Sedinta publica de la 26 Ianuarie 2012
Sub nr. …/327/2008 din 26 martie 2008, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea cererea formulata de catre reclamantul … … , cu domiciliul în Tulcea, … … , nr. 2, bl. … , sc. A,ap. 13, judetul Tulcea si resedinta în Portugalia, prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâta … … , domiciliata în Tulcea, str. … , bl. … , sc. B, ap. 8, judetul Tulcea sa se dispuna partajarea în cote de 1/2 a bunurilor dobândite în timpul casatoriei, respectiv: un apartament situat în municipiul Tulcea, str. … … , nr. 2, bl. … , sc. A, ap. 13, imobilul apartament situat în municipiul. Tulcea, str. … , nr. 20, bl. … , sc. B, ap.8.
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca s-a casatorit cu pârâta la data de 23 mai 1998 , casatorie ce a fost desfacuta prin prin sentinta civila 3807 din 22.12.2006 a Judecatoriei Tulcea, ramasa definitiva prin decizia civila nr. 142/19.09.2007 a Tribunalului Tulcea, iar în timpul casatoriei au dobândit în contributii egale cele doua imobile mai sus individualizate.
Pârâta, legal citata, a depus cerere reconventionala în continutul careia a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei în cote de 75% pentru ea si 25 % pentru reclamantul-pârât, precum si completarea masei bunurilor comune supuse partajului, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii reconventionale, pârâta-reclamanta a aratat ca pe parcursul casatoriei cu reclamantul-pârât, pe lânga imobilele mentionate de catre acesta în actiune, partile au mai dobândit si bunuri mobile, precum: mobila dormitor (sifonier, pat, 2 noptiere cu dulap cu colt), mobila coltar cu 1 fotoliu, 1 masuta TV, o biblioteca, 1 pat cu biblioteca, 1 TV, un casetofon, 1 DVD, 1 TV plasma cu piedestal, 1 calculator, un autoturism marca Renault. De asemenea, sotii au mai contractat un împrumut, în suma de 5.000 de euro, aceasta fiind o datorie comuna, tot datorie comuna fiind si suma de 1.077 de lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu energia electrica, impozite si întretinere. A mai aratat pârâta-reclamanta ca la data despartirii în fapt partile aveau in cont si suma de 1612 euro.
Referitor la suma de 1.077 lei, pârâta a învederat ca aceasta reprezinta cheltuieli suportate exclusiv de catre ea, cu plata utilitatilor si impozitelor la apartamente, dupa despartirea lor în fapt, respectiv energie electrica – 292,89 lei, impozit cladiri – 219 lei si asociatie – 565,12 lei, iar relativ la suma de 1.612 euro, aceasta reprezinta suma de bani pe care o detineau în contul depus la banca pe numele reclamantului-pârât la data despartirii lor în fapt, suma ramasa la dispozitia acestuia.
Relativ la cota de contributie solicita, pârâta-reclamanta a cerut sa se aiba în vedere ca anterior încheierii casatoriei a detinut o societate al carei unic actionar si administrator a fost, societate care le-a asigurat venituri substantiale si care le-a permis achizitionarea unui apartament pe care l-au înstrainat si cu banii obtinuti din vânzarea acestuia au cumparat apartamentul din Tulcea de pe strada … , venind în casatorie cu bani cash economisiti din aceasta activitate. De asemenea, la momentul suspendarii activitatii societatii S.C. “Valen Com” S.R.L. Mahmudia a înstrainat fondul de marfa, iar banii obtinuti i-a folosit în gospodarie si timp de peste un an ( octombrie 2000-decembrie 2001) reclamantul-pârât a fost plecat în Portugalia, timp în care nu a trimis nici un ban în tara, ea fiind cea care a asigurat întretinerea casei si a familiei. Mai mult, pentru a asigura plecarea fostului sot în strainatate a înstrainat un autoturism si a cheltuit pretul pe obtinerea vizei. Totodata în Portugalia, în timp ce ea lucra la mai multe familii, reclamantul-pârât lucra pâna la 20 zile lunar, restul timpului petrecându-l în prezenta anturajului. Acesta a fost si motivul pentru care se certau foarte des, deoarece tot ce ea câstiga, se ducea pe întretinerea familiei (chirie, hrana, copil, vestimentatie), la care se adauga si în familie legata de menajul casei, cresterea si educarea copilului, pârâta-reclamanta plecând în Portugalia în anul 2002.
Reclamantul – pârât a depus întâmpinare la cererea reconventionala.
S-a aratat în continutul întâmpinarii ca sustinerea pârâtei-reclamante referitoare la cota majoritara de contributie este inexacta. Astfel, a sustinut reclamantul ca firma înfiintata de catre pârâta îsi încetase activitatea anterior casatoriei partilor tocmai fiindca încetase a mai fi productiva, astfel ca, de pe urma ei, pârâta-reclamanta nu ar fi putut beneficia de consistentele venituri invocate. În ceea ce priveste veniturile din munca realizate de catre parti, reclamantul a aratata ca din anul 2000 lucreaza în Portugalia iar veniturile sale au fost constante si aduse mereu aport la întretinerea familiei si dobândirea bunurilor comune. În primii ani, din banii trimisi de catre el (câstiga 350 euro lunar), s-au adus reparatii si îmbunatatiri apartamentului situat în Mahmudia (acoperis din azbest, înlocuire ferestre, modificarea zidurilor din bucatarie). Spre deosebire de el, pârâta-reclamanta a în Portugalia în 2001 si vreme de 1 an si 9 luni nu a realizat venituri fiind întretinuta de catre el, pentru ca ulterior sa obtina venituri foarte mici din efectuarea menajului la o familie. Prin comparatie, a mai aratat reclamantul, în acea perioada el câstiga 890 de euro lunar.
În ceea ce priveste bunurile invocate de catre pârâta ca fiind comune, reclamantul-pârât a aratat ca parte din bunuri exista si au calitatea de bun comun, respectiv : mobila dormitor ( sifonier cu doua canate, un pat, doua noptiere si un dulap cu doua usi), o masuta Tv, un corp biblioteca, un pat cu biblioteca, un televizor, un casetofon, un DVD, un autoturism Renault, însa la aceste bunuri se adauga si altele a caror împartire întelege sa o solicite, si anume un autoturism Fiat Punto ce a costat 2000 de euro, fiind achizitionat în Portugalia
A mai aratat reclamantul-pârât ca o parte din bunurile mentionate nu exista în patrimoniul comun. Astfel, televizorul cu plasma a fost înstrainat de catre parti cu ocazia separarii lor în august 2006, banii fiind împartiti, iar calculatorul la care face referire pârâta-reclamanta, nu exista, în timpul casatoriei partile nedobândind un astfel de bun.
Cât priveste pretinsa datorie comuna de 5.000 de euro, reclamantul a aratat ca suma a reprezentat un dar manual facut lor de catre o cumnata. Suma astfel dobândita a fost folosita pentru achizitionarea apartamentului de pe str. … .
În ceea ce priveste suma de 1.077 lei solicitata a fi inclusa în pasiv, reclamantul a învederat ca din 2004 s-a înteles cu pârâta sa închirieze apartamentul nemobilat de pe strada … iar suma obtinuta sa o foloseasca la plata întretinerii, impozitelor si altor furnizori de servicii, pentru ambele locuinte. Acest lucru a fost realizat iar pârâta s-a preocupat ca sumele primite cu titlu de chirie sa fie utilizate pentru efectuarea acestor plati. Cum, potrivit întelegerii, pârâta a încasat banii din închirierea bunului comun si a folosit aceste sume pentru a face platile sus-mentionate, reclamantul a solicitat sa se retina ca suma nu poate reprezenta datorie comuna, platita cu contributie exclusiva.
În ceea ce priveste suma de 1.261 euro pretinsa ca exista în contul sau la data separarii în fapt, reclamantul a aratat ca aceasta suma nu mai exista la momentul separarii în fapt pentru ca a fost folosita la achizitionarea autoturismului Fiat Punto, precum si pentru întoarcerea pârâtei în tara.
Totodata, în temeiul art. 132 al. 2 Cod procedura civila, reclamantul-pârât a formulat o cerere de majorare a câtimii obiectului actiunii principale, solicitând introducerea în masa de partaj si a urmatoarelor bunuri comune : un autoturism Fiat Punto, un aspirator Philips, un robot de tocat carne, un frigider, o butelie, un ventilator mare cu picior, o masuta din sticla.
Prin sentinta civila nr. 785/03.03.2011 a Judecatoriei Tulcea, au fost admise în parte atât actiunea principala, cât si cererea reconventionata, s-aconstatat ca partile au dobândit în timpul casatoriei în cote de contributie de 60% pârâta-reclamanta Rosca … si 40% reclamantul-pârât … … urmatoarele bunuri : imobilul apartament situat în municipiul Tulcea, str. … … , nr.2, bl. … , sc. A, ap.13, imobilul apartament situat în municipiul Tulcea, str. … , nr.20, bl. … , sc. B, ap. 8, precum si urmatoarele bunuri mobile : mobila dormitor (sifonier, pat, 2 noptiere cu dulap cu colt), mobila coltar cu un fotoliu, o masuta TV, o biblioteca, un pat cu biblioteca, un TV , un casetofon, un DVD, un TV plasma cu piedestal, un calculator, un autoturism marca Renault, un autoturism Fiat Punto.
De asemenea, s-a constatat ca partile au ca datorie comuna suma de 714,12 lei achitata de catre pârâta-reclamanta reprezentând contravaloare impozite si întretinere astfel încât reclamantul-pârât a fost obligat la plata sumei de 285,64 lei, suma corespunzatoare cotei sale de contributie.
Totodata, s-a constatat ca pârâta-reclamanta are un drept de creanta reprezentând 60% din suma de 5.000 de euro achitata de catre ea dupa desfacerea casatoriei, suma contractata de catre parti în cursul casatoriei în anul 2005, astfel încât reclamantul-pârât a fost obligat la plata sumei de 3.000 de euro catre pârâta-reclamanta si s-a constatat ca pârâta-reclamanta a efectuat îmbunatatiri la imobilul situat în municipiul Tulcea, str. … … , nr. 2, bl. … , sc. A, ap.13 constând în schimbarea parchetului în sufragerie si dormitor, lucrari în valoare de 3.451,24 lei, fiind respinsa cererea de acordare a unui drept de creanta cu privire la acestea catre pârâta-reclamanta.
Prima instanta a dispus iesirea din indiviziune a partilor si a atribuit pârâtei-reclamante Rosca … (fosta … ) imobilul apartament situat în municipiul Tulcea, str. … … , nr. 2, bl. … , sc. A, ap. 13, evaluat de catre expert Morfi Rozalia la suma de 78.773,16 lei, precum si lotul II individualizat în expertiza efectuata de catre expert Coanda Maria, constând în coltar cu fotoliu, masuta TV, o biblioteca, un pat cu biblioteca, un casetofon, un TV plasma, în valoare de 4.387 lei si autoturismul marca Fiat Punto.
De asemenea, i s-a atribuit reclamantului-pârât … … imobilul situat în municipiul Tulcea, str. … , nr. 20, bl. … , sc. B, ap. 8, lotul I individualizat în expertiza efectuata de expert Coanda Maria, constând în mobila dormitor (sifonier, pat, 2 noptiere cu dulap cu colt), un TV Sanio, un DVD, un calculator si autoturismul marca Renault 19.
Totodata, a fost obligat reclamantul-pârât la plata sumei de 14.680,93 lei catre pârâta-reclamanta Rosca … , cu titlul de sulta, reprezentând contravaloarea cotei sale, în vederea egalizarii loturilor, s-a dispus plata onorariului definitiv cuvenit expertului imobiliar desemnat în cauza în suma de 1.461,8 lei, precum si plata onorariului definitiv cuvenit expertului merceolog desemnat în cauza în suma de 500 lei si a onorariului definitiv cuvenit expertului tehnic desemnat în cauza în suma de 500 lei, iar reclamantul-pârât a fost obligat, în temeiul art. 274 Cod procedura civila, la plata sumei de 1.529,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata catre parata-reclamanta.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta a retinut ca partile s-au casatorit la data de 23 mai 1998, casatorie ce a fost desfacuta prin divort prin sentinta civila nr. 3807/22.12.2006 pronuntata de Judecatoria Tulcea, ramasa definitiva si irevocabila, prin decizia civila nr. 142/19.09.2007 pronuntata de Tribunalul Tulcea si ca în timpul casatoriei, prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2194/23.08.2004, la B.N.P. Elena Avram, partile au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament, situat în municipiul Tulcea, str. … … nr.2, bl. Z 8, sc. A, et. 3, ap. 13, iar prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2273/23.08.2005 la B.N.P. Ene Frosina au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament, situat în municipiul Tulcea, str. … nr. 20, bl. … , sc. B, et. 1, ap.8.
A mai retinut prima instanta ca o parte din bunurile mobile indicate de catre pârâta-reclamanta în continutul cererii reconventionale nu au fost contestate în continutul întâmpinarii depuse de catre reclamantul-pârât, care a confirmat ca fiind dobândite în timpul casatoriei si facând astfel parte din masa partajabila, urmatoarele bunuri: mobila dormitor (sifonier, pat, 2 noptiere cu dulap cu colt), mobila coltar cu 1 fotoliu, 1 masuta TV, o biblioteca, 1 pat cu biblioteca, 1 TV, un casetofon, 1 DVD, un autoturism marca Renault.
Desi, reclamantul-pârât a contestat prin întâmpinarea depusa existenta în masa de partaj a unui calculator si a unui TV plasma cu piedestal, prima instanta a apreciat ca probatoriul administrat în cauza a infirmat aceasta aparare dovedindu-se ca partile au dobândit în timpul casatoriei si aceste doua bunuri mobile.De asemenea, s-a mai retinut ca probele administrate confirma dobândirea de catre parti a unui autovehicul Fiat Punto, în timpul casatoriei, însa prima instanta nu a retinut în masa de partaj aspiratorul Philips, robotul de tocat carne, frigiderul, o butelia, ventilatorul mare cu picior si o masuta din sticla, apreciind ca probele administrate în cauza nu confirma dobândirea acestor bunuri pe parcursul casatoriei.
Relativ la cererea pârâtei-reclamante privind includerea în masa partajabila a sumei de 1.612 euro, bani în cont la data despartirii în fapt a sotilor, prima instanta a retinut ca partajul priveste numai bunuri care mai exista în materialitatea lor, or, din probele administrate în cauza, desi potrivit înscrisului aflat la fila 201 din dosar rezulta ca la data de 31.07.2006, anterior despartirii în fapt a sotilor, care a survenit în august 2006, în contul reclamantului-pârât exista aceasta suma de bani, actualmente suma nu mai exista, aspect care a fost probat cu înscrisurile aflate la fila 164 privind extrasul de cont la data de 25.09.2006, din care rezulta ca reclamantul – pârât nu mai avea în cont aceasta suma de bani, astfel ca nu se poate partaja o suma inexistenta actualmente.
În ceea ce priveste suma de 1.077 lei solicitata de catre pârâta-reclamanta reprezentând contravaloarea cheltuielilor de energie electrica, impozite si întretinere, judecatorul fondului a retinut ca aceasta suma a fost probata numai partial, rezultând ca partile au ca datorie comuna suma de 714,12 lei, achitata de catre pârâta – reclamanta reprezentând contravaloare impozite si întretinere, instanta neretinând suma de 292,89 de lei solicitata de catre pârâta-reclamanta cu titlu de contravaloare energie electrica, întrucât din copia facturilor depuse la dosarul cauzei si aflate la filele 110 – 113, a rezultat ca plata nu a fost facuta de catre pârâta – reclamanta, personal, ci de catre o alta persoana, numitul Sevastian Dumitru, în nume propriu, nerezultând din probatoriu ca plata s-a facut în numele si pe seama pârâtei-reclamante.
În ceea ce priveste suma de 5.000 de euro solicitata de catre pârâta-reclamanta a fi inclusa în masa partajabila, cu titlu de datorie comuna reprezentând un împrumut facut în anul 2005, cu termen de restituire în 2006, instanta de fond a retinut ca din probele administrate se confirma faptul ca aceasta suma de bani a fost împrumutata partilor în anul 2005 pentru achizitionarea unuia dintre cele doua imobile-apartament, întelegerea dintre parti fiind ca restituirea banilor sa se faca la nivelul anilor 2006, însa suma de bani a fost restituita în cursul lunii noiembrie 2008, dupa ramânerea irevocabila a sentintei de divort, de catre pârâta – reclamanta
A mai aratat prima instanta ca, întrucât acest împrumut a fost contractat de catre parti în timpul casatoriei în scopul achizitionarii unui bun imobil, suma de 5.000 de euro dobândeste astfel caracterul de datorie comuna, însa fiind restituita de catre pârâta-reclamanta dupa ramânerea definitiva si irevocabila a sentintei de divort, genereaza un drept de creanta în favoarea acesteia, reprezentând 60 % din suma de 5.000 de euro, împotriva reclamantului-pârât, în raport de cota de contributie ce a fost retinuta de instanta la dobândirea de catre parti a bunurilor comune.
De asemenea, prima instanta a retinut ca din îmbunatatirile invocate de catre pârâta-reclamanta, probatoriul administrat a confirmat doar schimbarea parchetului în sufrageria si dormitorul apartamentului din str. … … , lucrari în valoare de 3.451,24 lei, cu privire la celelalte îmbunatatiri pretinse de catre aceasta, prima instanta retinând ca acestea au fost doar lucrari efectuate cu titlu de întretinere a imobilelor.
Relativ la cota de contributie a partilor la dobândirea bunurilor, prima instanta a apreciat ca din probatoriu a rezultat ca partile au dobândit bunurile cu o cota de contributie de 60 % pârâta-reclamanta Rosca … si 40 % reclamantul-pârât … … .
Pentru a retine aceste cote de contributie, prima instanta a retinut ca desi pârâta-reclamanta a sustinut ca anterior încheierii casatoriei a avut o societate comerciala unde era unic administrator si de aici si-a asigurat venituri substantiale cu care au achizitionat o parte din bunurile comune, iar la momentul suspendarii activitatii S.C. “Valen Com” S.R.L. Mahmudia a înstrainat fondul de marfa, iar banii obtinuti i-a folosit în gospodarie, aceasta nu a probat întinderea profitului obtinut în cadrul acestei societati comerciale, faptul ca i-a revenit ceva din acest profit. De asemenea, a mai aratat judecatorul fondului, declaratiile martorilor au fost echivoce în acest sens, acestia precizând doar ca anterior încheierii casatoriei pârâta-reclamanta detinea o societate comerciala, ca partea aducea marfuri din Turcia cu sacosa, iar depozitia martorului Tanase Daniel (acesta aratând ca societatea comerciala nu prea era profitabila) se coroboreaza cu înscrisul aflat la fila 155, din care rezulta ca potrivit relatiilor eliberate de Oficiul Registrului Comertului, societatea comerciala “Valen Com” S.R.L. nu a înregistrat situatiile financiare anuale de la data înmatricularii si pâna la data radierii, respectiv 06.06.2006, data care se plaseaza cu mult anterior casatoriei partilor.
A mai retinut prima instanta ca nu au fost probate sustinerile pârâtei-reclamante în sensul ca anterior încheierii casatoriei ar fi avut un apartament, pe care îl achizitionase pe numele fratelui sau si pe care l-a vândut ulterior, achitând cu suma obtinuta o parte din pretul unui imobil achizitionat de catre parti.
A mai aratat judecatorul fondului ca din copia cartii de munca a reclamantului-pârât si din depozitiile martorilor audiati în cauza, a rezulta ca si acesta a lucrat ca gardian o perioada de timp la nivelul anului 1998, iar depozitiile martorilor au mai confirmat ca pâna la plecarea reclamantului-pârât în Portugalia, în anul 2000, acesta mai lucra ca zidar (martorul Tanase Daniel), martorul Perijoc Stoian confirmând si el ca pâna la plecarea reclamantului în strainatate a lucrat ca gardian, asa cum rezulta si din copia cartii de munca.
Prima instanta a apreciat ca, în speta, cota de contributie a sotilor la dobândirea bunurilor comune trebuie privita în raport cu întreaga masa partajabila, dar si cu contributia sotilor pe toata perioada casatoriei, sens în care a retinut ca pârâta-reclamanta se ocupa de menaj si de gospodarie, aspect care nu poate fi neglijat în considerarea cotei de contributie a acesteia, s-a ocupat de cresterea si educarea copilului minor rezultat din casatoria partilor, fapt ce determina în mod indubitabil retinerea unei cote de contributie si sub acest aspect, în favoarea sa.
A mai retinut prima instanta ca, din probatoriul administrat, rezulta ca din anul 2000 reclamantul-pârât a lucrat în Portugalia, obtinând venituri chiar daca acestea nu erau substantiale, veniturile sale având caracter de continuitate si ca, la rândul ei, pârâta-reclamanta a prestat diferite munci în Portugalia din momentul când a ajuns acolo, la nivelul anului 2001, neprobându-se însa cu caracter de certitudine întinderea sumelor pe care le-a obtinut pâna la nivelul anilor 2003, pentru a se putea concluziona indubitabil ca veniturile obtinute de catre pârâta-reclamanta erau superioare celor obtinute de catre reclamantul-pârât, probându-se doar ca din anul 2003 si pâna în prezent aceasta a câstigat constant suma de 500 de euro, asa cum rezulta din declaratia data de catre numitul Fernando Manuel Gaudencio Araujo, pe care instanta o va valorifica cu titlu de înscris, înscris care se coroboreaza cu declaratiile concordante ale martorilor ce au confirmat ca si pârâta-reclamanta a lucrat în Portugalia din momentul în care a ajuns acolo.
În ceea ce priveste modul de atribuire a imobilelor catre parti, prima instanta a apreciat ca imobilul din str. … … trebuie atribuit pârâtei-reclamante, întrucât aceasta s-a ocupat atât de închirierea acestui apartament, cât si de întretinerea si îmbunatatirea lui, fiind lipsit de relevanta unde si-au ales partile domiciliul procesual.
Împotriva acestei hotarâri a declarat apel reclamantul … … , care a apreciat hotarârea ca fiind nelegala si netemeinica.
În motivarea apelului, s-a aratat ca în mod gresit prima instanta a retinut cote de contributie inegale, desi în cuprinsul hotarârii se fac referiri la veniturile superioare si constante ale reclamantului, în detrimentul pârâtei, aceasta împrejurare fiind confirmata si de probele administrate în cauza.
Referitor la componenta masei de partaj, apelantul a apreciat ca în mod gresit prima instanta a introdus în masa de partaj bunuri care nu aveau calitatea de bun comun sau datorie comuna. Astfel, sustine apelantul, suma de 5.000 de euro nu are caracterul de datorie comuna, deoarece a fost primita de catre parti cu titlu de dar manual pentru ajutorul dat unei cumnate. De asemenea, prima instanta a introdus în mod gresit în masa de partaj un televizor si un calculator, primul fiind înstrainat cu ocazia separarii în fapt, iar calculatorul neexistând niciodata ca bun comun. Relativ la suma de 1.077 lei, reprezentând pasiv, apelantul a precizat ca aceasta nu exista, deoarece întelegerea dintre parti a fost ca din banii obtinuti din închirierea imobilului de pe str. … sa se suporte plata întretinerii, impozitelor si a altor furnizori de servicii.
De asemenea, apelantul a mai aratat ca în mod gresit instanta l-a obligat sa suporte o cota de 60% din pretinsa datorie comuna de 5.000 de euro, desi a retinut în favoarea sa o cota de contributie de doar 40%.
În ceea ce priveste modalitatea de împarteala, apelantul a aratat ca aceasta a fost incorecta, imobilul de pe str. … trebuind sa-i fie lui atribuit, atât timp cât acesta are o valoare de circulatie mai mica, iar pârâtei-reclamante i s-a stabilit o cota de contributie mai mare.
În probatiune, apelantul a depus la dosarul cauzei fotocopii de pe mai multe înscrisuri (un contract de vânzare-cumparare, contract de închiriere), precum si mai multe declaratii extrajudiciare (filele 75-82)
Legal citata, intimata Rosca … a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului, aratând ca prima instanta a facut o corecta apreciere a probelor si a aplicat corect legea, atât în ceea ce priveste cotele de contributie retinute, cât si masa bunurilor partajabile si modul de atribuire a bunurilor.
În aparare, intimata a depus de asemenea înscrisuri (hotarârea judecatoreasca. de divort, declaratii extrajudiciare, un contract de vânzare-cumparare un contract de schimb, alte acte – filele 33-43).
Examinând hotarârea apelata, atât pe baza motivelor invocate de catre apelant, cât si pe baza probelor administrate în caza, instanta apreciaza ca apelul este întemeiat, doar în ceea ce priveste modul de constatare si de realizare a creantei pe care intimata o are fata de pârâtul-apelant, rezultata din achitarea de catre aceasta, dupa desfacerea casatoriei, a datoriei comune în suma de 5.000 de euro.
Sub acest aspect, trebuie observat ca, desi prima instanta a retinut ca pârâta-intimata are o cota de contributie de 60% la dobândirea bunurilor comune, a stabilit în mod gresit ca are un drept de creanta în acelasi procent din suma de 5.000 de euro, reprezentând datorie comuna, pe care a achitat-o exclusiv, dupa desfacerea casatoriei. Întrucât aceasta suma reprezenta o datorie comuna, cota în care intimata-pârâta trebuia sa contribuie la achitarea ei era de 60%, întrucât nu se pot retine cote diferite la dobândirea bunurilor si la contractarea datoriilor. Prin urmare, dupa ce a achitat datoria comuna de 5.000 de euro, intimata-pârâta a dobândit fata de apelantul-reclamant un drept de creanta reprezentând 40% din respectiva suma, aceasta fiind cota de contributie retinuta de catre prima instanta în favoarea apelantului-reclamant, cota ce se aplica atât la dobândirea bunurilor comune, cât si pentru restituirea datoriilor comune.
Pe cale de consecinta, retinându-se în favoarea intimatei-pârâta un drept de creanta reprezentând 40% din suma de 5000 de euro, suma la care apelantul-reclamant trebuie obligat în favoarea sa este de 2.000 de euro, iar nu de 3.000 de euro cum a retinut în mod gresit prima instanta.
În ceea ce priveste celelalte critici aduse hotarârii primei instante, instanta de apel apreciaza ca acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, relativ la modul în care prima instanta a stabilit cotele de contributie, instanta de apel apreciaza ca a fost realizata o apreciere corecta a probelor administrate în cauza. Sub acest aspect, din coroborarea declaratiilor martorilor cu înscrisurile administrate în cursul primei instante, rezulta ca ambele parti au muncit pe parcursul casatoriei, însa a existat o perioada, când ambii fosti soti lucrau în Portugalia, când veniturile realizate de catre intimata-pârâta au fost superioare celor realizate de catre apelant. Este vorba de perioada ulterioara anului 2003, perioada în care intimata a realizat constant venituri de 500 de euro lunar, asa cum rezulta din înscrisul aflat la fila 32, vol. 2 din dosarul primei instante, perioada în care apelatul-reclamant realiza, potrivit propriilor precizari facute în continutul întâmpinarii la apelul depus de catre pârâta în dosarul de divort (fila 35 din dosar), venituri aleatorii, prestând munci ocazionale, fara a avea un loc de munca stabil.
În aceste conditii, este justificata retinerea unei cote de contributie superioara în favoarea intimatei, neputând fi neglijata nici activitatea acesteia în sensul cresterii si educarii copilului minor, asa cum a retinut prima instanta. Este adevarat ca acest criteriu nu poate conduce singur la retinerea unei cote superioare, dar trebuie coroborat cu celelalte elemente mentionate anterior, referitoare la veniturile din munca obtinute de catre parti.
Referitor la modul de atribuire a celor doua imobile, instanta apreciaza ca a fost efectuata o corecta împarteala, marimea cotei parti nefiind singurul criteriu de care instanta trebuie sa tina cont la atribuirea bunurilor, ci art. 6739 Cod pr civila enumera si alte criterii, inclusiv cel retinut de catre prima instanta, referitor la faptul ca intimata-pârâta a fost cea care s-a ocupat mai mult de întretinerea apartamentului ce i-a fost atribuit, procedând totodata la efectuarea unor îmbunatatiri si valorificând apartamentul prin închiriere.
In privinta componentei masei de partaj, mai trebuie precizat ca desi apelantul neaga existenta unui TV plasma cu piedestal si a unui calculator, probele administrate în prima instanta confirma dobândirea acestor bunuri, din nici una din aceste probe nerezultând ca televizorul ar fi fost înstrainat la momentul despartirii în fapt, asa cum sustine reclamantul.
În sfârsit, în ceea ce priveste retinerea de catre prima instanta a unei datorii comune în suma de 714,12, lei, reprezentând contravaloarea impozitelor si întretinerii, suma achitata de catre pârâta-intimata, si obligarea apelantului la plata sumei de 285,64 lei, reprezentând cota sa din aceasta suma, instanta de apel apreciaza ca acestea au fost facute în mod corect, atât cuantumul datoriei comune cât si faptul ca aceasta a fost achitata integral de catre pârâta intimata rezultând din înscrisurile administrate în cursul primei instante
Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita apelul formulat de catre apelantul … … în contradictoriu cu intimata … … , împotriva sentintei civile nr. 785/03.03.2011 a Judecatoriei Tulcea
Pe cale de consecinta va fi schimbata, în parte, hotarârea apelata, doar în ceea ce priveste modul de constatare si realizare a creantei pe care intimata o are fata de pârât, rezultata din achitarea de catre aceasta, dupa desfacerea casatoriei, a datoriei comune în suma de 5.000 de euro, dupa cum urmeaza:
Se va constata ca intimata-pârâta-reclamanta are un drept de creanta reprezentând 40% din suma de 5.000 de euro achitata de catre ea dupa desfacerea casatoriei, astfel încât apelantul-reclamant-pârât va fi obligat la plata sumei de 2.000 de euro catre intimata-pârâta-reclamanta.
Vor fi mentinute, în rest, celelalte dispozitii ale hotarârii apelate, ca legale si temeinice si va fi obligata intimata la plata sumei de 1.640,4 lei catre apelant, cu titlu de cheltuieli de judecata în apel, reprezentând 60% din aceste cheltuieli efectuate de catre apelant, constând în taxa de timbru si onorariu avocat.
9
