Domeniu asociat: drept civil – proprietate privată -Legea nr. 10/2001;
Titlu: contestaţie împotriva Dispoziţiei emise în baza Legii nr. 10/2001
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr. 5203/196/2009, reclamanta B.A. a formulat contestaţie împotriva Dispoziţiei de modificare nr. 8221/7.05.2009 emisă de Municipiul B. prin Primar.
În motivarea contestaţiei a susţinut că în Dispoziţia de modificare nr. 8221/7.05.2009 emisă de Municipiul B. prin Primar este trecută greşit suprafaţa construcţiilor demolate abuziv privind imobilul situat în B., str. Ş.C.M. nr. 159, în sensul că suprafaţa ocupată de construcţii este de 122,04 mp.
De asemenea, a mai susţinut că prin notificare a solicitat acordarea de despăgubiri băneşti la valoarea actuală a pieţei, pentru imobilului demolat abuziv în suprafaţa de 122,04 mp.
Reclamanta a mai precizat că pentru acest imobil a formulat notificare şi sora sa, L.V., iar prin Dispoziţia nr. 3172/27.03.2008 emisă de Municipiul B. prin Primar s-a respins notificarea ca fiind tardiv formulată.
Având în vedere că partea cuvenită celeilalte moştenitoare nu a fost restituită, consideră că îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 10/2001 în sensul că îi profită şi cota acesteia.
Consiliul Local Municipal B. prin Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 reprezentată prin Primar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Brăila.
De asemenea, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local Municipal B. şi a Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, având în vedere că reclamanta este îndreptăţită numai la cota de ? din imobil.
Consideră că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 102001 cu modificările şi completările ulterioare deoarece şi cealaltă moştenitoare, L.V., a depus separat notificare în baza Legii nr. 10/2001 prin care a solicitat despăgubiri pentru cota sa de ? din imobil.
Prin sentinţa civilă nr. 3873 din 18 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 5203/196/2009, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Brăila.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 2542/113/2009.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile care au stat la baza dispoziţiei contestate.
Tribunalul, examinând cauza prin prisma motivelor formulate de reclamantă, a excepţiilor şi apărărilor formulate de pârâţi, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, constată următoarele:
Prin Dispoziţia nr. 7292/10.04.2006 emisă de Municipiul B. prin Primar s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente construcţiilor preluate în mod abuziv notificatoarei B.A., pentru ? din construcţia demolată situată în B., str.Ş.C.M. nr. 159.
S-a dispus înaintarea dosarului nr. 1305/2001 către Secretariatul Comisiei Centrale în conformitate cu art. 16 alin. 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Prin Dispoziţia nr. 55156 din 10.12.2008 emisă de Municipiul B. prin Primar s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor, pentru imobilul situat în B., str.Ş.C.M. nr. 159 compus din cota de ? din construcţiile în suprafaţă de 122,04 mp.
Beneficiara despăgubirilor este B.A.
Beneficiara despăgubirilor este B.A.
Prin această dispoziţie s-a revocat în totalitate dispoziţia nr. 7292/20.04.2006.
Prin Dispoziţia nr. 8221 din 7.05.2009 emisă de Municipiul B. prin Primar s-a modificat art. 1 din Dispoziţia nr. 55156 din 10.12.2008 în sensul că se propune acordarea despăgubirilor în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor pentru imobilul situat în B., str.Ş.C.M. nr. 159 compus din în suprafaţă de 44,22 mp din suprafaţa totală de 88,44 mp şi anexe în suprafaţă de 12 mp din suprafaţa totală de 24 mp.
Celelalte prevederi ale Dispoziţiei nr. 55156 din 10.12.2008 rămân neschimbate.
Împotriva Dispoziţiei nr. 8221 din 7.05.2009 a formulat contestaţie reclamanta B.A., motivând că în mod greşit i s-au propus despăgubiri numai pentru cota de ? din suprafaţa construcţiilor, deoarece îi sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, conform cărora, cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III, profită celorlalţi moştenitori care au depus în termen cererea de restituire.
Prin întâmpinarea formulată de instituţia emitentă a dispoziţiei a susţinut că reclamanta nu are dreptul la acordarea de despăgubiri pentru întreaga suprafaţă construită de 122,04 mp deoarece L.V., cealaltă moştenitoare a defunctului B.C., a depus notificare prin care a solicitat despăgubiri pentru cota sa de ? din imobil.
Deşi prin Dispoziţia nr. 31372/27.03.2008 emisă de Municipiul B. prin Primar, rămasă definitivă prin necontestare, s-a respins notificarea formulată de L.V., instituţia emitentă consideră că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, în sensul că nu se află în situaţia când unii dintre moştenitori nu au urmat procedura prevăzută la cap.3 din lege.
Interpretarea dată de instituţia pârâtă nu este conformă cu dispoziţiile legale privind exercitarea în termenul legal a unui drept, a unei cereri sau căi de atac şi cu efectele pe care neexercitarea în termenul legal a acestor drepturi, le are în situaţia în care sunt mai multe persoane îndreptăţite .
Astfel, neexercitarea dreptului de acceptare a unei succesiuni în termenul prevăzut de lege are drept consecinţă pierderea calităţii de moştenitor, succesibilul fiind declarat străin de succesiune.
Nedepunerea în termenul prevăzut de lege a notificării prevăzute de Legea nr. 10/2001 are drept consecinţă, decăderea din dreptul de a solicita măsuri reparatorii prevăzute de această lege şi prin urmare, a calităţii de persoană îndreptăţită.
Potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 cu modificările ulterioare, succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul acestei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul acestei legi.
Potrivit art.4 alin. 4 din aceeaşi lege, de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire.
Potrivit art. 4.7 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, în cazul în care nu toate persoanele care au calitatea de moştenitor al persoanei fizice îndreptăţite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv, de cotele cuvenite celor care nu au depus notificări vor profita ceilalţi moştenitori care au depus în termen cererea de restituire. Soluţia prevăzută la art. 4 alin. 4 din lege este în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în materie de succesiuni, respectiv dreptul de acrescământ reglementat de art. 697 Cod civil, potrivit căruia, partea renunţătorului profită coerezilor săi.
Prin urmare, comoştenitorul care a solicitat restituirea în natură a imobilului în baza Legii nr. 10/2001, considerat moştenitor acceptant culege şi cota comoştenitorului care nu a acceptat succesiunea în termenul legal, respectiv care nu a depus notificarea până la data de 14 februarie 2002 şi care astfel a devenit străin de prin neacceptare.
În speţă, comoştenitorul L.V. nu a depus notificarea în termenul prevăzut de lege, ceea ce are drept consecinţă, considerarea acesteia ca fiind străină de succesiunea autorului său pentru cota de ? din imobilul ce formează obiectul acordării măsurilor reparatorii sub forma despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 10/2001, iar cota acesteia profită reclamantei care a depus notificarea în termenul prevăzut de lege.
Interpretarea dispoziţiilor legale trebuie să se facă în sensul de a se acorda celorlalţi comoştenitori drepturile succesibililor care nu şi-au exercitat dreptul de acceptare în termenul legal , având în vedere că notificarea prevăzută de Legea nr. 10/2001 are valoare de acceptare a succesiunii autorului pentru bunurile ce au aparţinut acestuia şi care fac obiectul acestei legi.
În cazul Dispoziţiei nr. 55156 din 10.12.2008 emisă de Municipiul B. prin Primar prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor, pentru imobilul situat în B., str.Ş.C.M. nr. 159 compus din cota de ? din construcţiile în suprafaţă de 122,04 mp s-a procedat în spiritul şi în interpretarea legii.
Faptul că L.V. a depus notificare în afara termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001, respinsă ca tardivă prin Dispoziţia nr. 31372/27.03.2008 , nu poate fi interpretat în sensul că a urmat procedura prevăzută de această lege.
Depunerea tardivă a notificării înseamnă, aşa cum prevăd dispoziţiile din art. 4 punctul 7 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, că L.V. a devenit străină de succesiune prin neacceptare.
Legea asimilează nedepunerea notificării până la data de 14 februarie 2002 cu neacceptarea succesiunii .
În acest caz se aplică dispoziţiile art. 4 pct. 4 din Legea nr. 10/2001 coroborate cu dispoziţiile art. 697 din Codul Civil privind dreptul de acrescământ, potrivit cărora, partea renunţătorului profită coerezilor săi.
Pentru considerentele expuse , Tribunalul va admite în parte contestaţia şi va anula Dispoziţia de modificare nr. 8221/7.05.2009 emisă de Municipiul B. prin Primar, cu consecinţa menţinerii în totalitate a Dispoziţiei nr. 55156 din 10.12.2008 emisă de Municipiul B. prin Primar prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor, pentru imobilul situat în B., str.Ş.C.M. nr. 159 compus din cota de ? din construcţiile în suprafaţă de 122,04 mp.
În ce priveşte stabilirea cuantumului despăgubirilor în raport de valoarea reală de piaţă a imobilului, acest atribut aparţine exclusiv Comisiei Centrale în conformitate cu art. 16 alin. 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
În cadrul Comisiei Centrale funcţionează o comisie de evaluare a imobilelor pentru care se acordă măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor băneşti.
Instanţa de judecată nu se poate substitui acestei instituţii abilitate prin lege pentru stabilirea valorii de despăgubire şi a cuantumului despăgubirilor băneşti.
Cu privire la excepţia invocată de Consiliul Local Municipal B. – Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, a constatat că este întemeiată.
Tribunalul a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Local Municipal B. – Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, întrucât în litigiile având ca obiect contestaţii împotriva dispoziţiilor emise în temeiul Legii nr. 10/2001 calitatea procesuală revine unităţii deţinătoare a imobilului sau instituţiei notificate.
Acţiunea a fost respinsă faţă de această instituţie pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta B.A.
Prin decizia civilă nr. 136/A/5.05.2010 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi s-a admis apelul şi în consecinţă, a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 1034/21.12.2009 pronunţată de Tribunalul Brăila, în sensul că a admis în parte contestaţia şi a dispus anularea ambelor dispoziţii, nr. 8221/8.05.2009 şi 55156/10.12.2008, emise de Municipiul B. prin Primar, a constatat dreptul reclamantei pentru imobilul situat în B., str.ŞC.M. nr. 159, compus din construcţii în suprafaţă de 122,04 mp, a înlăturat menţiunile contrare din sentinţă şi a menţinut pe cele privind lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Local Municipal B. – Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001.
1
