Constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în condiţiile legii nr. 18/1991 motivat de lipsa hotărârii de validare


 

Prin sentinta civila nr. 1362/2009 pronuntata în dosarul sus mentionat , instanta a fost investita de reclamant în conditiile legii fondului funciar , cu actiune având ca obiect “constatare nulitate absoluta titlu de proprietate”.

În fapt, motiveaza reclamantul ca fiind lipsa hotarârea de validare a titlului de proprietate sus-mentionat s-a promovat prezenta actiune, deoarece sanctiunea nerespectarii normelor prevazute de legea fondului funciar este nulitatea absoluta a titlului emis cu încalcarea prevederilor legale.

Se mai motiveaza ca pârâtii din prezenta cauza nu sunt persoane îndreptatite sa li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul solicitat deoarece, nu au prezentat dovezi si probe pertinente.

În drept, se invoca dispozitiile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, Legea nr. 18/1991 completata si modificata, cu aplicarea art. 242 alin, 2 Cod procedura civila.

Se ataseaza titlu contestat, iar din oficiu la cererea instantei, documentatia aferenta titlului contestat prin prisma careia instanta a constatat nu numai ca pârâtii au facut dovada de persoana îndreptatita la reconstituire , dar invocarea nulitatii absolute a titlului de proprietate, pe considerentul lipsei hotarârii de validare, nu se încadreaza în dispozitiile art.III alin.1 lit. a din Legea nr.169/1991 în vigoare la data emiterii titlului contestat.

În sensul respingerii actiunii se impune a se mentiona si faptul ca emiterea sau nu a hotarârii de validare ca act pur tehnic si premergator este apanajul Comisiei Judetene Iasi de Fond Funciar, iar lipsa acesteia nu poate leza dreptul pârâtilor , titularii titlului si sa se interpreteze în sensul ca nu s-a dovedit ca este persoana îndreptatita la reconstituire pentru suprafata în litigiu.

Nu se poate invoca propria culpa, în constatarea nulitatii titlului contestat si ca urmare în cauza motivul invocat, întrucât nici nu se circumscrie dispozitiilor invocate de art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, dimpotriva în conditiile în care se face dovada ca pârâtii sunt persoane îndreptatite la reconstituirea proprietatii terenului în litigiu, converg pentru instanta la respingerea actiunii ca neîntemeiata.