Civil – pretenţii Chemare în judecată (acţiuni, cereri)


În motivarea în fapt a cererii reclamantii au aratat ca au încheiat cu parata UNICREDIT ROMÂNIA SA, în prezent Unicredit Tiriac Bank SA contractul de credit si garantii pentru nevoi personale nr. 50150139/15.05.2007 având ca obiect un credit în valuta de 16.000 Euro, prin care au fost obligati a achita un comision de 0,2% din soldul lunar al creditului.

În continuare au mai aratat ca la data de 21.01.2008 acest comision a fost modificat unilateral de catre pârâta , fiind transformat într-un comision de 0,5% si achitat pâna la acea data.

La data de 23.11.2010 au adresat pârâtei o invitatie de conciliere pentru solutionarea pe cale amiabila a pretentiilor , iar la data de 14.12.2010 s-a încheiat procesul verbal de conciliere, dar fara nici un rezultat. Arata ca potrivit argumentelor bancii aceasta modificare a fost operata in baza art 29 din Conditiile Generale de Afaceri ale Bancii unde se stipula ca orice modificare a nivelului comisioanelor sau spezelor datorate bancii va fi de competenta exclusiva a Bancii si va fi afisata spre consultatre. Arata reclamantii insa ca parata sustine ca si-a schimbat conditiile generale de afaceri si ca acestea le sunt opozabile reclamantilor insa in realitate potrivit art 969 C civ interzic aceasta practica. Arata reclamantii ca pentru ca modificarea clauzei sa fie opozabila reclamantilor era necesara incheierea unui act aditional semnat de ambele parti si ca in lipsa acestuia modificarea clauzelor contractului nu le poate fi impusa unilateral”. Solicita reclamantii sa se constate ca modificarea unilaterala a comisionului de administrare de catre banca nu le e opozabila si sa fie obligata parata la respectarea contractului de credit in forma semnata de ambele parti de la intrarea lui in vigoare si pana la finele contractului, odata cu restituirea sumelor percepute in plus si care reprezinta plati nedatorate.

În drept se invoca in cuprinsul actiunii dispozitiile art 969 C civ, art. 9 indice 3 lit b,e,h si i din OG 21/92 modif prin OUG 174/2008, art 992,993 C civ si OG 9/2000.

Parata a formulat întâmpinare f.41 invocand exceptia necompetentei materiale a instantei si solicitand declinarea competentei in favoarea Tribunalul Comercial Mures întrucât litigiu are natura comerciala si este neevaluabil in bani deoarece are ca obiect obligatia „a face”.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata.

Arata in aparare ca prin semnarea contractului de credit care contine clauza mentionata la art 2.4 din contract reclamantii au fost de acord ca banca, din motive intemeiate sa modifice dobanzile sau comisioanele creditului acordat cu atat mai mult cu cat este vorba de un credit acordat pe un terme lung de 20 de ani, perioada in care piata financiar-bancara poate suferi numeroase modificari. Arata ca incepand cu anul 2007 au survenit o serie de modificari pe piata monetara atat in privinta monedei nationale cat si in privinta monedei euro iar incepand cu 21.01.2008, Unicredi Tiriac Bank SA a fost obligata sa alinieze dobanzile si comisioanele portofoliului de credite existent la dobanzile si comisioanele standard ale Bancii. Arata ca incepand cu 21.12.2007 au fost trimise instiintari clientilor. Arata in continuare ca in vederea informarii asupra modificarilor reclamantilor le-a fost trimisa notificarea cu nr R-AR 2681716/21.12.2007, cu respectarea dispozitiilor art 7.1 din contract. Arata in consecinta ca modificarea comisionului de mantenanta a fost efectuata in mod legal aceasta posibilitate fiind prevazuta si agreata de parti conform art 2.4 din contract astfel ca nu a avut loc a incalcare a OG 21/92 modificata prin OUG 174/2008.

În drept s-au invocat art 115 C pr civ si art 969 C civ.

În cauza au fost depuse înscrisuri: calcul penalitati (F.5), împuternicire avocatiala (f. 6),proces verbal de conciliere (f.7), invitatie de conciliere (f.8-9), confirmare de primire (f.10), contract de credit si de garantii pentru nevoi personale + anexe (f.11-16), extras de cont (f.18-35).

Prin incheierea din 5 mai 2011 f.67 instanta a respins ca neintemeiata exceptia de necompetenta materiala invocata de parata prin intampinare.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

La data de 15.05.2007 reclamantii in calitate de imprumutat in privinta lui B R Zaharia si respectiv garant fidejusor in persoana lui B A E au încheiat cu parata contractul de credit si de garantie pentru nevoi personale nr 50150139/15.05.07 privind acordarea de catre Banca imprumutatului a unui credit de nevoi personale de 16000 euro pe o perioada de 240 de luni calculata de la data utilizarii creditului de catre imprumutat in schimbul platii de catre acesta din urma a costurilor prevazute de sectiunea 2 din contract, respectiv a dobanzii prevazute la pct 2.1, a comisioanelor prevazute de art 2.2 a costului contractelor de si a formalitatilro de publciitate precum si a taxelor aferente acordarii creditului. Potrivit art 2.2 din contract in vederea acordarii creditului imprumutatul datoreaza bancii urmatoarele comisioane: comision de analiza a dosarului de credit, comision de acordare a creditului datorat a debursarea credutului si calculat la valoarea creditului de 2,5 % minim 250 euro, comision de risc valutar datorat la debursarea creditului si calculat la valoarea creditului de 0 % comision lunar de mentenanta ( denumit ulterior comision de administrare) datorat la scadentele lunare calculat zilnic la soldul creditului in valuta creditului de 0,2 % pe luna, comision de rambursare anticipata datorat la data rambursarii si calculat la valoarea sumei rambursate anticipat. Pentru orice alte costuri neprevazute in contract legate de efectuarea oricarei operatiuni ce rezulta din contract va fi aplicabil tariful de comisioane si dobanzi practicat de Banca afisat la sediile acesteia.

Potrivit art 2.4 din contract banca isi rezerva dreptul de a modifica comisioanele, dobanda, inclusiv dobanda penalizatoare mentionate in contract din motive intemeiate precum modificari legislative sau modificari ale conditiilor pietei financiar-bancare. Modificarea Ratei dobanzii va determina recalcularea Ratei Lunare si intocmirea unui nou grafic de rambursare care va fi comunicat imprumutatului si pe care acesta se obliga sa il accepte fara a fi necesara semnatura sa. Banca isi rezerva dreptul de a solicita imprumutatului sa semneze orice nou Grafic de Rambursare.

Potrivit art 2.5 din contract Banca va informa imprumutatul cu privire la orice modificare a Tarifului de comisioane si dobanzi prin afisarea la sediile bancii sau prin depunerea unei notificari insotita unde este cazul de un nou grafic de rambursare, ca anexa la extrasul de cont eliberat imprumutatului la ghiseele bancii.

Potrivit art 2.6 din contract în situatia in care imprumutatul nu accepta modificarile are posibilitatea sa solicite incetarea unilaterala a contractului notificand in scris banca fara interventia instantei si fara nicio alta formalitate. Intr-o asemenea situatie imprumutatul este obligat sa ramburseze in integralitate creditul dobanzile acumulate si neplatite si orice alte sume datorate in baza contractului pana la data rambursarii. Banca este autorizata sa perceapa un comision de rambursare in avans stabilit conform contractului.

Potrivit art 6.5 din contract imprumutatul poate solicita incetarea unilaterala a contractului in conditiile sectiunii 2.6.

Potrivit art 9.6 din contract orice modificare a prevederilor contractului se face numai prin acordul partilor consemnat in act aditional semnat de catre parti , cu exceptiile stipulate in contract.

Astfel cum reiese din recunoasterea extrajudiciara a paratei continute in adresele de la filele 17 si 48 si din inscrisurile de la filele 25-35, incepand cu data de 21.01.2008 parata a majorat comisionul de administrare de la 0,2 % din soldul lunar al creditului cat era mentionat in contractul initial la 0,5 % din soldul lunar al creditului.

In justificarea acestei majorari parata a invocat prevederile art 2.4 din contract care in opinia acesteia recunosc bancii posibilitatea de a modifica unilateral contractul in privinta comisionului de administrare.

In drept, instanta retine incidenta prevederilor art 969 c civ, art 964 si 948 pct 3 C civ precum si a normelor de intrepretare continute de art 982, 983 C civ si cele speciale prevazute de art 77 din Legea 296/2004 privind protectia consumatorilor.

Potrivit art 969 C civ „(1) Conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante. (2) Ele se pot revoca prin consimtamântul mutual sau din cauze autorizate de lege.”

In conformitate cu art 964 C civ „(1) obligatia trebuie sa aiba un obiect determinat cel putin in specia sa. (2) cantintatea obiectului poate fi necerta de este posibila determinarea sa.”

In acelasi sens dispozitiile art 948 pct 3 C civ prevad ca o conditie esentiala pentru validitatea oricarei conventii este un obiect determinat.

In privinta normelor de interpretare aplicabile raproturilor juridice deduse judecatii instanta constata incidenta normelor generale ale art 982 C civ privind interpretarea clauzelor conventiilor „”unele prin altele dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din intregul act” precum si sa dispozitiilor speciale ale art 77 din Legea 296/2004 privind protectia consumatorilor potrivit carora „ În caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.”

Cu toate acestea, contrar sustinerilor reclamantilor, instanta constata ca fata de prevederile art 15 alin 2 din Constitutie potrivit carora „legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile” prevederile art 9 indice 3 din OG 21/92 introduse prin OUG 174/2008 publicata in Monitorul Oficial nr 795/27.11.2008 in vigoare din 27.12.2008 nu sunt aplicabile in speta cata vreme acestea reglementeaza conduita partilor cu ocazia incheierii ori modificarii contractului iar contractul dedus judecatii a fost incheiat in 15.05.2007 iar modificarea comisionului de mantenanta prevazut in contract a avut loc in ianuarie 2008.

Revenind la contractul incheiat de parti instanta constata ca potrivit clauzei inserate la art 2.4 din contract, prin acordul lor, partile au recunoscut bancii posibilitatea unilaterala de a modifica contractul in privinta comisioanele prevazute in contract din motive intemeiate precum modificari legislative sau modificari ale conditiilor pietei financiar-bancare.

Retine instanta ca prevederile art 9.6 din contract reproduse mai sus potrivit carora orice modificare a contractului se face prin acordul partilor consemnat in act aditional semnat de parti nu interzic o astfel de modificare unilaterala a contractului in privinta comisionului de mantenanta cata vreme excepteaza in mod expres situatiile prevazute in contract. In opinia instantei o astfel de clauza interpretata impreuna cu dispozitiile clauzei mentionate la pct 2.4 care permitand modificarea unilaterala a mai multor costuri datorate in baza contractului prevad o anumita procedura de urmat doar in privinta modificari dobanzii reiese ca modificarea comisioanelor prevazute in contract nu este conditionata de acordul impumutatului si nu trebuie consemnata prin act aditional ori alte inscrisuri ci opereaza in baza vointei unilaterale a bancii in situatia intervenirii vreunuia dintre cazurile mentionate la art 2.4.

Mai retine in continuare instanta ca fata de prevederile art 5 C civ o clauza contractuala prin care se recunoaste unei singure parti a unui contract posibilitatea de a modifica clauzele contractului in anumite conditii nu contravine ab initio principiului fortei obligatorii a contractelor cata vreme reprezinta o aplicatie a principiului libertatii actelor juridice iar modificarea unilaterala intervine in baza acordului partilor, respectiv in baza art 969 alin 2 C civ.

Altfel spus, in masura in care nu contravine legilor care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri, partile pot recunoaste prin chiar contractul initial posibilitatea in favoarea uneia dintre acestea de a modifica contractul. Insa, ca orice conventie, valabilitatea unei astfel de clauze este conditionata de respectarea cerintelor de validitate ale conventiilor prevazute de art 948 C civ printre care si aceea care instituie cerinta unui obiect determinat.

Altfel spus, daca in acord cu art 5 C civ, nimic nu opune partilor sa convina prin chiar contractul initial posibilitatea ca in anumite conditii contractul ori doar anumite elemente ale contractului sa poate fi modificat de catre una din ele, pentru ca o astfel de conventie sa fie valabila trebuie sa aiba un obiect determinat ori altfel spus sa se cunoasca ( in sensul de a fi determinat ori cel putin determinabil) inca de la momentul incheierii conventiei obiectul obligatiei asumate de debitor.

In consecinta, referindu-se la posibilitatea recunoscuta creditorului de a modifica unilateral intinderea obligatiei asumate prin contract de debitor cu titlu de comision de mentenanta ( denumit ulterior comision de administrare) reiese ca potrivit art 948 pct 3 si 964 C civ, pentru a fi valabila, clauza trebuia sa indice elementele pe baza carora sa fie posibila determinarea intinderii comisionului de mentenanta ( denumit ulterior comision de administrare) la momentul executarii clauzei modificate.

Cu toate acestea, din analiza clauzei prevazute la art 2.4 din contract nu reiese care sunt elementele in baza carora se va stabili cuantumul comisionului de administrare dupa modificare ceea ce inseamna ca in realitate obligatia asumata de debitori prin clauza in discutie, respectiv prin cea mentionata la art 2.4 este lipsita de obiect.

Mai retine instanta ca fata de aceste vicii, nici referirea bancii la anumite situatii obiective care sa justifice modificarea cuantumului comisionului de mantenanta si nici macar prevederea acestor situatii in mod explicit in contract nu prezinta relevanta cata vreme prin aceasta clauza debitorul si-a asumat o obligatie lipsita de obiect astfel ca potrivit art 949 pct 3 C civ, clauza inserata la art 2.4 din contract, in partea in care se recunoaste in favoarea Bancii posibilitatea majorarii unilaterala a comisionului de mentenanta denumit ulterior comision de administrare este lovita de nulitate.

In consecinta, in baza art 969 alin 2 C civ instanta va obliga parata sa respecte prevederile art 2.2 lit a din contractul de credit nr 50150139/15.05.2007 incheiat de parti in sensul perceperii unui comision de administrare de 0,2 % din soldul lunar al creditului cu incepere de la data de 21.01.2008 si pana la finalul contractului.

Totodata, ca urmare a nulitatii clauzei sus-mentionate, reiese ca majorarea comisionului de mentenanta denumit ulterior comision de administrare de la 0,2 % din soldul lunar al creditului cat era prevazut la incheierea contractului la 0,5 % din soldul lunar al creditului si perceperea acestuia incepand cu 21.01.2008 in cuantumul majorat este lipsita de baza legala ori conventionala pentru suma ce depaseste cuantumul comisionului datorat in baza art 2.2 lit a din contract de 0,2 % din soldul lunar al creditului constituind o plata nedatorata potrivit art 992 C civ.

Fata de acestea, in temeiul art 992 si 994 C civ coroborat cu art 43 C com si OG 9/200 va obliga parata sa restituie reclamantilor suma de 1611,69 euro prevalata in plus in perioada 21.01.2008-21.01.2011 precum si la plata dobanzii legale in materie comerciala aferenta acestei sume ce se va calcula de la data perceperii fiecarei sume in parte si pana la data restituirii efective.

In temeiul art 274 C pr civ, constatand ca parata a cazut in pretentii o va obliga pe aceasta la plata catre reclamanti a sumei de 2482 lei compusa din taxa judiciara de timbru de 619 lei achitata cu chitanta 1025227/27.06.2011, timbru judiciar de 3 lei precum si onorariu avocatial de 1860 lei conform facturii 541/29.12.2010 si chitantei 360/29.12.2010 urmand a respinge ca neintemeiata cerera paratei de obligare a reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.