In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca erau proprietarii imobilului situat în municipiul Tulcea, ……. care se învecina cu imobilul pârâtilor, iar acestia au ocupat o suprafata de teren pe toata lungimea proprietatii, schimbând în acest fel linia de hotar dintre cele doua proprietati.
Au mai aratat reclamantii ca, prin mutarea gardului de catre pârâti s-a ajuns la micsorarea distantei impuse de proiect la constructia unui corp de casa.
Solutionând cauza, Judecatoria Tulcea, prin Sentinta civila nr. 1365 din 15 aprilie 2011 a admis în parte cererea, a stabilit linia de hotar dintre proprietate reclamantilor si cea a pârâtilor, ca fiind cea dintre punctele A si B, astfel cum era individualizata în schita anexa la Raportul de expertiza întocmit de expert ……. si a respins capatul de cerere privind revendicarea suprafetei de 30 m.p. ca nefondat.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2932/28.08.2001 reclamantul ……. a cumparat imobilul situat în mun. Tulcea ……., având numarul cadastral 2716, în suprafata reala conform masuratorilor cadastrale de 288,58 m.p., având urmatoarele vecinatati: la Nord – proprietatea ……., la Sud proprietatea ……. si ……., la Est – proprietatea ……. si la Vest – strada ……..
Conform certificatului de mostenitor nr. 6 din 25.01.2011 emis de Biroul Notarilor Public Asociati ……. si ……. din municipiul Tulcea, de pe urma defunctei ……. a ramas dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Tulcea str. ……., format din suprafata de 604 m.p. teren curte si 1/2 din casa de locuit, iar ca mostenitor pârâtul ……., fiind de observat sa restul cotei de 1/2 din locuinta apartinea coindivizarului ……..
Suprafata de teren detinuta de defuncta ……., a fost atribuita acesteia prin Sentinta civila nr. 4714/10.12.1996 pronuntata de Judecatoria Tulcea în dosarul nr…….., conform raportului de expertiza topografica întocmit în cauza.
Prin Raportul de expertiza efectuat în cauza de expert ……., au fost identificate suprafetele de teren detinute de parti, concluzionându-se ca reclamatii detineau o suprafata de teren mai mica cu 2,65 m.p. decât în actul de proprietate iar pârâtii detineau o suprafata de teren mai mica cu 29,88 m.p. decât în actul de proprietate.
Conform situatiei din teren si a masuratorilor efectuate, expertul a constatat ca linia de hotar dintre cele doua proprietati concorda cu cea stabilita în expertiza topografica din dosarul ……. care a fost materializata în schita între punctele A si B.
Sustinerile martorilor potrivit carora pârâtul a mutat gardul dintre cele doua proprietati, nu puteau fi primite, în conditiile în care din masuratorile efectuate de expertul topograf a rezultat ca pârâtii detin cu 29,88 m.p. mai putin teren decât cel înscris în titlul de proprietate.
Cu privire la capatul de cerere privind obligarea pârâtilor la suportarea în cote egale a cheltuielilor de ridicare a gardului despartitor, atât din sustinerile partilor cât si din declaratiile martorilor, instanta de fond a retinut ca între cele doua proprietati exista un gard despartitor.
Relativ la propunerea expertului de a se efectua ridicari topo cu ajutorul statiei automate care ar fi asigurat un grad ridicat de precizie, comparativ cu masuratorile clasice care puteau genera erori de pâna la 5%, instanta de fond a apreciat ca aceasta nu se impunea, atât timp cât pretentiile reclamantilor erau de 30 m.p., mai mult decât s-a constatat ca lipseste pârâtilor, iar raportul de expertiza efectuat în cauza nu a facut decât sa confirme raportul de expertiza efectuat anterior.
Impotriva acestei sentinte civile au formulat recurs reclamantii ……. si ……., criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Au aratat recurentii ca, prima instanta a respins în mod gresit actiunea în revendicare pe care au formulat-o desi s-a demonstrat ca intimatii pârâti au ocupat din anul 2005 o suprafata de aproximativ 30 m.p. din terenul proprietatea reclamantilor.
Urmare acestui fapt, linia ce despartea proprietatile învecinate s-a transformat dintr-una dreapta într-o linie frânta.
Mai mult decât atât, din cauza ocuparii fara drept a celor 30 m.p., distanta cuprinsa între corpul casei noi si limita de hotar s-a micsorat în mod inacceptabil fata de cea existenta initial si inserata în documentatia de autorizare a constructiei.
Martorii audiati în fata instantei de fond au evidentiat aspectul ca reperele initiale ale liniei despartitoare nu s-au regasit, dupa ocuparea fara drept a unei însemnate portiuni din terenul recurentilor iar expertul desemnat în cauza a propus efectuarea unei ridicari topo cu ajutorul statiei automate care asigura un grad de precizie si determinare a suprafetelor, comparativ cu masuratorilor cu ruleta care pot genera erori.
Au mai aratat recurentii ca între proprietatile partilor nu exista un gard despartitor ci doar sârma ce marcheaza hotarul si astfel ca în mod gresit a fost respins capatul de cerere ce are ca obiect obligarea partilor la ridicarea gardului despartitor pe cheltuiala comuna.
Pe cale de consecinta, recurentii au solicitat admiterea recursului si modificarea hotarârii atacate în sensul admiterii si capetelor de cerere privind revendicarea si obligarea pârâtilor la cheltuiala comuna de ridicare a gardului despartitor.
Examinând hotarârea atacata în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul retine ca recursul este neîntemeiat.
Se constata ca, prin Sentinta civila nr. 4714 din 10 decembrie 1996 pronuntata de Judecatoria Tulcea în dosarul nr…….., reclamantul din acea cauza ……. si pârâta ……… detin în indiviziune suprafata de teren de 953 m.p. situata în municipiul Tulcea, str. ……. , cu o cota de 1/2 fiecare.
Prin aceeasi sentinta civila s-a luat act de tranzactia încheiata între ……. si ……. cu privire la terenul în suprafata de 953 m.p. detinut în indiviziune.
Prin aceeasi tranzactie ……. a fost de acord sa preia suprafata de teren de 389 m.p., asa cum este ea evidentiata în raportul de expertiza topografica efectuat de expert Stanuta Dumitru, iar ……. a fost de acord sa preia suprafata de 604 m.p. asa cum a fost ea evidentiata în acelasi raport de expertiza.
Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2932 din 28.08.2001 de catre B.N.P. ………
Recurentii au cumparat de la mostenitorul defunct ……., ……., pe lânga casa de locuit si suprafata de teren de 332,95 m.p. situata în Tulcea, ……., (cu mentiunea din contract ca suprafata reala este de 288,58 m.p.) ce i-a revenit defunctului ……. conform sentintei civile nr. 1649/24.05.2000 a Judecatoriei Tulcea, sentinta prin care s-a dispus partajarea averii succesorale ramase dupa defunctul ……., între mostenitorii acestuia, …… si ……., lui ……… revenindu-i lotul nr. 2, care a facut obiectul contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2932/28.08.2001, conform documentatiei tehnice cadastrale efectuata de ………. (fila 63 din dosar instanta de fond si 28 dosar recurs).
La rândul lui, pârâtul ……. este singurul mostenitor al defunctei ……. de pe urma careia a ramas ca avere succesorala terenul în suprafata de 604 m.p. ce i-a revenit acestuia, conform Sentintei civile nr. 4714 din 10 decembrie 1996 a Judecatoriei Tulcea, imobil situat în Tulcea, str. ……..
Linia de hotar dintre proprietatile partilor a fost stabilita de expertul ……. cu respectarea schitelor cadastrale efectuate în dosarele nr…….. si cel în care s-a pronuntat Sentinta civila nr. 1649 din 24.05.2000 ale Judecatoriei Tulcea.
Nu s-a demonstrat în speta ca pârâtii au ocupat vreo suprafata de teren din cea pe care au dobândit-o reclamantii prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2932/2001, reclamantii detinând în fapt o suprafata mai mica cu 2,65 m.p. fata de cea de 288,58 m.p. care a facut obiectul contractului de vânzare-cumparare.
In aceste conditii, nu sunt relevante în speta declaratiile martorilor audiati în cauza asa cum corect a retinut si prima instanta.
Este neîntemeiata si critica referitoare la capatul de cerere privind obligarea pârâtilor la suportarea în cote egale a cheltuielilor de ridicare a gardului despartitor, motivat de împrejurarea ca între cele doua proprietati exista un gard despartitor, asa cum a retinut si prima instanta.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.
