Constatare uzucapiune. Inadmisibilitate


Judecătoria Fălticeni, prin sentinţa civilă nr.1461 din 22 iunie 2000, a respins ca inadmisibilă acţiunea în constatarea uzucapiunii de 10 ani, promovată de comuna R, prin primar, în contradictoriu cu pîrîta S.C, cu motivarea că reclamanta a folosit calea acţiunii în realizare (acţiunea în revendicare).

Atât apelul reclamantei, cât şi cel al pârâtei (pentru cheltuieli de judecată) au fost respinse ca nefondate de Tribunalul Suceava (decizia civilă nr.917/6 martie 2001).

Recursul unităţii reclamante, care poate fi încadrat în art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se dovedeşte nefondat.

Reclamanta a susţinut că a dobândit proprietatea în suprafaţă de 90 ari teren, prin uzucapiune, bazată pe o posesie utilă de 10 – 20ani.

Buna – credinţă şi justul titlu constituie condiţiile fundamentale ale uzucapiunii decenale.

Referitor la justul titlu, definitorie este inaptitudinea acestuia, necunoscută de achizitor, de a transfera proprietatea.

Ineficacitatea actului este dată de condiţia ca transmiţătorul să nu fie proprietarul bunului, condiţie implicit dedusă din art. 1898 Cod procedură civilă.

Aşadar, actul sub semnătură privată poate reprezenta un just titlu dacă provine de la un proprietar aparent.

Respectivul teren a fost cumpărat de la proprietarul SC, care a împuternicit pe ginerele său PP să întocmească actele, unde s-a făcut menţiunea că a fost delegat de proprietar.

Deci, nu este îndeplinită cerinţa ca actul translativ să provină de la un proprietar aparent, câtă vreme mandatarul n-a exercitat acte în nume propriu, ci în numele şi pentru proprietarul pe care îl reprezenta.

Reiese că soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii este legală şi temeinică.

Curtea de Apel Suceava – decizia civilă nr.591/22 februarie 2002