Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 10.03.2008 şi înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de dosar 2131/320/2008, reclamanta UNIVERSITATEA DE ARTĂ TEATRALĂ TG-MUREŞ a solicitat în contradictoriu cu pârâţii CM, SE şi SD ca prin hotărârea ce se va pronunţa pârâţii să fie obligaţi la a-şi da acordul autentificat pentru obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie necesare modificării destinaţiei imobilului situat în Tg-Mureş, str. Eminescu nr. 9, proprietatea reclamantei, evidenţiat în CF nr. 3917/Tg-Mureş, nr. cadastral 155/4, 156/4, în vederea înfiinţării unui centru de învăţământ universitar, compus dintr-o secţie nouă de scenografie şi câteva camere de oaspeţi; în caz contrar hotărârea să ţină loc de consimţământ al pârâţilor, cu obligarea acestora în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea de fapt a acţiunii, s-au arătat următoarele: prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2754/2006 la BNP Ciocea Delia, reclamanta a dobândi în proprietate imobilul din Tg-Mureş, str. M. Eminescu nr. 9, imobilul fiind cumpărat în scopul înfiinţării unui centru universitar de învăţământ, anume o secţie nouă e scenografie şi camere de oaspeţi. Fiind necesar acordul autentificat al vecinilor pentru modificarea destinaţiei spaţiului, pârâtul de rând 2 a refuzat în mod categoric să-şi dea acordul, ca şi ceilalţi pârâţi, refuzul fiind nejustificat, neexistând împrejurări întemeiate prin care aceştia să fie deranjaţi în eventualitatea realizării proiectului reclamantei.
În drept au fost invocate prevederile art. 1073 şi urm. Cod Civil.
În probaţiune au fost depuse înscrisuri, în copie: certificat de urbanism nr. 1477/20.06.2007 (f. 5-7), extras CF nr. 3916 Tg-Mureş (f. 8), somaţie adresată pârâţilor (f. 9,10), refuzul comunicat în scris reclamantei de pârâtul SE (f. 11), refuzul pârâtei CM (f. 17).
Pârâtul SE a formulat întâmpinare (f. 20-22), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. În motivare, pârâtul a arătat că prin schimbarea destinaţiei imobilului de depăşeşte capacitatea incintei şi se încalcă normele de coabitare cu vecinii, prin reducerea luminozităţii, desfiinţarea dreptului la intimitate, desfiinţarea calmului locativ, devalorizarea imobilelor învecinate etc.
Anexate întâmpinării au fost depuse: memoriu tehnic (f. 23-25), plan de situaţie (f. 26, 27).
Pârâta CM a depus la rândul său întâmpinare (f. 32-37, 41-46), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, în ceea ce priveşte petitul privind acordul pentru emiterea certificatului de urbanism, iar în subsidiar ca neîntemeiată; să se respingă cererea de chemare în judecată ca prematură, în ceea ce priveşte petitul privind acordul pentru emiterea autorizaţiei de construire, iar în subsidiar să se respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată – în ceea ce priveşte petitul privind acordul pentru emiterea autorizaţiei de construire, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că un certificat de urbanism cu privire la o lucrare aferentă unui imobil poate fi obţinut de orice persoană interesată, fără a fi necesar acordul vecinilor, în baza dispoziţiile Ordinului nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 50/1991, cu atât mai mult cu cât reclamanta a depus deja la dosar un certificat de urbanism eliberat în vederea obţinerii unei autorizaţii de construire.
Pe de altă parte, pârâta a arătat faptul că reclamanta nu a solicitat acordul proprietarilor imobilului nr. 11 nici în scris şi nici verbal, nefiind astfel justificate afirmaţiile privind reaua-credinţă a pârâţilor sau pretinsele prejudicii cauzate. Mai mult, potrivit legii acordul vecinilor se exprimă raportat la un proiect tehnic, respectiv un plan care să cuprindă toate detaliile noilor lucrări ce vor avea loc. Mai mult, acordul autentic trebuie să facă referire expresă la un proiect tehnic de arhitectură, proiect care nu a fost prezentat de reclamantă, acţiunea acesteia fiind prematură din aceste considerente, cât şi (în subsidiar), neîntemeiată.
În drept au fost invocate în întâmpinare prevederile legale expuse în cuprinsul motivării şi a fost anexat extras din Ordinul nr. 1430/26.08.2995 (f. 49-50).
La data de 26.06.2008 reclamanta a formulat precizare de acţiune (f. 38-40), prin care a solicitat introducerea suplimentară în calitate de pârâţi a următorilor: Chirileanu Constanţa, Chirileanu Lucia, Chirileanu Traian Mihai, CO, CVC, CV, cu menţinerea petitelor din acţiunea introductivă.
În motivare, reclamanta a arătat faptul că în cazul imobilului din str. Eminescu nr. 11, acesta are 7 în indiviziune şi este nelocuit, pârâţii nefiind prejudiciaţi în nici un fel prin cererea reclamantei.
La data de 09.10.2008, respectiv 04.03.2009 au fost depuse „întâmpinări” din partea pârâţilor SE şi Doina (f. 79-83, 132, f. 142-143), prin care au arătat că proiectul de schimbare a destinaţiei şi reabilitare a imobilului din Tg-Mureş, str. Eminescu nr. 9 nu respectă cerinţele unei zone A centrală CP1b, respectiv activităţi nepoluante, cu fluxuri reduse de persoane. Se mai arată că ar fi afectată stabilitatea imobilului de la nr. 7, intimitatea, liniştea şi lumina de care beneficiază proprietarii acestuia.
Au mai fost depuse în probaţiune înscrisuri în copie: extras CF nr. 3915/Tg-Mureş (f. 84), anchetă socială (f. 85), plan de situaţie (f. 86-88).
Pârâta CV Livia a formulat la rândul său întâmpinare (f. 93-94), prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată şi prematur introdusă. În fapt, pârâta a arătat faptul că nu este necesar acordul pârâţilor pentru emiterea unui certificat de urbanism în favoarea reclamantei, iar pentru exprimarea acordului în vederea schimbării destinaţiei imobilului este necesar ca pârâţii să cunoască care va fi impactul activităţii reclamantei asupra locuitorilor din zonă, aspecte care nu le-au fost comunicate. În drept, au fost invocate prevederile art. 480 şi urm. Cod Civil.
La dosarul cauzei au mai fost depuse înscrisuri în copie: acte de identitate părţi, acte medicale, somaţii adresate de reclamantă pârâţilor şi dovezile de comunicare (f. 100-124), iar după dezbateri: întâmpinare a pârâtei Chirileanu Constanţa, concluzii scrise ale pârâtului SE.
La termenul de judecată din 09.03.2008 au fost puse în discuţia părţilor excepţiile inadmisibilităţii, respectiv a prematurităţii cererii de chemare în judecată, invocate prin întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepţiile puse în discuţie, reţine următoarele:
Asupra excepţiei inadmisibilităţii petitului privind obligarea pârâţilor la exprimarea acordului autentificat în vederea obţinerii de către reclamantă a certificatului de urbanism, aceasta este nefondată. În baza dispoziţiilor art. 27 din Ordinul nr. 1430 din 26.08.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, „ (1) Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoană fizică sau juridică interesată să cunoască informaţii cu privire la un imobil – teren şi/sau construcţii. (2) Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul să deţină un titlu asupra imobilului, actul având caracter de informare.”
Astfel, în raport de susţinerile din întâmpinare, instanţa le califică ca veritabile apărări de fond, (definite în mod constant de doctrină; v.M.Tăbârcă, „Excepţiile procesuale în procesul civil”, U.J., p. 55 şi urm.), exprimate prin negarea dreptului reclamantului, respectiv contestarea în mod direct a existenţei pretenţiilor invocate prin cererea introductivă, tinzând a dovedi că pretenţia reclamantei nu este întemeiată în drept. Excepţia, dimpotrivă, este un obstacol al acţiunii, de cele mai multe ori temporar, prin care, fără a se discuta fondul dreptului reclamantului, se arată că procesul a fost angajat într-o manieră incorectă în raport cu normele de organizare judiciară, de competenţă sau de procedură. Excepţia poate fi analizată ca un refuz al pârâtului de a discuta în fond pretenţia reclamantului.
Faţă de textele legale invocate în apărare de pârâtă prin întâmpinare, se constată că certificatul de urbanism ce face obiectul primului petit poate fi obţinut de orice persoană interesată, fără a fi necesar acordul vecinilor, nici măcar cel al proprietarului imobilului, cu atât mai mult cu cât reclamanta însăşi a depus la dosarul cauzei copia certificatului de urbanism nr. 1477/20.06.2007 (f. 5-7), pe care l-a obţinut fără solicitarea acordului pârâţilor. Din această perspectivă, cererea reclamantei vizând acest petit este vădit neîntemeiată, iar nu inadmisibilă.
În consecinţă, va respinge excepţia inadmisibilităţii primului petit al acţiunii şi va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Universitatea de Artă Teatrală Tîrgu-Mureş în contradictoriu cu pârâţii CM, SE Nicolae şi SD Lucia Stela, Chirileanu Lucia, CO, CVC, Chirileanu Constanţa, Chirileanu Traian Mihai, CV, având ca obiect obligarea pârâţilor la acordul privind obţinerea certificatul de urbanism.
Asupra excepţiei prematurităţii celui de-al doilea petit al cererii introductive, având ca obiect obligarea pârâţilor la acordul autentificat în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, excepţia este fondată.
Una din condiţiile de exercitare a acţiunii în procesul civil este „dreptul”, care, pentru a fi valorificat pe cale de acţiune, trebuie să fie, printre alte condiţii consacrate de doctrină, şi actual. Dacă dreptul nu este actual, lipsa acestei condiţii poate fi invocată prin intermediul excepţiei de prematuritate, excepţie de fond, peremptorie şi absolută, întrucât normele care reglementează condiţiile de exerciţiu ale acţiunii au caracter imperativ.
În speţă, se constată că la momentul promovării acţiunii de faţă reclamanta nu a făcut dovada solicitării din partea pârâţilor a acordului la a cărui exprimare se cere ca aceştia să fie obligaţi şi nici nu a făcut dovada existenţei refuzului tuturor pârâţilor de a-şi da acordul în sensul solicitat de reclamantă.
La dosarul cauzei au fost depuse somaţii adresate pârâţilor (f. 100 şi urm.) care au fost comunicate după 5 luni de la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar pârâţii nu şi-au exprimat cu toţii poziţia cu privire la cererile reclamantei.
Pe de altă parte, certificatul de urbanism depus la dosar la fila 5 de către reclamantă, solicitat în scopul „obţinerii autorizaţiei de construire pentru amenajare centru de învăţământ universitar”, prevede în mod expres că cererea de emitere a autorizaţiei de construire va fi însoţită de: titlu asupra imobilului, proiectul PAC de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, fişele tehnice necesare emiterii Acordului Unic (sănătatea populaţiei, securitatea la incendiu şi salubritate), aviz din partea Direcţiei de Cultură Mureş, aviz al Inspectoratului în Construcţii Mureş, plan de situaţie vizat de OCPI Mureş şi acord autentificat al proprietarilor imobilelor învecinate.
Din documentele depuse la dosar se constată că reclamanta nu a făcut dovada că deţine documentaţia completă solicitată prin certificatul de urbanism, respectiv toate documentele sus-menţionate, cu excepţia acordului pârâţilor, astfel că instanţa apreciază că dreptul său la acţiune nu este, nici din această perspectiv, actual. De altfel, este indicat ca reclamanta să deţină şi să prezinte toate aceste acte şi avize pârâţilor, pentru ca aceştia să-şi exprime un acord avizat şi în deplină cunoştinţă de cauză.
În consecinţă, pentru considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, va admite excepţia prematurităţii cu privire la cel de-al doilea petit al acţiunii şi în consecinţă va respinge ca prematură cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la obţinerea acordului privind autorizaţia de construcţie.
Faţă de prevederile art. 274 al. 1 Cod proced. civilă, reclamanta fiind în culpă procesuală prin respingerea cererii sale, va respinge petitul din acţiunea introductivă privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În schimb, va obligă reclamanta la plata către pârâta CM a sumei de 1531,68 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial dovedit cu împuternicirea avocaţială şi factura depuse la dosar (f. 47, 48).
