JUDECATORIA CÂMPINA
Judecator: Elena Stanescu
Materie: drept civil – fond funciar
SENTINTA CIVILA NR. 2975/14.10.2010
Consecintele juridice ale cererii de reconstituire formulata în temeiul Legii nr. 18/1991, urmata de renuntarea expresa la mostenire.
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante reclamantele G.E. si G.E. au chemat în judecata pe pârâtii B.G., COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR si COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, solicitând sa se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. Y emis de Comisia Judeteana de Aplicare a Legii Fondului Funciar si sa se dispuna emiterea unui nou titlu de proprietate pentru aceeasi suprafata, dar pe numele lor si al pârâtului B.G.
În motivarea cererii, reclamantele au aratat ca sunt – ca si pârâtul – persoane îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren de 1 ha si 4.120 m.p. situata în or. .. si desi au formulat în baza Legii nr. 18/1991 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren, s-a emis titlul numai pe numele autoarei acestora, B.S., care în prezent este decedata.
Au mai mentionat ca în 1991 s-a emis adeverinta de reconstituire a dreptului de proprietate nr. yyy pentru suprafata anterior indicata, fara a se tine cont de cererile pe care le-au formulat în baza Legii nr. 18/1991.
În drept, reclamantele au invocat dispozitiile titlului V din Legea nr. 247/2005, iar în sustinerea cererii au atasat, în copie: adeverinta nr. yyy, titlul de proprietate nr. Y, cererile de reconstituire formulate în temeiul Legii nr. 18/1991 de reclamante, de pârât si de autoarea acestora.
Legal citata, pârâta COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR a formulat în aparare întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neîntemeiata.
În cuprinsul acestei cereri s-a învederat ca prin Hotarârea Comisiei Judetene nr. Z/1991 s-a reconstituit mostenitoarei defunctului B.S., B.S., dreptul de proprietate cu privire la suprafata de 1,40 ha cu care B.S. s-a înscris în CAP, iar ulterior s-a emis pe numele mostenitoarei B.S. adeverinta de reconstituire nr. yyy – invocata de reclamante.
S-a mai subliniat ca potrivit certificatului de mostenitor xxx, supliment la certificat de mostenitor nr. xx, reclamantele au renuntat la masa succesorala ramasa de pe urma defunctei B.S. în favoarea fratelui lor, B.G., inclusiv si la terenul ce constituie obiectul titlului de proprietate a carei nulitate se invoca în prezenta cauza, iar titlul de proprietate nr. Y si adeverinta nr. yyy au fost emise pe numele defunctului B.S., cu mostenitoarea B.S., chiar daca reclamantele formulasera cereri de reconstituire, în conditiile în care erau renuntatoare la mostenirea mamei acestora, în plus reclamantele au renuntat si la un teren de 1 ha (actiuni la …) reconstituit defunctului B.S., teren pe care mostenitorul B.G. l-a vândut prin contractul de vânzare-cumparare nr. A, bunul intrând astfel în circuitul civil.
La întâmpinare intimata a anexat, în copie: certificatul de mostenitor nr. xxx si contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. A.
Si pârâtul B.G. a formulat întâmpinare la cererea principala a reclamantelor, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.
Pârâtul a precizat ca anterior emiterii titlului de proprietate în litigiu a fost emisa de COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR adeverinta nr. yyy în care se mentioneaza ca unica beneficiara a reconstituirii dreptului de proprietate mama acestora, B.S., iar reclamantele nu au contestat în procedura stabilita de art. 51 si urm. din Legea nr. 18/1991 aceasta masura, nerespectând procedura, aspect fata de care actiunea de fata apare ca inadmisibila.
Pârâtul a mai aratat ca anterior acestui litigiu reclamantele au solicitat împartirea terenurilor ce fac obiectul titlului de proprietate, urmare decesului autoarei comune, B.S., iar prin sentinta civila … pronuntata de Judecatoria C., devenita irevocabila, s-a consfintit cu autoritate de lucru judecat ca reclamantele nu au calitate procesuala activa sa ceara împartirea acestor terenuri deoarece au renuntat în mod expres la mostenirea autoarei B.S.
S-a indicat ca potrivit certificatului de mostenitor nr. xxx masa succesorala ramasa de pe urma mamei B.S. se compune din imobile mentionate în titlul de proprietate în litigiu, ca reclamantele au renuntat expres la aceasta mostenire, fiind singurul mostenitor acceptant si cum surorile sale nu au retractat în termenul prevazut de art. 700 declaratiile lor exprese de renuntare la mostenirea mamei, acestea sunt considerate ca nu au avut niciodata calitate de erede, deci au devenit persoane straine de mostenirea fostului proprietar – B.S.
În drept, pârâtul a invocat dispozitiile art. 115 si urm. C.pr.civ., iar în sustinerea cererii sale a atasat, în copie, sentinta civila … pronuntata de Judecatoria C. si certificatul de mostenitor nr. xxx.
Pârâta COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR nu a trimis reprezentant în instanta si nici nu a formulat întâmpinare în cauza.
Reclamantele G.E. si G.E. au completat actiunea introductiva, solicitând constatarea nulitatii absolute si a adeverintei de reconstituire a dreptului de proprietate nr. yyy.
În motivarea acestei cereri reclamantele au subliniat ca au formulat, ca si pârâtul, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 18/1991, pentru terenurile ce au apartinut autorului B.S., astfel încât trebuia sa se emita titlul de proprietate pe numele tuturor mostenitorilor, însa – în mod abuziv – în titlul eliberat s-a mentionat numai mama acestora, B.S., care nu era singura mostenitoare, iar faptul ca au calitatea de mostenitoare a tatalui si ca titlul a fost emis cu încalcarea dispozitiilor legale rezulta si din întâmpinarea depusa de pârâtul B.G. în care nu invoca ca ar fi renuntat la mostenirea tatalui, ci doar la mostenirea mamei.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, inclusiv relatii solicitate celor doua pârâte, precum si proba cu interogatoriul pârâtelor.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamantele G.E., G.E. si pârâtul B.G. sunt copiii sotilor B.S. si B.S.
B.S. a decedat la în anul 1985, iar ulterior aparitiei Legii nr. 18/1991, mai precis la 17.03.1991, atât cei trei copii, cât si sotia supravietuitoare, B.S., au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au apartinut autorului acestora.
De mentionat ca pâna la momentul înregistrarii cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au apartinut defunctului B.S. nu se dezbatuse mostenirea acestuia, niciunul dintre succesibilii cu vocatie succesorala neexprimându-si optiunea succesorala, nefiind deci emis un certificat de mostenitor sau pronuntata o hotarâre judecatoreasca definitiva în acest sens, astfel încât, prin efectul dispozitiilor art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 reclamantele, pârâtul, precum si mama acestora au fost repusi de drept în termenul de acceptare a mostenirii cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, ce nu s-au gasit în circuitul civil, iar prin cele patru cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate catre COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII nr. 18/1991 sunt considerati ca au acceptat mostenirea tatalui, respectiv sotului, dobândind calitatea de mostenitori ai acestuia.
Desi cei patru mostenitori ai defunctului B.S. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu care autorul acestora a figurat în registrul agricol la pozitia 12-43, pârâta COMISIA LOCALA APLICARE A LEGII NR. 18/1991 a propus atribuirea în proprietate a terenului de 1,40 ha doar catre B.S., ca persoana îndreptatita, în calitate de mostenitoare a defunctului B.S., iar aceasta propunere a fost validata prin Hotarârea nr. Z/1991 a COMISIEI JUDETULUI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR.
De asemenea COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 a emis adeverinta nr. yyy, prin care se adeverea ca mostenitoarei defunctului B.S., B.S., i s-a stabilit – în temeiul Legii nr. 18/1991 – dreptul de proprietate prin Hotarârea Comisiei Judetene nr. Z/1991 pentru suprafata totala de 1,40 ha, însa la eliberarea acestui document – astfel cum rezulta din raspunsul la întrebarea nr. 3 din interogatoriul propus pârâtei COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 – s-a avut în vedere doar cererea numitei B.S., întrucât celelalte cereri, ale reclamantelor si a pârâtului, nu s-au gasit la vremea respectiva, ci doar în anul 2009.
În baza Hotarârii nr. Z/1991 si a adeverintei nr. yyy, pârâta COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR a eliberat în 2002 titlul de proprietate nr. Y prin care s-a reconstituit doar mamei reclamantelor si a pârâtului, ca mostenitoare a defunctului B.S., dreptul de proprietate pentru 1 ha si 4.120 m.p. teren situat pe teritoriul orasului ..
Anterior emiterii acestui titlu de proprietate, în 1992, a decedat B.S., fapt ce a determinat pe cei trei copii sa se prezinte la notariat pentru a solicita dezbaterea succesiunii ramase de pe urma ambilor parinti.
Cu acea ocazie, în anul 1993 reclamantele G.E. si G.E. au renuntat prin declaratii exprese autentificate, la mostenirea ramasa de pe urma tatalui, compusa dintr-un teren în suprafata de 1.000 m.p., din care 250 m.p. loc de casa si 750 m.p. arabil, situat în orasul … si din dreptul indiviz de 1/2 din casa de locuit situata pe terenul anterior indicat, declarând de asemenea ca renunta si la mostenirea mamei compusa din dreptul indiviz de 1/4 din terenul în suprafata de 1.000 m.p. situat în orasul … si dreptul indiviz de 5/8 din casa de locuit edificata pe acesta, elocvente în acest sens fiind mentiunile certificatului de mostenitor nr. xxx.
Aceasta situatie de fapt a fost retinuta de instanta din coroborarea cererilor partilor cu numeroasele înscrisuri depuse, precum si cu raspunsurile date de pârâte la interogatoriile propuse de reclamante.
În prezenta cauza reclamantele solicita constatarea nulitatii absolute atât a adeverintei nr. yyy, cât si a titlului de proprietate nr. Y, sustinând ca sunt, alaturi de fratele lor, persoane îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile cu care autorul acestora a figurat în registrul agricol.
Conform art. III pct. 1 lit. a din Legea nr. 167/1997, modificata, sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
În temeiul art. 13 din Legea nr. 18/1991, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor tuturor mostenitorilor autorului, dar cu respectarea normelor de drept comun referitoare la proximitatea gradului de rudenie si a claselor de mostenitori, cu conditia sa fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Astfel cum anterior s-a evidentiat toti cei trei copii ai defunctului B.S., precum si sotia supravietuitoare, B.S., au formulat în anul 1991 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au apartinut tatalui, respectiv sotului si care nu s-au gasit în circuitul civil, anterior dezbaterii succesiunii acestuia, ce a avut loc în 1993, fiind astfel repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile tatalui, respectiv sotului, fiind considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea formulata în 17.03.1991 Comisiei Locale de aplicare a legii nr. 18/1991.
Actul juridic de optiune succesorala reprezinta actul prin care titularul dreptului subiectiv de optiune succesorala are posibilitatea de alegere între trei facultati si anume a acceptarii pur si simplu, a acceptarii sub beneficiu de inventar sau a renuntarii la mostenire, iar optiune succesorala este un act juridic unilateral, reprezentând vointa unei singure persoane, indivizibil, succesibilul având dreptul de a opta între a renunta sau a accepta mostenirea în întregul ei, este un act juridic ce nu poate fi afectat de modalitati, este un act juridic declarativ, adica efectele optiunii se produc retroactiv, de la data deschiderii succesiunii si este un act juridic, în principiu, irevocabil, prin acest din urma caracter întelegându-se ca o data ce s-a exercitat dreptul de optiune succesorala nu se mai poate reveni asupra optiunii facute. Cum doar cu privire la renuntarea mostenirii exista o exceptie, în sensul ca în anumite conditii precis determinate se poate reveni asupra renuntarii, înseamna ca în ipoteza alegerii optiunii de acceptare a succesiunii actul juridic facut are caracter irevocabil.
Având în vedere cele ce preced, faptul ca reclamantele au acceptat succesiunea tatalui prin însasi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate pe care le-au formulat la 17.03.1991, se apreciaza ca renuntarea ulterioara a acestora la mostenirea tatalui exprimata prin declaratiile autentice din 1993 este lipsita de consecinte juridice, câta vreme acceptarea mostenirii este un act juridic irevocabil, doar în privinta renuntarii la existând posibilitatea retractarii, potrivit dispozitiilor art. 701 Cod civil.
În consecinta, instanta constata ca toti mostenitorii defunctului B.S., respectiv cei trei copii, reclamantele G.E., G.E. si pârâtul B.G., alaturi de mama acestora, B.S., sunt persoane îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile cu care autorul acestora, B.S., a figurat înregistrat în registrul agricol si trebuie mentionati în aceasta calitate atât în adeverinta nr. yyy, cât si în titlul de proprietate nr. Y.
Fata de considerentele de fapt si de drept anterior detaliate, apreciaza ca prezenta actiune astfel cum a fost completata este în parte întemeiata, în conditiile în care una din beneficiarele reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma defunctului B.S. – B.S. – a fost indicata atât în adeverinta nr. yyy, cât si în titlul de proprietate nr. Y. Astfel, urmeaza a fi admisa în parte actiunea completata si a se constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. Y emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, în sensul mentionarii alaturi de beneficiara B.S. si a mostenitorilor G.E., G.E. si B.G., urmând ca pârâtele Comisia Locala de Aplicare a Legii Fondului Funciar si Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor sa emita un nou titlu de proprietate si a se constata si nulitatea absoluta partiala a adeverintei nr. yyy, în sensul stabilirii dreptului de proprietate pentru terenul în suprafata de 1,40 ha nu doar pe numele mostenitoarei B.S., ci si a celorlalti mostenitori, respectiv: G.E., G.E. si B.G..
Desi pârâtul B.G. a apreciat ca solicitarea reclamantelor de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate supus analizei este inadmisibila întrucât acestea nu au contestat în procedura stabilita de art. 51 si urm. din Legea nr. 18/1991 masura stabilita initial de COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR, aceasta afirmatie urmeaza a fi înlaturata, ca nefondata, promovarea unei cereri prin care se solicita constatarea nulitatii absolute a unui act de reconstituire a dreptului de proprietate nefiind conditionata de parcurgerea vreunei proceduri prealabile, mai mult din adresa nr. … emisa de Primaria orasului… instanta retine ca autoarea reclamantelor, B.S., a semnat de primirea adeverintei nr. yyy, nu reclamantele.
În ceea ce priveste terenul ce a fost înstrainat de pârâtul B.G. prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. A instanta constata ca nu are legatura cu cauza, fiind atribuit în proprietate nu prin titlul de proprietate a carei nulitate absoluta s-a solicitat – nr. Y – ci prin titlul de proprietate nr. YY.
În cauza nu are relevanta faptul ca reclamantele au renuntat la mostenirea mamei acestora, câta vreme titlul de proprietate si adeverinta analizata au fost eliberate ca urmare a cererilor de reconstituire formulate cu privire nu la terenuri ce au apartinut mamei reclamantelor, ci tatalui acestora.
Urmeaza a lua act ca reclamantele nu au solicitat cheltuieli de judecata si în temeiul art. 274 C.pr.civ. a respinge ca neîntemeiata cererea pârâtului B.G. de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecata, acestea nefiind în culpa procesuala.
