În motivarea actiunii, reprezentantii reclamantei sustin ca initial pârâta SC M SRL a închiriat de la SC F SRL spatiul S39 din Galeriile Felicia din Iasi.
Reprezentantii reclamantei au subînchiriat ulterior de la pârâta SC M SRL acelasi imobil printr-un contract încheiat la data de 04.10.2007.
A procedat la amenajarea spatiului închiriat desi aceasta era obligatia chiriasului, iar ulterior reprezentantii reclamantei si-au desfasurat activitatea de locul respectiv în perioada 05.10.2007- 31.03.2008.
Reclamanta a denuntat unilateral contractul de subînchiriere, punându-le în vedere reprezentantilor pârâtelor sa achite contravaloarea investitiilor realizate, ramase în spatiul proprietatea SC F SRL.
Învedereaza în acest sens faptul ca prin retinerea amenajarilor de catre proprietarul spatiului subînchiriat si prin neplata contravalorii acestora s-a realizat în patrimoniul SC F SRL o îmbogatire fara just temei.
În replica, reprezentantii pârâtei SC M SRL formuleaza întâmpinare prin care solicita respingerea actiunii formulata de reprezentantii reclamantei, ca neîntemeiata.
Totodata formuleaza cerere reconventionala, solicitând ca în baza contractului de subînchiriere din 04.10.2007 sa-i plateasca contravaloarea facturilor neachitate.
La termenul din 20.10.2008 reprezentantii reclamantei formuleaza precizari la actiunea principala, în sensul ca înteleg sa solicite, pe lânga suma de 67.491,27 lei si constatarea nulitatii absolute a clauzelor din contractul de închiriere dintre cele doua parti, încheiat la data de 07.06.2007, incluse la art.11.5.1 al contractului.
Motivat de acest nou aspect, reprezentantii SC M SRL formuleaza întâmpinare, întelegând sa invoce exceptia necompetentei materiale si teritoriale a Judecatoriei Iasi, exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a lipsei de interes si a calitatii procesuale active a reclamantei, precum si lipsa calitatii procesuale pasive a SC M SRL.
Având în vedere ca în fata instantei s-au invocat exceptii atât de procedura cât si de fond, enumerând printre acestea pe cea a necompetentei instantei atât din punct de vedere material cât si teritorial, care fac inutila întrutotul judecata în fond, va pune în discutia contradictorie a partilor exceptiile invocate, retinând urmatoarele aspecte:
Reprezentantii reclamantei au învederat instantei, initial cu o actiune în pretentii comerciale, pentru ca ulterior sa formuleze o noua cerere, de data aceasta având caracterul examinarii unor dispozitii contractuale contestate.
Întrucât pretentiile reclamantei raportat la cele ale SC M SRL sunt reciproce, iar împreuna depasesc valoarea de 1 mld ROL (100.000 RON), instanta considera ca se afla sub imperiul dispozitiilor art.2, alin.1, lit.a, teza I din Codul de procedura civila.
Totodata, ca urmare a completarii actiunii principale cu solicitarea de a se constata nulitate unor dispozitii contractuale dintr-un contract comercial, instanta considera ca cea de-a doua cerere se circumscrie dispozitiilor art.2, alin.1, lit.a, teza a II-a din Codul de procedura civila.
Conchizând asupra acestor aspecte, instanta considera ca exceptia necompetentei materiale este întemeiata, determinând admiterea acesteia si declinarea cauzei spre competenta Tribunalului Iasi – sectia Comerciala, lasând nesolutionate celelalte exceptii invocate de reprezentantii pârâtei.
