INSTA
Prin cererea inregistrata sub nr. X/189/28.03.2012, contestatorii Municipiul B, Primaria B si Primarul mun. B au formulat contestatie la executare, in contradictoriu cu intimatul J V, in dosarul executional nr. 209/2012 al BEJ S , solicitand anularea incheierii nr. X/189/2012, prin care Judecatoria B a incuviintat executarea silita a deciziei civile nr. 2 din 13.01.2010 a Curtii de Apel I, precum si a tuturor actelor de silita intocmite in dosarul de executare, suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a contestatiei.
In motivarea in fapt a cererii, contestatorii au aratat ca, in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, Primarul mun. B a solutionat notificarea formulata de petentul J P, al carui succesor este intimatul J V, alaturi de alti mostenitori- J P si C G – prin emiterea Dispozitiei nr.802 din 01.10.2002 prin care a respins acordarea de ,,despagubiri in natura prin echivalent cu teren aferent”, pentru constructia cu destinatia de locuinta, ce a fost demolata si a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent constand in despagubiri banesti, pentru terenul in suprafata de 130 mp, situat in mun. B, str. V nr. X A, jud. V.
Dispozitia mentionata a fost modificata de Curtea de Apel I prin decizia nr. X2 din 22.08.2008, prin care s-au anulat prevederile art. 1 din Dispozitia primarului si s-a recunoscut dreptul reclamantului-apelant J P la masuri reparatorii prin echivalent pentru constructia demolata.
Recursurile formulate de acesta si de institutia Primarului au fost admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia civila nr. 5633 din 15.05.2009, prin care cauza a fost trimisa la rejudecare Curtii de Apel I, pentru determinarea cuantumului masurilor reparatorii prin echivalent cuvenite reclamantului pentru constructia in litigiu.
Se mai arata in contestatie ca, in rejudecare, Curtea de Apel I a pronuntat decizia civila nr. 2 din 13.01.2010, prin care a stabilit cuantumul masurilor reparatorii prin echivalent in valoare de X8.489 lei.
Decizia mentionata a ramas irevocabila prin respingerea recursului formulat de J P.
Decizia mentionata a ramas irevocabila prin respingerea recursului formulat de J P.
Ulterior, J V, mostenitorul petentului, a solicitat Curtii de Apel I indreptarea, lamurirea si completarea dispozitivului deciziei nr. 2 din 13.01.2010, cererea sa fiind respinsa de Curtea de Apel I prin decizia nr. 1 din 11.01.2012.
Contestatorii arata, de asemenea, ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. X alin. 1, 4-7 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 care fac distinctie intre notificarile solutionate pana la data intrarii in vigoare a legii prin consemnarea unor sume ce urmeaza sa fie acordate ca despagubiri, ipoteza prevazuta de alin. 1 al textului si notificarile ce nu au fost solutionate astfel pana la data aminitita, ce vor fi predate secretariatului Comisiei Centrale insotite de dispozitiile entitatilor investite cu solutionarea notificarilor, continand propunerile motivate de acordare a despagubirilor, ipoteza prevazuta de alin. 2 al art. X.
Contestatorii precizeaza ca au solicitat mostenitorilor defunctului J P sa depuna decizia Curtii de Apel, cu mentiunea definitiva si irevocabila, pentru a fi inaintata impreuna cu restul documentatiei la Comisia Centrala din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP),emitand in acest scop mai multe adrese, mai ales ca ANRP a restituit dosarul in cauza, pentru acelasi motiv: depunerea hotararii judecatoresti ce urmeaza sa se execute.
Contestatorii sustin ca masurile reparatorii stabilite prin decizia Curtii de Apel nu inseamna despagubiri banesti, ci masuri reparatorii prin echivalent, care vor fi stabilite, conform legii, de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul ANRP si nu se platesc de catre Primarie.
La solicitarea inStei, BEJ S a depus in copie dosarul de executare nr. 209/2012.
La termenul din 10.04.2012,contestatorii au renuntat la cererea de suspendare a executarii silite.
Intimatul, desi legal citat, nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in inSta.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, inSta retine urmatoarele:
Din dosarul de executare nr. 209/2012 al BEJ S rezulta ca s-a inceput executarea silita a deciziei civile nr. 2 din 13.01.2010 a Curtii de Apel I, executarea silita fiind incuviintata prin incheierea din data de 29.02.2012 a Judecatoriei B in dosarul nr. X/189/2012.
BEJ S I.M. a emis somatia din data de 15.03.2012 si a intocmit procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare intocmite la data de 15.03.2012. astfel, au fost somati Municipiul B, Primaria B si Primarul mun. B sa plateasca creditorului J V in termen de 1 zi creanta de X8.489 lei, reprezentand masuri reparatorii plus onorariu de executare si cheltuieli de executare in cuantum de 8.739,50 lei.
In speta, in baza Legii nr. 10/2001, J P, autorul intimatului J V, a notificat Primaria mun. B, pentru restituireaunor imobile- teren si constrcutie cu destinatia de locuinta- situate in B, str. V nr. X A.
Prin Dispozitia nr.802 din 01.10.2002, Primarul municipiului a respins acordarea de ,,despagubiri in natura prin echivalent cu teren aferent”, pentru constructia cu destinatia de locuinta, ce a fost demolata si a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent constand in despagubiri banesti, pentru terenul in suprafata de 130 mp, situat in mun. B, str. V nr. X A, jud. V.
Dispozitia mentionata a fost modificata de Curtea de Apel I prin decizia nr. X2 din 22.08.2008, prin care s-au anulat prevederile art. 1 din Dispozitia primarului referitoare la constructie si s-a recunoscut dreptul reclamantului-apelant J P la masuri reparatorii prin echivalent pentru constructia demolata.
Prin decizia civila nr. 2 din 13.01.2010 a Curtii de Apel I a fost stabilit dreptul reclamantului J P la masuratori prin echivalent in cuantum de X8.489 lei ipoteza A din expertiza tehnica imobiliara Gata Vasile, pentru constrcutia cu destinatia de locuinta ce a fost demolata si care a fost situata in B, str. V nr. X A.
Ulterior, intimatul J V, mostenitorul lui J P, a solicitat Curtii de Apel I indreptarea, lamurirea si completarea dispozitivului deciziei nr. 2 din 13.01.2010, precum si precizarea debitorului obligatiei de a face, a da, in intelesul art. 5802 si urmatoarele Cod procedura civila, cererea sa fiind respinsa de Curtea de Apel I prin decizia nr. 1 din 11.01.2012. In considerentele acestei decizii s-a aratat ca cererea nu este intemeiata. Astfel, petentul a invocat in drept art. 281 Cod procedura civila, care nu este aplicabil, avand in vedere motivarea in fapt a cererii.
Se mai arata ca, in ceea ce priveste completarea hotararii, procedura instituita de art. 2812 Cod procedura civila poate fi folosita atunci cand inSta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau principale. Curtea a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile cerute de textul de lege mentionat.
In decizie se concluzioneaza ca dispozitivul deciziei civile nr. 2/2010 a Curtii de Apel I nu necesita lamuriri, acesta fiind redactat in mod clar, in cxeea ce priveste partile din proces si masurile stabilite, respectiv masuri reparatorii prin echivalent cu trimitere la raportul de expertiza tehnica. In procedura lamuririi dispozitivului inSta nu are obligatia de a preciza, in speta, ce hotarare este titlu executoriu si nici cine este debitorul obligatiei de a face, acestea fiind stabilite in Codul de procedura civila si legile speciale (Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005). Legea nr. 10/2001 si Normele metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin HG nr. 250/2007 prevad actele ce constituie titlu executoriu si modalitatea de punere in executare, astfel cum sunt art. 25 alin. 4, art. 27. Se mentioneaza, de asemenea, prevederile din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 referitoare la Procedurile administrative pentru acordarea despagubirilor.
Din inscrisurile depuse, inSta retine ca in speta, executarea deciziei civile nr. 2 din 13.01.2010 a Curtii de Apel I este supusa prevederilor speciale ale Legii nr. 10/2001 si ale Legii nr. 247/2005 in Titlul VII privind Procedurile administrative pentru acordarea despagubirilor.
Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ,,(1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie in natura sau in echivalent, cand restituirea in natura nu mai este posibila, in conditiile prezentei legi.
(2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
(3) Masurile reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri sau servicii se acorda prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii in echivalent constand in despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii.
(4) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate”.
Conform art. X, in forma sa de la data pronuntarii Dispozitiei Primarului nr. 802/2002, se stabileste ca pentru imobilele ,,ocupate de unitati bugetare din invatamant, din sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor politice legal inregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare in vederea continuarii activitatilor de interes public, social-cultural sau obstesc, fostilor li se acorda masuri reparatorii prin echivalent, in conditiile prezentei legi.”
In baza acestui ultim text citat a fost pronuntata de altfel, Decizia civila nr. 2/2010 a Curtii de Appel I.
Procedura administrativa de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, stabilite in speta prin hotarare judecatoreasca, este reglementata de prevederile speciale ale art. X din Legea nr. 247/2005, in cap. 5 – Procedurile administrative pentru acordarea despagubirilor : ,,(1)Deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare sau, dupa caz, ordinele conducatorilor administratiei publice centrale investite cu solutionarea notificarilor si in care s-au consemnat sume care urmeaza a se acorda ca despagubire, insotite, dupa caz, de situatia juridica actuala a imobilului obiect al restituirii si intreaga documentatie aferenta acestora, inclusiv orice inscrisuri care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana indreptatita si/sau regasite in arhivele proprii, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judete, conform esalonarii stabilite de aceasta, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Notificarile formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare care nu au fost solutionate in sensul aratat la alin. (1) pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, insotite de deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare sau, dupa caz, ordinelor conducatorilor administratiei publice centrale continand propunerile motivate de acordare a despagubirilor, dupa caz, de situatia juridica actuala a imobilului obiect al restituirii si de intreaga documentatie aferenta acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana indreptatita si/sau regasite in arhivele proprii, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziilor/dispozitiilor sau dupa caz, a ordinelor.
(2^1) Dispozitiile autoritatilor administratiei publice locale vor fi centralizate pe judete la nivelul prefecturilor, urmand a fi inaintate de prefect catre Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, insotite de referatul continand avizul de legalitate al institutiei prefectului, ulterior exercitarii controlului de legalitate de catre acesta.
(2^2) Deciziile/dispozitiile sau, dupa caz, ordinele prevazute la alin. (2) vor fi insotite de inscrisuri care atesta imposibilitatea atribuirii, in compensare, total sau partial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, detinute de entitatea investita cu solutionarea notificarii.
(3) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe baza de proces-verbal de predare-primire, catre Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentatiilor depuse de catre titularii deciziilor/dispozitiilor motivate prin care s-a stabilit ca masura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominala si care nu au fost solutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situatiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despagubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedeaza la analizarea dosarelor prevazute la alin. (1) si (2) in privinta verificarii legalitatii respingerii cererii de restituire in natura.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevazute la alin. (1) si (2), in care, in mod intemeiat cererea de restituire in natura a fost respinsa, dupa care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societatii de evaluatori desemnate, in vederea intocmirii raportului de evaluare.
(6) Dupa primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnata va efectua procedura de specialitate si va intocmi raportul de evaluare pe care il va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va contine cuantumul despagubirilor in limita carora vor fi acordate titlurile de despagubire.
(7) In baza raportului de evaluare Comisia Centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentand titlul de despagubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8) Dispozitiile alin. (1) – (2) si (7) se aplica in mod corespunzator si deciziilor/ordinelor emise in temeiul art. 6 alin. (4) si art. 32 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, in care s-au consemnat/propus sume care urmeaza a se acorda ca despagubire.
(9) In cazul prevazut la alin. (8), titlul de despagubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor pana la concurenta sumei reprezentand cuantumul despagubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflatie.
Art. 18 din acelasi act normativ prevede ca ,,(1) Dupa emiterea titlurilor de despagubire aferente, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite, pe baza acestora si a optiunilor persoanelor indreptatite, un titlu de conversie si/sau un titlu de plata. Titlul de conversie va fi inaintat Depozitarului Central in termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, in vederea conversiei in actiuni, iar titlurile de plata vor fi remise Directiei pentru Acordarea Despagubirilor in Numerar in vederea efectuarii operatiunilor de plata.
(2) In cazul in care in titlul de despagubire au fost individualizate mai multe persoane, fara a fi stabilita contravaloarea despagubirilor cuvenite fiecareia dintre acestea, despagubirile in numerar, in limita sumei prevazute la art. 14^1 alin. (3), vor fi acordate reprezentantului comun, desemnat prin procura incheiata in forma autentica. In cazul in care in titlul de despagubire emis a fost stabilita contravaloarea despagubirilor cuvenite fiecareia dintre persoanele indreptatite individualizate in cuprinsul acesteia, despagubirile in numerar urmeaza a fi acordate fiecareia dintre persoanele indreptatite, in cotele indicate in titlul de despagubire, raportate la suma prevazuta la art. 14^1 alin. (3).”
Titlurile de despagubire mentionate pot fi valorificate de detinatorii acestora intr-una din modalitatile prevazute la art. 181 si 182.
Art. 181-,,(2) Daca titlul de despagubire individual este emis pentru o suma de maxim 500.000 lei, titularul acestuia are posibilitatea sa solicite fie realizarea conversiei acestuia in actiuni emise de Fondul “Proprietatea”, fie acordarea de despagubiri in numerar, fie parte in actiuni, parte in numerar.
(3) Daca titlul de despagubire individual este emis pentru o suma care depaseste 500.000 lei, titularul acestuia are doua posibilitati de valorificare a titlurilor de despagubire, in functie de optiunea sa:
a) sa solicite primirea exclusiv de actiuni emise de Fondul “Proprietatea” sau
b) sa solicite primirea de titluri de plata, in conditiile art. 14^1 si cu respectarea termenelor si a limitarilor prevazute la art. 3 lit. h) din lege si, pana la concurenta despagubirii totale acordate prin titlul sau titlurile de despagubire, actiuni emise de Fondul “Proprietatea”.
(4) Titlurile de despagubire se valorifica in termen de 3 ani de la data emiterii, care insa nu expira mai devreme de 12 luni de la prima sedinta de tranzactionare a actiunilor emise de Fondul “Proprietatea”.
Fata de textele de lege citate, aplicabile in speta, inSta constata ca in procedura de executare a deciziei civile prin care s-au stabilit masuri reparatorii prin echivalent este implicata Comisia Centrala din cadrul ANRP, prin comisiile create la nivelul fiecarui judet, iar contestatorul avea misiunea de a inainta intreaga documentatie, cuprinzand si decizia Curtii de Apel I nr. 2/2010, pentru finalizarea procedurii, care este, in continuare, una administrativa, potrivit legii.
Din adresele nr. 2059 din 24.02.2010, nr. 24 din 25.02.2010 si nr. 26999 din 14.12.2011 comunicate de Primaria mun. B catre intimatul Juravclea P, respectiv catre mostenitori, rezulta ca acestia nu au depus la primarie hotararea judecatoreasca cu mentiunea ramanerii irevocabile, pentru completarea dosarului, aceasta putand fi obtinuta doar de catre partea care a castigat procesul, astfel cum rezulta din art. 269 Cod procedura civila coroborat cu dispozitiile de procedura speciale referitoare la executarea silita (art. 3733, art. 374,376 Cod procedura civila).
Prin urmare, Municipiul B nu are obligatia de a achita o suma de bani intimatului iar obligatia sa legala, de a inainta documentatia catre Comisia centrala judeteana competenta potrivit legii a fost executata in conditiile in care intimatul si ceilalti mostenitori nu au dat curs solicitarii Primariei de a depune decizia Curtii de Apel I cu mentiunea ramanerii irevocabile.
In consecinta, nu se retine o neexecutare din partea contestatorilor a hotararii ce se executa, in sensul art. 3711 Cod procedura civila, care sa justifice actele de executare intocmite impotriva lor, in esenta, competenta de punere in aplicare a acestei hotarari apartinand Comisiei Centrale din cadrul ANRP, care va pune in aplicare si celelalte prevederi din Dispozitia nr. 802/2002 a primarului mun. B.
Fata de situatia de fapt si de drept retinuta mai sus, inSta constata ca sunt aplicabile si dispozitiile art. 3731 alin. 4 Cod procedura civila, potrivit carora inSta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite daca: ,,1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat; (…) 3. creanta nu este certa, lichida si exigibila”, in aceasta cauza fiind vorba de masuri reparatorii care vor fi stabilite in detaliu (sub forma de bunuri, servicii sau despagubiri banesti) de catre autoritatea competenta potrivit legii, mentionata mai sus. Creanta stabilita prin hotararea judecatoreasca mentionata nu este lichida si exigibila, in sensul art. 379 Cod procedura civila, insa, in temeiul art. 404 Cod procedura civila, va admite prezenta contestatie la executare si va anula toate actele de executare, precum si incheierea din data de 29.02.2012, prin care a fost incuviintata executarea silita de catre Judecatoria B.
