SENTINŢA CIVILĂ 874 din 14 aprilie 2009
Prin cererea înregistrată pe instanţei reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta Y solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a contractului de închiriere şi să se dispună evacuarea pârâtei din spaţiul comercial.
În motivarea cererii reclamantul arată că numitul A a modificat contractul de închiriere a spaţiului comercial în sensul că termenul contractului l-a mărit de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani, preţul contractului a fost micşorat de la 900 lei fără TVA la 396 lei cu TVA şi a prevăzut clauză potrivit căreia chiriaşul are dreptul să cumpere spaţiul închiriat. Modificările aduse de A au fost efectuate cu încălcarea hotărârii Consiliului de Administraţie. Consiliul de Administraţie nefiind proprietarul spaţiului comercial, fără aprobarea Adunării Generale nu avea calitatea să încheie un contract de închiriere pe o perioadă mai mare de 4 ani. Potrivit hotărârii numai Consiliul de Administraţie avea calitatea să stabilească preţul. Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 65 pct.2 din Legea nr.1/2005, orice vânzare de imobile se face numai prin licitaţie.
În drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.1410 şi urm. şi Legea nr.1/2005.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta solicită respingerea cererii pe motiv că reclamanta a fost de acord cu încheierea contractului de închiriere, acesta fiind semnat de preşedinte şi de contabilul şef. Invocarea propriei culpe la încheierea contractului de către reclamantă nu poate fi admisă. Pârâta deţine spaţiul comercial de o lungă perioadă de timp, în baza mai multor contracte de închiriere încheiate cu reclamanta..
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Din contractul de închiriere rezultă că reclamantul X i-a închiriat pârâtei Y spaţiul pe o durată de 5 ani pentru perioada, urmând ca pârâta să achite o chirie lunară de 396 lei cu TVA.
Prin Rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria F, s-a confirmat propunerea organelor de poliţie de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii A sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art.215 alin.1, art.291 şi art.290 alin.1 Cod penal şi B pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.26 rap. la art.290 alin.1 şi art.291 Cod penal, reţinându-se faptul că din probatoriul administrat nu a rezultat că aceştia ar fi adus modificări la contractul de închiriere, în lipsa reprezentanţilor şi fără acordul acestora.
Potrivit art. 1410 Cod civil, obiectul contractului de locaţiune este un lucru sau o lucrare.
Conform art. 1411 locaţiunea lucrurilor este un contract prin care una din părţile contractante se îndatoreşte a asigura celeilalte folosinţa unui lucru pentru un timp determinat, la un preţ determinat.
Nulitatea este sancţiunea care intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de validitate ale actului juridic, indiferent că sunt condiţii de fond sau condiţii de formă.
Nulitatea absolută este cea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteşte un interes general, obştesc.
Pot fi reţinute ca şi cauze care atrag nulitatea absolută a unui act juridic civil lipsa totală a consimţământului, nevalabilitatea obiectului actului juridic, nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic civil sau fraudarea legii.
Prin consimţământ se desemnează acordul de voinţă al părţilor în actele juridice bilaterale. Consimţământul nu trebuie să fie alterat de vreun viciu de consimţământ.
În cauză, se constată că actul juridic ce constă în contractul de închiriere având ca obiect închirierea spaţiului comercial, a fost semnat atât de reprezentanţii locatorului cât şi de reprezentantul locatarului.
Prin eroare, se înţelege falsa reprezentare a unor împrejurări la încheierea actului juridic.
Din cuprinsul contractului nu rezultă că s-ar fi adus modificări cu privire la perioada de închiriere a spaţiului comercial, cu privire la cuantumul chiriei datorată de locatar sau cu privire la înstrăinarea spaţiului. De altfel, reprezentanţii societăţii pârâte, respectiv numiţii A şi B au şi fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, falsificare a contractului de închiriere şi uz de fals. În cauza penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia, pe motiv că nu au putut fi administrate probe certe în ceea ce priveşte producerea de fapte penale ilegale.
Potrivit art.1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.
Având în vedere că reclamantul nu a dovedit faptul că reprezentanţii societăţii pârâte au avut intenţia să inducă în eroare cu privire la stabilirea clauzelor contractului de închiriere sau să vicieze consimţământul celor care au reprezentat pe reclamant la încheierea acestui contract, iar alte cauze de nulitate absolută a acestui act juridic nu s-au mai semnalat şi nici nu pot fi reţinute, instanţa consideră că cererea nu este întemeiată, urmând a o respinge.
Sentinţa a rămas irevocabilă prin nerecurare la data de 26.08.2010
