând în amenajare mormânt (2000 lei), taxă biserică (530 lei), taxă necropsie (223 lei ), transport sicriu (1000 lei), toaleta decedat (300 lei), cheltuieli cu înmormântarea, potrivit obiceiului locului (parastas 2125 lei).
În privinţa datoriei succesorale, instanţa apreciază că nu a fost demonstrat acest caracter, căci creditul a fost contractat exclusiv de reclamanta reconvenţională (f. 308), iar destinaţia împrumutului nu a fost demonstrată. (f. 95, 106).
În privinţa sarcinilor succesiunii, martorii audiaţi au declarat faptul că reclamanta reconvenţională a suportat cheltuielile ce au decurs din decesul lui Dali Miklos, fiind avansată suma de 3000 lei (f.95), 5000 lei (f.106). Din factura fiscală şi chitanţa nr. 03452043 din 26.04.2007 rezultă că pentru rama simplă monument reclamanta reconvenţională a avansat suma de 1900 lei (f.181), 200 lei cu chitanţa 4433919 din 22.10.2006, reprezentând taxa pentru ocuparea locului de veci, suma de 330 lei fiind achitată de o altă persoană Dali Attila (f.267). Alte cheltuieli nu sunt demonstrate cu înscrisuri.
Argumentele reclamantului susţinute prin mandatar, potrivit cărora înhumarea în cadrul Parohiei Reformate a avut drept efect neorganizarea parastasului, precum şi faptul că la acesta nu au participat rudele defunctului, nu sunt în măsură să demonstreze lipsa efectivă a organizării acestuia.
În consecinţă, având în vedere că cererea reclamantei întruneşte condiţiile unei acţiuni în restituire instanţa va admite în parte această cerere şi va dispune obligarea reclamantului pârât reconvenţional la plata sumei de 3000 lei, sumă apreciată ca fiind echitabilă, (fiind avută în vedere şi relaţia de afecţiune în care se afla defunctul cu reclamanta reconvenţională, din care decurge o serie de obligaţii morale şi în sarcina acesteia).
Pe fondul constatării reciprocităţii obligaţiilor, al îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1144 C civil, instanţa va dispune compensarea creanţei recunoscute pârâtei reclamantă reconvenţională MI, cu creanţa recunoscută reclamantului Dali Robert-Constantin şi în consecinţă, obligă pârâta reclamantă reconvenţională MI la plata sumei de 12095,93 lei (20100,59 lei-5004,66 lei-3000 lei).
În privinţa cererii reconvenţionale formulate de ML, instanţa constatând că la termenul din 07.02.2011 a fost admisă excepţia insuficientei timbrări a cererii reconvenţionale, va dispune anularea cererii ca insuficient timbrată.
Având în vedere că părţile au susţinut prin taxe de timbru (19 lei reclamantul, 521,26 lei reclamanta reconvenţională) şi onorarii (expertiză-843,4 lei, avocat 1000 lei sume avansate de pârâta reclamantă reconvenţională) cheltuielile realizate cu acest proces, în funcţie de specificul cererilor formulate, raportat la admiterea în parte a cererilor, instanţa va obliga reclamantul Dali Robert-Constantin la plata în favoarea pârâtei reclamantă reconvenţională MI a sumei de 1700 lei cu titlul de cheltuieli de judecată (fiind reduse proporţional cheltuielile în raport de admiterea în parte a cererii reconvenţionale).
