DECIZIE Nr. 118/2011
Sedinta publica de la 27 Octombrie 2011
Sub nr. …/327/2010 din …, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea cererea formulata de catre reclamantul … … domiciliat în Tulcea str…. , bl. … .., sc. .. ap .., prin care solicita ca in contradictoriu cu pârâta … … … … , domiciliara în Tulcea str. … bl. … sc. … ap. …, sa i se permita sa aiba legaturi personale cu minora … … .
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca în urma divortului pronuntat la data de 21.01.2010 minora a fost încredintata mamei, decizie care îi provoaca traume. A mai învederat ca minora a fost înfiata de catre el si pârâta, în timpul casatoriei, si ca traieste pe picioarele ei mai mult datorita lui, decât pârâtei ori mamei acesteia. De asemenea, cu trei luni anterior formularii cererii de chemare in judecata, pârâta s-a mutat împreuna cu minora si cu mama ei în alt judet, încercând sa îi faca cât mai mult rau.
Parata … … … – … , legal citata, a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea reclamantului “la sanctiune în exercitarea drepturilor parintesti asupra minorei” si interzicerea oricarui contact telefonic, prin corespondenta sau în orice fel cu minora. Aceasta a aratat ca datorita comportamentului violent al reclamantului, a fost pronuntata desfacerea casatoriei dintre ea si acesta, comportament care a continuat si ulterior divortului, prin atitudini amenintatoare, calomnii si injurii. Stresul determinat de reclamant a condus la o permanenta stare de agitatie a minorei, precum si la scaderea notelor obtinute la scoala. Unica solutie pentru a înlatura pericolul iminent ce îl prezenta reclamantul a fost mutarea in alt oras. De asemenea, pârâta a mai aratat ca acesta nu a platit pensia de întretinere stabilita prin hotarârea judecatoreasca de divort.
Prin sentinta civila nr. 2399/06.07.2011 a Judecatoriei Tulcea, au fost respinse ca nefondate atât cerea principala, cât si cererea reconventionala.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin sentinta civila nr. 197/21.10.2010 a Judecatoriei Tulcea, a fost desfacuta casatoria încheiata între reclamantul … … Ion si pârâta … … … – … . Tot prin acesta hotarâre, s-a dispus încredintarea minorei … … spre crestere si educare mamei, la acest moment minora locuind împreuna cu parata în judetul Arges.
A aratat judecatorul primei instante ca potrivit art. 43(3) Codul Familiei “parintele divortat, caruia nu i s-a încredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea lui profesionala”. O dispozitie legala asemanatoare se regaseste si în cuprinsul Legii nr. 272/2004 privind protectia copilului, unde la art. 14(1) se arata ca, “copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament”.
Totusi, a mai retinut prima instanta, aceste drepturi nu au caracter absolut, fiind susceptibile de limitari în anumite situatii. Astfel, atunci când instanta de judecata apreciaza ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului, poate pronunta o hotarâre care sa împiedice orice persoana care doreste sa mentina relatii personale cu minorul în vreuna din formele prevazute la art. 15 din lege.
Raportat la aceste prevederi legale, instanta de fond a constatat ca, din probele administrate în cauza, rezulta în mod indubitabil ca între reclamant si fiica sa, minora … … , exista o stare conflictuala profunda, generata de comportamentul reclamantului fata de mama sa în timpul casatoriei. Astfel, la momentul audierii în camera de consiliu, minora a aratat ca în perioada când parintii erau împreuna, tatal sau le ameninta cu moartea, fiind nevoite sa se mute la bunica materna, astfel ca îi este frica de tatal ei si “nu mai vrea sa mai auda de el”. De asemenea, aceleasi aspecte au rezultat si în urma evaluarii psihologie efectuate de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, specialistul desemnat aratând ca “nu poate face predictii pe termen lung în ceea ce priveste întâlnirea Nicoletei cu tatal sau, astfel încât aceasta întâlnire i-ar provoca probabil traume psihologice marcante”, ca aceasta are amintiri neplacute ale relatiei cu tatal sau.
A mai învederat instanta de fond ca nu trebuie trecute cu vederea afectiunile de care sufera reclamantul, afectiuni care au jucat un rol deosebit de important în înrautatirea relatiilor dintre reclamant si fiica acestuia. Aceste afectiuni au drept rezultat (conform evaluarii psihologice – fila 22) o tulburare cognitiva usoara, o lentoare psihica în gândire si limbaj, capacitate scazuta de concentrare, afectarea memoriei de scurta durata, aparitia unor elemente de dezorientare si confuzie, activitate motorie scazuta, însa, cel mai important, au constituit cauza preponderenta a conflictelor dintre reclamant, pe de o parte, si minora si pârâta, pe de alta parte.
Pentru aceste motive, apreciind ca un program de legaturi personale între reclamant si fiica sa (sub forma contactului direct) ar avea consecinte negative asupra minorei, instanta a respins ca nefondata actiunea principala formulata de catre reclamantul … … Ion.
În ceea ce priveste cererea reconventionala, prima instanta a apreciat ca si aceasta se impune a fi respinsa, deoarece legaturile personale dintre parinte si copilul sau nu se exercita doar sub forma gazduirii ori vizitarii acestuia din urma, ci si sub forma purtarii de corespondenta ori a unei alte forme de comunicare. Aceasta forma a legaturilor personale trebuie mentinuta ca o portita prin intermediul careia reclamantul sa poata face dovada ca si-a corectat comportamentul si ca doreste cu adevarat sa îsi exercite drepturile într-un cadru civilizat si normal.
Împotriva acestei hotarâri a formulat apel reclamantul-pârât … … Ion, considerând-o nelegala si netemeinica.
În motivarea apelului, apelantul a aratat ca este inuman ca un parinte sa fie privat de a-si vede copilul, prin stabilirea unui program de vizita, mai ales tinând cont de starea sa de sanatate, stare agravata la aflarea sentintei primei instante. A mai aratat apelantul ca probele administrate au fost “fabricate” de catre pârâta-reclamanta si de catre mama acesteia. De asemenea apelantul a mai precizat ca de când pârâta si copilul au parasit localitatea, nu a mai putut lua legatura cu minora, pârâta nepermitându-i acest lucru, iar minora este influentata negativ de catre pârâta în privinta relatiei cu reclamantul.
Legal citata, pârâta-reclamanta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, aratând ca stabilirea unui program de vizita în favoarea reclamatului poate aduce prejudicii în dezvoltarea psihica, morala si sociala a minorei. A mai aratat intimata ca reclamantul a produs traume psihice profunde minorei, iar aceasta nu doreste sa mai aiba legaturi cu reclamantul, asa cum s-a exprimat si în fata judecatorului fondului.
Din oficiu, instanta a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamantului, aceasta proba nefiind administrata în cursul primei instante, referatul de ancheta fiind atasat la fila 18.
Examinând hotarârea apelata, atât pe baza motivelor invocate de catre apelant, cât si pe baza probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente în materie, instanta apreciaza ca apelul nu este întemeiat. Astfel, de esenta solutionarii cauzelor având ca obiect exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor parintesti, este ocrotirea interesului superior al copilului. Aceasta înseamna, printre altele, ca la stabilirea unei masuri privitoare la relatiile dinte parinti si copiii trebuie avut în vedere cu prioritate acest interes, iar nu interesele ori motivatiile parintilor.
De aceea, faptul ca reclamantul-apelant are anumite probleme de sanatate, care s-ar fi acutizat, sustine acesta, tocmai din cauza faptului ca nu are acces la fiica sa, nu poate constitui un argument in sensul stabilirii de legaturi personale, cât timp astfel de legaturi ar periclita dezvoltarea fizica si morala a minorei.
Faptul ca stabilirea unor legaturi personale între reclamant si minora nu este oportuna, cel putin la acest moment, rezulta din întreg probatoriul administrat în cauza, relevant în acest sens fiind raportul psihologic referitor la minora (filele 33-36 din dosarul de fond), din care rezulta ca minora are amintiri neplacute ale relatiei cu tatal sau si prezinta unele probleme afective, cauzate probabil de travaliul psihologic la care a fost supusa. Mai mult decât atât, nu este de neglijat nici punctul de vedere al minorei însasi, care, audiata fiind in camera de consiliu, în fata primei instante, a precizat ca nu doreste sa aiba legaturi cu tatal sau. Este adevarat ca instanta nu este tinuta de punctul de vedere exprimat de catre minor, însa acesta nici nu poate fi ignorat, având în vedere ca minora are vârsta de 16 ani, având deci capacitate restrânsa de exercitiu si, implicit, capacitatea de a discerne si de a aprecia în buna masura ce este bine sau rau pentru ea, cu atât mai mult cu cât aceasta atitudine se coroboreaza si cu restul probelor administrate în cauza.
Având în vedere aceste considerente instanta urmeaza sa respinga apelul formulat de catre apelantul … … Ion în contradictoriu cu pârâta … … … – … , împotriva sentintei civile nr. …/06.07.2011 a Judecatoriei Tulcea, ca nefondat.
Pe cale de consecinta, va fi pastrata sentinta civila nr. …/06.07.2011 a Judecatoriei Tulcea, ca legala si temeinica.
4
