( Tribunalul Mehedinţi – s.c. 140/19.05.2011)
La data de 24.03.2011, s-a înregistrat la această instanţă contestaţia formulată de contestatoarea M.M. împotriva deciziei nr.155313/18.02.2011 emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, solicitând anularea acestei decizii, recalcularea pensiei de urmaş cuvenite şi punerea în plată a sumelor pe perioada de 6 luni.
În fapt, contestatoarea a arătat că la data de 20 octombrie 2010 a depus dosarul de pensionare înregistrat sub nr. 23493/2010, iar după examinarea acestuia, în baza Legii nr.19/2000 i s-a admis cererea de pensionare şi i s-a recunoscut dreptul de a beneficia de de urmaş pe o perioadă de 6 luni conform art.69 al.1, stabilindu-i-se de asigurări sociale în cuantum de 336 lei, începând cu data de 01.10.2010, cu un procent de 50% din drepturile susţinătorului.
Contestatoarea a mai arătat că este soţia supravieţuitoare a soţului care a avut calitatea de magistrat şi a beneficiat de pensie de serviciu în baza art.82 al.1 din Legea nr.303/2004, pensie stabilită prin decizia 151059/20.09.2010, în cuantum de 7.529 lei.
A mai susţinut că la stabilirea cuantumului pensiei de urmaş trebuiau avute în vedere dispoziţiile speciale din Legea nr.303/2004, ci nu dispoziţiile generale din Legea nr.19/2000. În acest sens, a arătat că dispoziţiile art.69 sunt de strictă interpretare şi nerealizând venituri beneficiază 6 luni de pensie de urmaş şi în raport de dispoziţiile art.84 al.1 din Legea nr.303/2004, deşi nu are vârsta de 60 ani, trebuia să i se acorde timp de 6 luni pensie de urmaş, deoarece nici o dispoziţie expresă a legii nu condiţionează acordarea acestei pensii de împlinirea vârstei de 60 de ani.
De asemenea, a mai susţinut că Legea nr.303/2004 nu exclude expres dreptul soţului supravieţuitor al magistratului de a beneficia de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, iar dispoziţiile legale care i se aplică sunt cele ale Legii nr.303/2004, astfel că pensia de urmaş trebuia calculată din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorului, actualizată şi anume suma de 7.529 lei, respectiv o pensie de urmaş pe perioada de 6 luni de 50% din această sumă.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe art.87 din Legea nr.19/2000.
La primul termen de judecată din data de 28.04.2011, contestatoarea şi-a precizat contestaţia arătând că a primit suma de 2.077 lei ce reprezintă totalul drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr. 155313/18.02.2011, solicitând diferenţa ce i se cuvine până la concurenţa sumei ce va fi stabilită potrivit art.84 al.1 din Legea nr. 303/2004, reactualizată la data plăţii efective.
Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:
Contestatoarea M.M. este beneficiara unei pensii de urmaş stabilită prin decizia nr.155313/18.02.2011 emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi
Această pensie a fost stabilită urmare a faptului că contestatoarea este soţia supravieţuitoare a soţului defunct M.V. care a avut calitatea de magistrat. Autorul contestatoarei a beneficiat de pensie de serviciu conform art.82 al.2 din Legea nr.303/2004, conform deciziei nr.151059/2010.
Prin contestaţia dedusă judecăţii, contestatoarea solicită anularea deciziei emisă de intimată şi recalcularea pensiei de urmaş acordată pe o perioadă de 6 luni în raport de dispoziţiile art. 84 al.1 din Legea nr.303/2004.
Analizând solicitarea contestatoarei, Tribunalul reţine că potrivit art. 84 al.2 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor „soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul la împlinirea vârstei de 60 ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorului, actualizată după caz”.
Din interpretarea textului de lege citat rezultă că, pentru ca soţul supravieţuitor al magistratului să beneficieze de pensie de urmaş, se stabileşte o condiţie de vârstă, respectiv soţul supravieţuitor să fi împlinit vârsta de 60 ani, această pensie fiind stabilită în condiţiile Legii nr.19/2000.
Dispoziţiile Legii nr.303/2004 au caracter special faţă de dispoziţiile Legii nr.19/2000, care constituie cadrul general în materia pensiilor, astfel că potrivit principiului „speciala generalibus derogant”, legea specială se aplică cu prioritate şi derogă de la legea generală.
Potrivit art. 69 din Legea nr.19/2000, soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.67 şi la art.68 al.1, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 1/4 din salariul mediu brut pe economie stabilit conform art.5 al.3”.
În raport de dispoziţiile legale citate se constată că intimata Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi a respectat aceste prevederi în stabilirea pensiei de urmaş în beneficiul contestatoarei, întrucât a reţinut că la data formulării cererii -20.10.2010 – aceasta nu îndeplinea condiţia de vârstă prevăzută de Legea nr.303/2004, având vârsta de 52 ani, fiind născută la 18.04.1958, astfel că i-a calculat o pensie de urmaş în raport de prevederile art.69 coroborat cu art.71 al.2 din Legea nr.19/2000, acordându-i o pensie de urmaş în procent de 50% din pensia calculată potrivit Legii nr.19/2000.
Cât priveşte susţinerile contestatoarei (conform concluziilor scrise) în sensul că legea specială prevede acordarea pensiei de urmaş soţului supravieţuitor care a împlinit 60 ani, fiind vorba de o pensie permanentă, iar pensia de urmaş pentru o perioadă de 6 luni se calculează potrivit legii generale, respectiv Legea nr.19/2000 care prevede că pensia de urmaş pentru o perioadă de 6 luni reprezintă 50% din veniturile susţinătorului, fără să distingă dacă veniturile se calculează sau recalculează după legea generală sau specială, se constată că nu pot fi reţinute, întrucât aşa cum s-a arătat Legea nr.303/2004 este o lege specială, iar condiţiile de acordare a pensiei de urmaş soţului supravieţuitor al magistratului defunct sunt expres prevăzute în art.84 al.1 din acest act normativ.
Prin susţinerile sale, contestatoarea reţine în favoarea sa dispoziţiile mai favorabile atât din Legea nr.303/2004, cât şi din Legea 19/2000, însă acest procedeu contravine dispoziţiilor legale, în cauză având prioritate dispoziţiile legii speciale, respectiv ale Legii nr.303/2004 care aşa cum s-a arătat nu sunt aplicabile în speţă.
Având în vedere considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, se constată că este nefondată contestaţia precizată urmând să fie respinsă.
