Sedinta publica de la 17 Ianuarie 2012
Asupra apelului civil de fata:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatori Tulcea sub nr. …./327/2008, reclamantul … … , în contradictoriu cu pârâta … … , a solicitat sa se dispuna partajul bunurilor comune dobândite de catre parti în timpul casatoriei, cu retinerea unei cote de contributie de câte 50% pentru fiecare.
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca în timpul casatoriei cu pârâta cei doi au dobândit împreuna doua imobile, si anume un apartament si o casa, situate la adresele de domiciliu ale partilor. A mai precizat reclamantul ca la imobilul apartament au fost aduse îmbunatatiri tot în timpul casatoriei. Totodata, reclamantul a precizat ca pe parcursul casatoriei ambele parti au realizat venituri din si a solicitat ca imobilul apartament sa-i fie atribuit în natura.
Pârâta … … , legal citata, a formulat întâmpinare si cerere reconventionala, prin prima solicitând respingerea actiunii reclamantului ca nefondata întrucât ea a fost cea care a lucrat pe întreg parcursul casatoriei, în timp ce reclamantul a lucrat pâna în anul 1997, fiind ulterior pensionat pe caz de boala. De asemenea, a mai precizat pârâta ca pentru terenul aferent casei de locuit nu a fost eliberat titlu de proprietate, acesta neputând face parte din masa partajabila si ca de aproximativ patru ani lucreaza în strainatate, ea fiind cea care a întretinut cele doua imobile si care a platit impozitele si taxele aferente acestora.
Prin cererea reconventionala, pârâta-reclamanta a solicitat sa se constate ca a avut o cota de contributie de 70% la dobândirea bunurilor comune, obligarea reclamantului-pârât sa aduca la masa de partaj suma de 6.500 euro, trimisa de catre pârâta-reclamanta din strainatate si stabilirea unui drept de creanta în favoarea sa, în suma de 1500 lei, constând în contravaloarea îmbunatatirilor aduse imobilului-casa de locuit, dupa momentul divortului.
În motivarea cererii reconventionale, pârâta-reclamanta a reluat argumentele expuse în întâmpinare, aratând totodata ca în momentul achizitionarii apartamentului a vândut o de la parintii sai, folosind banii pentru cumpararea apartamentului. A mai aratat pârâta-reclamanta ca o mare parte din veniturile pe care le-a obtinut în strainatate, le-a trimis în tara în contul reclamantului-pârât, motiv pentru care a solicitat si introducerea acestor sume în masa partajabila. Totodata, pârâta-reclamanta a solicitat ca imobilul casa de locuit sa-i fie ei atribuit si introducerea în masa partajabila a unui autovehicul marca Dacia 1310. În ceea ce priveste îmbunatatirile aduse casei de locuit, pârâta-reclamanta a precizat ca acestea constau în schimbarea instalatiei de apa si montarea unui boiler.
Pe data de 20.05.2010, dupa ce prima instanta ramasese în pronuntare pe fond, reclamantul … … a decedat, fiind depus în acest sens fotocopii de pe certificatul de deces (fila 70 din vol. II), motiv pentru care cauza a fost repusa pe rol, în cauza fiind introdusi mostenitorii reclamantului, si anume … … , în calitate de sotie supravietuitoare, … … si … … , în calitate de descendenti.
La termenul din 03.09.2010, numitii … … si … … au formulat o cerere completatoare, prin care în contradictoriu cu numita … … , solicitau partajul averii succesorale ramase în urma decesului reclamantului … … , solicitând partajarea si a unor bunuri mobile.
Cu privire la aceasta cerere, la termenul din 15.10.2010, instanta de fond a dispus disjungerea ei, formându-se un alt dosar cu numarul 7665/327/2010, în care s-a dispus suspendarea cauzei în baza art.244 alin.1 pct.1 C.proc.civ., pâna la solutionarea irevocabila a cererii având ca obiect partaj bunuri comune. Sub acest aspect, prima instanta a apreciat ca nu este posibila judecarea concomitenta a cererii completatoare având ca obiect partaj succesoral cu cererea cu care instanta a fost initial învestita, întrucât componenta masei succesorale ramasa în urma decesului reclamantului … … depinde de cota de contributie la dobândirea bunurilor comune, în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta … … , ce va fi retinuta, în mod irevocabil, întrucât desi în prima instanta a fost retinuta o anumita cota de contributie, este posibil ca instanta de control judiciar sa aprecieze într-un alt mod asupra contributiei partilor initiale la dobândirea bunurilor comune.
Prin sentinta civila nr. …. din 27.10.2010 pronuntata în dosarul nr. 2948/327/2008 al Judecatoriei Tulcea, s-a admis actiunea principala formulata de catre reclamantul-pârât … … , decedat în cursul procesului, mostenitori fiind numitii … … , … … si … … si admisa, în parte, cererea reconventionala formulata de catre pârâta-reclamanta … … , în contradictoriu cu reclamantul-pârât … … , decedat în cursul procesului, mostenitori fiind numitii … … , … … si … … , având ca obiect partaj bunuri comune si constatare drept creanta.
S-a constatat ca defunctul … … si pârâta-reclamanta … … au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de câte 50% fiecare, urmatoarele bunuri:
– un imobil-casa de locuit, în suprafata de 52,73 mp, alcatuita din trei camere, bucatarie, baie si hol, precum si teren aferent în suprafata de 346,50 mp, situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, potrivit contractului de vânzare-cumparare autentificat prin încheierea nr.8786/04.10.1995 a Notariatului de Stat Tulcea, cu o valoare de circulatie de 263000 de lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara întocmit de catre expert Mohonea Victor.
– un imobil-apartament alcatuit din trei camere, cu o suprafata utila de 65,56 mp, situat în Tulcea, str. Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, potrivit contractului de vânzare-cumparare nr.1618/28.12.1990, cu o valoare de circulatie de 195000 de lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.
– suma de 596,85 euro.
Valoare totala masa partajabila: 460548,55 lei.
S-a dispus iesirea din indiviziune a partilor.
A fost atribuit numitilor … … , … … si … … , în calitate de mostenitori ai defunctului … … , imobilul-apartament alcatuit din trei camere, cu o suprafata utila de 65,56 mp, situat în Tulcea, str. Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, cu o valoare de circulatie de 195000 de lei, iar pârâtei-reclamanta … … , în proprietate exclusiva imobilul-casa de locuit, în suprafata de 52,73 mp, alcatuita din trei camere, bucatarie, baie si hol, precum si teren aferent în suprafata de 346,50 mp, situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, cu o valoare de circulatie de 263000 de lei, precum si suma de 2548,54 lei, reprezentând echivalentul în lei potrivit cursului BNR de la data pronuntarii hotarârii, a sumei de 596,85 euro.
A fost obligata pârâta-reclamanta … … , la plata catre numitii … … , … … si … … , în calitate de mostenitori ai defunctului … … , a sumei de 36548,54 lei, cu titlul de sulta, pentru egalizarea loturilor.
S-a respins cererea pârâtei-reclamanta, de constatare si realizare a unui drept de creanta, având ca obiect îmbunatatirile aduse imobilului-casa de locuit, situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, ca fiind ramasa fara obiect.
Pentru a dispune în acest sens, s-a retinut ca atât cererea reclamantului-pârât, decedat în cursul procesului, mostenitori fiind numitii … … , … … , … … Marius, cât si cea a pârâtei-reclamanta, având ca obiect partaj bunuri comune, sunt întemeiate. Astfel, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat ca partile au fost casatorite între anii 1972 si 2006, timp în care au dobândit împreuna un imobil-apartament situat în Tulcea, str.Pacii nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, potrivit contractului de vânzare-cumparare nr. 1618/28.12.1990 si o casa de locuit cu teren aferent în suprafata de 346,50 mp, situata în Tulcea, str.Elena Doamna nr.46, potrivit contractului de vânzare-cumparare nr.8786/04.10.1995.
În ceea ce priveste terenul aferent casei de locuit, instanta de fond a apreciat ca si acesta face parte din masa partajabila deoarece, potrivit art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991, proprietarul casei este si proprietarul terenului. Este adevarat ca în contractul de vânzare-cumparare se precizeaza ca actualii proprietari, adica partile din prezenta cauza, trebuie sa solicite organelor competente ordinul de atribuire în proprietate, însa ordinul prefectului, pe care partile ar fi trebuit sa-l obtina în acest sens, nu reprezinta titlu de proprietate decât ca instrumentum iuris, calitatea de proprietar asupra terenului a cumparatorului derivând din însasi contractul de vânzare-cumparare, aspecte ce rezulta implicit din coroborarea dispozitiilor art.36 alin.3 si alin.6 din Legea nr.18/1991. Astfel, primul dintre aceste texte precizeaza ca terenurile atribuite în folosinta pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, în conditiile dispozitiilor art.30 din Legea nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, ai locuintelor, ceea ce înseamna ca momentul transferului dreptului de proprietate coincide cu momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra locuintei, iar ordinul prefectului, mentionat în cel de-al doilea text de lege, are menirea doar de a consfinti o situatie juridica deja existenta.
Valoarea de circulatie a imobilului-apartament situat în Tulcea, str.Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, este de 195000 de lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara, întocmit de catre expert Mohonea Victor, în timp ce valoarea de circulatie a imobilului-casa de locuit si teren aferent în suprafata de 346,50 mp, situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, este de 263000 de lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.
Relativ la suma de bani pe care pârâta-reclamanta a solicitat sa fie introdusa în masa de partaj, prima instanta a constatat ca sustinerea acesteia potrivit careia a trimis diverse sume de bani numitului … … , pe parcursul casatoriei, este adevarata, însa nu sunt reale sustinerile privitoare la cuantumul sumelor trimise. Astfel, din extrasul de cont înaintat la solicitarea instantei de catre B.C.R. SA – Sucursala Tulcea, a rezultat ca la sfârsitul anului 2006, deci atunci când casatoria partilor a fost desfacuta prin divort, în contul acestora se afla suma de 596,85 euro. Instanta de fond a apreciat ca doar aceasta suma poate face parte din masa de partaj iar nu si sumele pe care pârâta-reclamanta le-a trimis ulterior acestui moment sau alte sume de bani, trimise pe parcursul casatoriei, dar care au fost cheltuite, întrucât în masa partajabila pot intra doar bunurile existente în patrimoniul comun al sotilor la momentul desfacerii casatoriei, sumele de bani trimise ulterior, putând constitui eventual obiectul unui drept de creanta, în timp ce sumele trimise dar cheltuite pe parcursul casatoriei nu pot intra în masa partajabila cât timp banii sunt bunuri consumptibile.
În ceea ce priveste autovehiculul mentionat de catre pârâta-reclamanta ca facând parte din masa partajabila, din adresa emisa de catre Serviciul de Taxe si Impozite, a rezultat ca acest bun nu mai exista, motiv pentru care nu a fost inclus în masa de partaj.
Referitor la cotele de contributie la dobândirea bunurilor comune, prima instanta a apreciat ca partile au avut contributii egale, din copiile carnetelor de munca depuse la dosar rezultând ca ambii soti au avut locuri de munca în cea mai mare parte a casatoriei, faptul ca numitul … … a fost pensionat pe caz de boala si nu a fost angajat în ultimii ani ai casatoriei, neavând relevanta deosebita, deoarece este compensat de faptul ca, atunci când a avut loc de munca, acesta a realizat venituri mult mai mari decât pârâta-reclamanta, fapt ce rezulta din compararea celor doua carnete de munca. De asemenea, desi este adevarat ca pârâta-reclamanta a vândut un imobil proprietate personala, înainte de cumpararea imobilului-apartament, instanta de fond a apreciat ca aceasta împrejurare nu poate determina retinerea unei cote de contributie superioara în favoarea pârâtei-reclamanta întrucât între cele doua operatiuni exista un interval de aproape doi ani, motiv pentru care nu se poate stabili cu certitudine daca banii obtinuti din vânzarea bunului propriu au fost folositi pentru achizitionarea imobilului bun comun, existând doar o prezumtie în acest sens, care însa nu poate fi coroborata cu nici o alta proba, prima instanta apreciind sub acest aspect ca declaratia martorului propus de catre pârâta-reclamanta nu este relevanta cât timp respectivul martor era copil la momentul desfasurarii celor doua operatiuni de vânzare-cumparare.
În ceea ce priveste îmbunatatirile pe care pârâta-reclamanta sustine ca le-a adus imobilului-casa de locuit, din probele administrate în cauza, si anume din declaratia martorului propus de catre aceasta, a rezultat ca aceste îmbunatatiri au constat în schimbarea instalatiei sanitare.
Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stari. În prezenta cauza, având în vedere faptul ca masa partajabila este alcatuita din doua imobile, instanta de fond a apreciat ca starea de indiviziune poate fi sistata prin atribuirea unuia dintre aceste imobile pârâtei-reclamanta … … , celalalt imobil urmând sa fie atribuit mostenitorilor reclamantului … … , atât timp cât acesta a decedat pe parcursul procesului. În acest sens, prima instanta a apreciat ca pârâtei-reclamanta trebuie sa i se atribuie în proprietate exclusiva imobilul-casa de locuit si teren aferent situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, iar mostenitorilor numitului … … , sa li se atribuie imobilul-apartament, atât timp cât respectivele imobile au fost folosite, fiecare, de catre unul dintre fostii soti, iar cererea partilor este în acelasi sens.
Deoarece între cele doua imobile exista o diferenta de valoare, pentru egalizarea loturilor este necesara obligarea pârâtei-reclamanta la plata unei sulte în favoarea mostenitorilor numitului … … . Sub acest aspect, desi numita … … a renuntat la respectiva sulta, instanta de fond nu a putut lua act de aceasta renuntare, întrucât aceasta ar fi echivalat cu o renuntare la succesiune, suma de bani reprezentând sulta urmând sa intre în compunerea masei succesorale. Bineînteles ca o renuntare la era posibila, însa nu la acel moment, cât timp înca nu se stia exact alcatuirea masei succesorale.
În ceea ce priveste cererea pârâtei-reclamanta de constatare si realizare a unui drept de creanta, constând în îmbunatatirile aduse imobilului situat în Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, întrucât acest bun a fost atribuit pârâtei-reclamanta, a operat confuziunea, cererea având ca obiect constatarea si realizarea unui drept de creanta ramânând fara obiect.
Împotriva acestei sentinte, criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala, au formulat apel mostenitorii defunctului reclamant-pârât … … , … … SI … … , dar si pârâta-reclamanta … … .
În motivarea apelului, pârâta reclamanta … … a invocat doua motive de nelegalitate.
A aratat ca dispozitia de disjungere a cererii de partaj succesoral de cererea de partaj bunuri comun, descendentii reclamantului pârât nu pot avea calitate procesuala în cererea de partaj bunuri comune, cauza ce se poarta între soti.
Pe de alta parte, s-a considerat nelegala decizia instantei ca, dupa audierea martorului propus de catre pârâta-reclamanta, de a se pronunta asupra acordarii unui termen pentru audierea martorului propus de catre reclamatul-pârât, desi nevoia audierii acestuia nu a rezultat din dezbateri. Aceasta, în contextul în care reclamatul-pârât, pentru audiere, a prezentat instantei martori rude în grad prohibit. Ca atare, a fost încalcat dreptul la aparare al pârâtei reclamante.
Cât priveste netemeinicia hotarârii apelate, s-a aratat ca masa bunurilor dobândite în timpul casatoriei se compune din imobil apartament, imobil casa fara teren aferent, autoturism Dacia si suma de 6.500 euro.
Or, instanta a retinut ca masa partajabila este compusa din imobil apartament, imobil casa cu teren aferent si suma de 596,85 euro.
S-a aratat ca, în mod gresit, a fost introdusa în masa partajabila suprafata de teren de 346,50 de metri patati, precizând ca prima instanta nu a fost învestita în acest sens prin cererea de chemare în judecata si, ca atare, aceasta suprafata nu a facut obiectul cercetarii judecatoresti. De altfel, pentru terenul în cauza, nu a fost formulata o cerere si respectiv nu a fost emis ordin al prefectului pentru atestarea dreptului de proprietate.
Hotarârea a fost criticata si cu privire la neintroducerea în masa bunurilor comune a autoturismului Dacia. S-a aratat ca la dosar exista factura referitoare la dobândirea acestui bun si nu s-a facut dovada valorificarii sale în timpul casatoriei, precizând ca pentru introducerea acestui bun în masa partajabila se impune efectuarea unei expertize pentru evaluarea bunului.
A fost criticata si decizia primei instante de a nu introduce suma de 6.500 euro în masa bunurilor comune pe motiv ca este un bun consumptibil.
Referitor la cotele de contributie, arata ca prima instanta a refuzat cotele de contributie solicitate si s-a oprit la cota de 50% pentru fiecare parte. S-a precizat ca sotia a contribuit cu o suma importanta de bani ce provenea dintr-o mostenire. Mai mult, cei doi descendenti ai partilor au recunoscut ca mama lor a avut o cota de 70% fata de tata.
S-a considerat netemeinica hotarârea si sub aspectul valorilor date celor doua imobile partajate. Pentru aceasta, partea a ordonat efectuarea unei expertize extrajudiciare, prin care s-a stabilit pentru bunurile partajate valori mult mai mici decât cele stabilite de expertiza efectuata în cauza de catre expert Mohonea Victor.
S-a aratat astfel ca pentru apartament diferenta este de 1 miliard lei vechi, cu privire la teren diferenta este de 805 milioane lei vechi, iar referitor la casa diferenta este de 825 milioane lei vechi. Cum diferenta totala este de peste doua miliarde lei vechi, considera ca expertiza efectuata contine anomalii, motiv pentru care se apreciaza cu privire la efectuarea unei noi expertize
A fost criticata hotarâre si în ceea ce priveste dreptul de creanta care trebuie sa fie constatat si avut în vedere la stabilirea sultei.
În motivarea apelului lor, mostenitorii … … si … … au aratat ca hotarârea este nelegala prin dispozitia de disjungere.
S-a aratat si faptul ca renuntarea la sulta nu constituie implicit si o renuntare la mostenire. Separat de aceasta, a fost criticata valoarea bunurilor, desi instanta a admis obiectiunile formulate, raspunsul formulat de expert este neconcludent. S-a aratat ca valoarea imobilelor este considerabil mai mare decât a pietei imobiliare. Separat de aceasta, s-a aratat ca în contul administrat de defunct se aflau sumele specificate prin actiune, în mod gresit retinându-se doar suma de 500 euro.
Analizând legalitatea si temeinicia sentintei atacate, în raport de criticile din apel, tribunalul constata ca apelurile sunt întemeiate si le va admite ca atare.
Potrivit art. 297 din Codul de procedura civila, ,,În cazul în care se constata ca, în mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra în judecata fondului ori judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotarârea atacata si va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instanta a solutionat procesul fara a intra în judecata fondului, instanta de apel va anula hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale în grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat în mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.”
Instanta de control apreciaza asupra faptului ca prima instanta nu a desavârsit fondul cauzei si sunt astfel incidente prevederile aratate prin aceea ca, desi la dosar a fost depusa dovada dobândirii de catre soti în timpul casatoriei a unui autoturism Dacia, acest bun nu a fost inclus în masa de partaj. Mai mult, nu au fost administrate probele necesare pentru a hotarî în privinta acestui bun.
Astfel, relativ la împrejurarea daca acest bun se mai gaseste în patrimoniu, se retine ca adresa 110119/10.09.2008 emisa de Serviciul Taxe si Impozite din cadrul Primariei Tulcea aflata la fila 72 a Vol. I a dosarului primei instante si din care rezulta împrejurarea ca partile figurau în evidentele fiscale cu doua imobile nu demonstreaza implicit si faptul ca autoturismul nu mai exisa asa cum s-a retinut, nefiind facuta o mentiune expresa în acest sens. De altfel, luarea în evidenta de catre Serviciul Taxe si Impozite se realizeaza urmare declaratiei pe care contribuabilul o face si de aceea faptul negativ invocat nu constituie o proba absoluta în sensul ca bunul nu se mai afla în proprietate.
Separat de aceasta, în situatia în care bunul la care s-a facut referire exista si daca partile nu convin cu privire la valoarea lui, în cauza se impune efectuarea unei expertize pentru stabilirea acestui element de fapt.
Relativ la proba stiintifica la care se face referire, instanta de control concluzioneaza în sensul ca si în privinta celor doua imobile exista incertitudine cu privire la valoarea lor. Tribunalul observa astfel ca apelanta … … , care a sustinut ca prin expertiza ordonata de instanta de fond imobilele au fost supraevaluate, a prezentat la dosar o expertiza extrajudiciara care stabileste valori reduse pentru cele doua imobile partajate.
Desigur, pe considerentul ca astfel de proba nu a fost ordonata de instanta, din punctul de vedere al fortei probante, se poate sustine ca are prioritate expertiza judiciara. Forta probanta a raportului de expertiza tehnica, efectuata chiar în cursul procesului, este însa relativa. Concluziile acestuia nu pot fi însusite automat, acesta fapt fiind determinat de nivelul stiintific, dar si de corelatia cu celelalte probe administrate.
Tribunalul observa ca opinia expertului la care a apelat partea în mod direct este în sensul ca valoarea de circulatie stabilita de expertiza judiciara este foarte mare. Astfel, daca expertiza judiciara a stabilit pentru cele doua imobile ce fac obiectul partajului o valoare de circulatie totala de 458.000 lei, expertiza extrajudiciara evidentiaza o valoare de doar 191.556 lei. Diferenta între cele doua valori este semnificativa, ceea ce ofera indicii referitoare la existenta unor erori serioase si/sau de credibilitate. Aceasta, fara a arata ca expertiza judiciara este cea asupra careia se fac asemenea aprecieri, situatia poate fi pusa si pe baza unui eventual subiectivism al expertului la care partea a recurs. De remarcat este ca, la acesta moment, pentru argumente diferite, opiniile ambilor experti nu pot fundamenta o hotarâre cu privire la pricina judecata.
Administrarea probatoriului necesar, dar mai ales o judecata în fond efectuata direct în faza apelului are drept consecinta privarea partilor de o cale de atac. Ca atare, pentru remedierea deficientei constatate, vazând si solicitarea apelantei … … , se impune rejudecarea cauzei de catre prima instanta.
Procedând la o noua judecata, prima instanta va tine seama si de celelalte critici formulate de parti în faza de apel.
Fata de aceste considerente se vor admite apelurile declarate de pârâta … … si de catre mostenitorii reclamantului, … … si … … împotriva sentintei civile 3061/27.10.2010 pronuntata în dosarul 2948/327/2008 al Judecatoriei Tulcea si trimite cauza spre rejudecare primei instante Judecatoria Tulcea.
8
