În motivare reclamanta a arătat că este moştenitoarea legală a defunctei Tordai Iuliana, care înainte de colectivizare a avut în proprietate terenuri agricole , terenuri solicitate spre restituire în natură inclusiv de către reclamantă. Menţionează că prin titlul de proprietate102332/1992 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri care au aparţinut defunctei Tordai Iuliana fără ca reclamanta să fie menţionată în titlul de proprietate.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 480 şi urm., 650 C.civ.
Pârâţii TJ şi BE au formulat întâmpinare prin care au menţionat că sunt de acord cu înscrierea în CF a dreptului reclamantei în cotă nedeterminată.
Pârâtul TA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii motivat de faptul că dovada calităţii de moştenitor se face doar prin raportare la prev. speciale ale Legii 18/1991 iar în ceea ce priveşte petitul doi, cererea reclamantei are ca obiect constatarea unei situaţii de fapt.
Pârâtul TL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii introductive menţionând că reclamanta nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu a urmat procedura prev. de Legea 18/1991.
Pârâţii IF, TF, TG au depus întâmpinare prin care au solicitat ca instanţa să constate că reclamanta a omis să depună documentaţia necesară reconstituirii dreptului de proprietate dar cu toate acestea pârâţii sunt de acord să-i doneze din cota lor de proprietate cota ce s-ar fi cuvenit reclamantei, cu obligarea acesteia să suporte cheltuielile legate de formarea parcelei.
TI a solicitat respingerea cererii menţionând că reclamanta nu a formulat nici o cerere pentru a primi drepturile recunoscute de legile fondului funciar.
În probaţiune au fost depuse următoarele acte şi înscrisuri: extras CF 5429/N/Sângeorgiu de Mureş, extras CF 5428/N/Sângeorgiu de Mureş, extras CF 5427/N/Sângeorgiu de Mureş (f. 3, 4), Titlul de proprietate 102332/1992 (f. 5), certificat de căsătorie (f. 6), declaraţii autentificate (f. 21,22), fişa de punere în posesie (f. 29).
Analizând actele si lucrările dosarului instanţa retine următoarele :
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii având ca obiect constatare calitate de moştenitor, invocată de pârâţii TA şi SE instanţa reţine ca neîntemeiate susţinerile pârâţilor legate de faptul că în ceea ce priveşte bunurile ce fac obiectul Legii 18/1991 calitatea de moştenitor se stabileşte conform dispoziţiilor legii speciale, în fapt calitatea de moştenitor stabilindu-se în condiţiile dreptului comun, singura distincţie fiind cea referitoare la modul de acceptare al succesiunii în raport de bunurile ce cad sub incidenţa acestei legi. În acest sens, conform art. 13 din legea 18/1991 calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Aşadar constatarea calităţii de moştenitor pe calea unei acţiuni în justiţie, indiferent de componenţa patrimoniului succesoral este admisibilă neexistând nici un impediment legal în acest sens. Prin urmare instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii având ca obiect constatare calitate de moştenitor.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii având ca obiect constatarea faptului că prin Titlul de proprietate 102332/1992 s-a reconstituit în favoarea pârâţilor dreptul de proprietate asupra unor terenuri care au aparţinut defunctei Tordai Iuliana, excepţie invocată de pârâţii TA, SE, TL instanţa reţine că astfel cum rezultă din cererea formulată, reclamanta a solicitat constatarea unei situaţii de fapt. Aspectele invocate de către reprezentantul reclamantei în sensul că finalitatea cererii priveşte aspecte ce ţin de faptul că terenurile au fost transmise pe cale succesorală reprezentând o situaţie juridică a cărei constatare se solicită, nu pot fi reţinute ca atare de instanţă raportat la modul de redactare şi susţinere al petitului 2 al acţiunii. Aspectele legate de faptul că titlul de proprietate a fost emis în favoarea pârâţilor pentru terenuri ce au aparţinut defunctei rezultă cu evidenţă din cuprinsul Titlului de proprietate 102332/1992.
Conform art. 111 C.pr.civ. partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Rezultă aşadar că pentru a fi admisibilă o asemenea acţiune este necesar ca titularul cererii să solicite constatarea existenţei unui drept al său or în cazul de faţă reclamanta solicită constatarea unei situaţii de fapt, respectiv că titlul de proprietatea a fost emis pentru terenuri care au aparţinut defunctei Tordai Iuliana, aspecte ce rezultă din însăşi titlul de proprietate la care se face referire. Prin urmare instanţa va respinge ca inadmisibilă cererea având ca obiect constatarea faptului că prin Titlu de proprietate 102332/1992 s-a reconstituit în favoarea pârâţilor dreptul de proprietate asupra unor terenuri care au aparţinut defunctei Tordai Iuliana.
În ceea ce priveşte cererea reclamantei privind constatarea calităţii de moştenitor instanţa reţine că în fapt cererea reclamantei vizează calitatea sa de moştenitor raportat la terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii 18/1991, finalitatea cererii astfel cum a fost susţinută de reclamantă fiind în vederea recunoaşterii cotei-părţi determinate din bun şi întabularea în cartea funciară.
Cu privire la aceste aspecte instanţa reţine că în fapt în ceea ce priveşte bunurile ce fac obiectul Legii 18/1991, conform art. 8 din lege stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere formulată de membrii cooperatori precum şi, în condiţiile legii civile de moştenitorii acestora.
Aşadar, în condiţiile legii speciale în ceea ce priveşte acceptarea succesiunii pentru terenurile ce fac obiectul legii 18/1991 nu este suficientă calitatea de moştenitor – dovedită în oricare dintre mijloacele prev. de art. 13 din lege – fiind necesară o condiţie suplimentară, aceea a formulării unei cereri care are ca efect atât acceptarea succesiunii (art. 13 alin. 2 Legea 18/1991) cât şi investirea Comisiei competentă a dispune în acest sens, în termenele şi condiţiile special prevăzute de lege.
Practic prevederile Legii 18/1991 ca şi cele ale Legii 112/1995 respectiv ale Legii 10/2001, dat fiind specificul reconstituirii/retrocedării imobilelor preluate abuziv, stabilesc indirect o distincţie între bunurile ca fac parte din masa succesorală – pe de o parte bunurile care aflându-se în patrimoniul defunctului la data decesului s-au transmis ope legis către moştenitorii legali sau testamentari acceptanţi în condiţiile dreptului comun iar pe de altă parte bunurile care neputând fi transmise ca atare întrucât au fost preluate abuziv, bunuri care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. Cu privire la aceste bunuri, se recunoaşte practic în patrimoniul defunctului o vocaţie la reconstituire, vocaţie de care beneficiază şi moştenitorii dar doar în condiţiile în care îşi manifestă voinţa în acest sens în condiţiile şi termenele prev. de legile speciale. Astfel este posibil ca prin excepţie de la principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale ca un moştenitor să accepte bunurile din patrimoniul defunctului la data decesului acestuia dar în acelaşi timp să nu aibă şi calitatea de moştenitor legal în ceea ce priveşte bunurile reconstituite în condiţiile legilor de reparaţie tocmai întrucât moştenitorul are vocaţie la reconstituire şi nu bunul imobil ca atare, fiind necesară o manifestare de voinţă în acest sens.
Faţă de cele ce preced instanţa reţine că în fapt reclamanta nu a făcut în condiţiile art. 1169 c.civ dovada faptului că a formulat cerere de reconstituire pentru terenul ce face obiectul Titlului de proprietate 102332/1992. Conform adreselor 2435/2009 (f. 44) şi 2169/2009 (f. 28) în evidenţele Primăriei Sângeorgiu de Mureş nu figurează înregistrată vreo cerere pe numele reclamantei. De altfel pârâţii au contestat existenţa unei cereri a reclamatei în acest sens. Instanţa reţine că deşi pârâţii IF, TF, TG menţionează prin întâmpinare faptul că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, revin ulterior şi în înscrisul intitulat tranzacţie menţionează că în fapt reclamanta a depus o asemenea cerere. Aceste aspecte nu pot fi avute în vedere ca atare de instanţă având în vedere faptul că art. 9 din legea 18/1991 prevede expres modalitatea de depunere şi înregistrare a cererii, fie personal fie prin poştă asigurând preconstituirea unor dovezi scrise în ceea ce priveşte înregistrarea cererilor.
De asemenea poziţia pârâţilor TJ, BE, SR, IF, TF, TG, dincolo de faptul că este oscilantă, în condiţiile în care ceilalţi pârâţi contestă aspectele legate de depunerea unei cereri de către reclamantă, nu poate produce efecte şi împotriva lor. Or în cazul de faţă, constatarea calităţii de moştenitor a reclamantei şi implicit a drepturilor asupra terenului nu se poate face doar în raport de unii moştenitori, cauza având un caracter indivizibil.
Din acest punct de vedere nu pot fi luate în considerare nici aspectele menţionate prin întâmpinări de către pârâţii TJ, BE, SR, IF, TF, TG respectiv recunoaşterea calităţii de moştenitor a reclamantei sau disponibilitatea de a-i dona acesteia o parte din terenuri. Atitudinea procesuală a unora din pârâţi nu poate determina o eludare a regulilor privind calitatea de moştenitor acceptant în raport de dispoziţiile legii speciale după cum nu poate fi opusă celorlalţi pârâţi în cauză. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în ceea ce priveşte înscrisul intitulat tranzacţie şi cu privire la care s-a precizat că reprezintă o dovadă a faptului că între părţi există posibilitatea soluţionării litigiului pe cale amiabilă. În condiţiile în care calitatea de moştenitor acceptant a reclamantei cu privire la terenul în cauză nu se poate constata prin prisma probatoriului administrat, părţile nu pot face înţelegeri pe acest aspect după cum nu pot ceda o parte nedeterminată din cotele lor de teren, cote de asemenea nedeterminate, prin intermediul instanţei în cadrul unui litigiu ce vizează calitatea de moştenitor. Intenţia lor de a acorda o compensare reclamantei poate îmbrăca forma unor acte juridice ulterioare judecăţii şi străine de regulile transmisiunii succesorale şi ale legilor de reparaţie.
Având în vedere aspectele sus-menţionate rezultă că reclamanta, neavând un drept recunoscut în ceea ce priveşte terenul reconstituit prin Titlu de proprietate 102332/1992 nu poate justifica nici cererea de a fi înscrisă în CF alături de ceilalţi moştenitori ca proprietar în cotă nedeterminată sens în care cererea reclamantei de recunoaştere a calităţii de moştenitor cu consecinţa înscrierii în Cf a dreptului de proprietate asupra terenului, în cotă nedeterminată, va fi respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte cererea pârâţilor TI, TA şi SE de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, va fi respinsă de instanţă ca neîntemeiată având în vedere faptul că aceştia nu au făcut dovada suportării unor cheltuieli legate de desfăşurarea prezentului litigiu.
