CIVIL . MINORI ŞI FAMILIE. Stabilirea cuantumului obligaţiei de întreţinere în funcţie de numărul tuturor minorilor din întreţinerea creditorului obligaţiei. Art. 86 şi 94 Codul familiei Minori


In motivarea actiunii reclamanta arata ca la -2000 s-a nascut minora TM, nepoata sa si fiica celor doi pârâti.

De la vârsta de 7 luni minora i-a fost încredintata spre crestere si educare de catre parintii sai. Ulterior acestia s-au despartit, pârâta – fiica sa în prezent este casatorita si alte alti copii din aceasta casatorie. Parintii minorei au fost în permanenta de acord ca reclamanta sa se ocupe de cresterea nepoatei sale. Minora locuieste cu reclamanta si cu familia acesteia, fiind înscrisa la scoala din com. F, obtinând rezultate bune la învatatura. Minora este profund atasata de reclamanta, ea fiind cea care s-a ocupat în permanenta de cresterea si educarea minorei, oferindu-i un climat stabilit necesar unei dezvoltari fizice si emotionale armonioase.

Totodata arata ca tatal minorei a refuzat în mod constant sa contribuie la cheltuielile implicate de întretinerea minorei desi i-a solicitat în mod repetat acest lucru.

Fata de aceste motive, solicita sa-i fie încredintata minora spre crestere si educare întrucât a avut grija înca din primele luni de viata de aceasta.

In drept a invocat dispoz. art. 65 c. fam. coroborat cu art. 42 c. fam. art. 86 – 94 c. fam. si a depus la dosar copia certificatului de nastere al minorei si dispozitia privind instituirea curatelei minorei TM catre V.

S-a efectuat în cauza si ancheta sociala efectuata la domiciliul numitei V, bunica materna a minorei TM precum si o recomandare din partea numitei PD – care este învatatoarea minorei.

Procedura de citare cu pârâtul s-a facut prin mica publicitate conf. art. 95 c.pr.civila.

Au fost audiati în cauza martorii SA si CI care au aratat ca minora este crescuta de catre bunica în bune conditii. Mama copilului este casatorita cu un alt barbat cu care mai are doi copii. Tatal minorei a plecat când aceasta avea 7 luni si nu a mai niciodata. Considera ca cel mai bine pentru minora este sa stea cu bunica.

Solutionând cauza prin sentinta civila nr.391/2010, Judecatoria Oltenita a admis actiunea introdusa de reclamanta V împotriva pârâtilor H si T.

A încredintat spre crestere si educare pe minora TM, nascuta la -2000 reclamantei V.

A obligat pe pârâtul T la câte 100 lei lunar întretinere pentru copil de la 5.11.2009 pâna la majorat.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond retinut ca este în interesul minorei sa fie încredintata reclamantei nu numai în considerarea vârstei si a sexului acesteia dar si a faptului ca este extrem de atasata de bunica materna care a crescut-o de la câteva luni.

În ceea ce priveste pensia la posibilitatile pârâtului a fost avut în vedere venitul minim pe economie.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâtul T aratând ca este nemultumit de cuantumul pensiei de întretinere, având în vedere ca mai are în întretinere doi copii minori si nu a putut invoca aceasta aparare la fond fiind citat la alta adresa.

Depune la dosar copia certificatelor de nastere din care rezulta ca este tatal minorilor TF, nascut la -2003 si TL, nascut la -2009 situatie ce nu a fost avuta în vedere la instanta de fond.

Urmeaza a se vedea însa ca întretinerea se datoreaza atât raport cu veniturile celui obligat dar si cu nevoia celui care cere.

În aceasta situatie este de retinut ca minora CM este nascuta la -2001, deci mai mare decât ceilalti minori – ML cel putin fiind nascut în 2009 – si ca atare si nevoile sale sunt mai mari.

Prin urmare în aceasta situatie cota de ˝ din venitul recurentului de 270 lei lunar, trebuie împartita în raport cu acest mod de calcul, astfel ca suma stabilita de instanta de fond nu este disproportionata înscriindu-se în criteriile amintite.

Pentru motivele enuntate recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare.

Recursul este scutit de taxa de timbru.