Contestaţie la executare. Desfiinţare executare.


 

INSTANTA

La data de 29.02.2012 s-a inregistrat pe rolul acestei instante, sub nr. X/2012, contestatia la formulata de contestatorul A V in contradictoriu cu intimatii SG, SN G si SM M, impotriva popririi infiintate de BEJ B G C in dosarul de executare nr.05/2012, solicitand ,,desfiintarea executarii”.

In motivarea in fapt a contestatiei, contestatorul a invocat faptul ca in titlurile executorii – sentinta civila nr. X din 11.01.2011 a Judecatoriei B si decizia civila nr. Xdin 13.09.2011 pronuntata de Tribunalul V – nu s-a prevazut obligatia sa de a achita singur cheltuielile de judecata, ci impreuna cu alte persoane, nefiind legal sa plateasca singur sumele stabilite prin aceste hotarari.

Contestatorul a precizat ca se numeste A V si nu A V, cum s-a mentionat in dosarul de executare.

Contestatia a fost legal timbrata.

A depus copii de pe adresa de instiintare asupra infiintarii popririi, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, sentinta civila nr. X din 11.01.2011 a Judecatoriei B si decizia civila nr. Xdin 13.09.2011 pronuntata de Tribunalul V.

In precizarile de la fila 19, contestatorul a sustinut ca numele sau este mentionat doar in ultima hotarare, in care a fost obligat la plata sumei de 240 lei, in solidar cu P G.

Intimatii au formulat intampinare (fila 23), in care au sustinut ca prezenta contestatie este neintemeiata, deoarece numele de A este mentionat in cele doua hotarari judecatoresti, astfel ca nu este vina executorului judecatoresc.

Au mai aratat ca, potrivit prevederilor ,,CPC” (prescurtare improprie a Codului de procedura civila), ambii debitori A V si P G sunt declarati debitori in solidar si au obligatia sa achite sumele mentionate in titlurile executorii.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Din inscrisurile depuse la dosar, precum si din precizarile facute de parti si de judecatoresc, la solicitarea instantei, se retine faptul ca executarea a fost pornita prin poprire doar impotriva contestatorului A V, deoarece, pe de o parte acesta beneficiaza de pensie, deci de o sursa financiara constanta, iar pe de alta parte, titlurile executorii au fost interpretate in mod nelegal de executorul judecatoresc, care a considerat, fara temei, ca debitorii au fost obligati in solidar la plata cheltuielilor de judecata.

Prevederile art. 1034 din Codul civil (de la 1864) instituie o exceptie de la regula divizibilitatii obligatiei: ,,Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cand titlul creantei da anume drept fiecarui din ei a cere plata in tot a creantei, si cand plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor.”

Potrivit art.1035, debitorul poate plati oricaruia dintre creditorii solidari, ,,pe cat timp nu s-a facut impotriva-i cerere in judecata din partea unuia din creditori.

Cu toate acestea remisiunea facuta de unul din creditorii solidari, nu libereaza pe debitor decat pentru partea acelui creditor.”

Solidaritatea pasiva nu se prezuma, ci trebuie sa fie prevazuta expres in actul juridic prin care a luat nastere. Obligatia solidara poate lua nastere prin lege sau prin acte juridice, conventia partilor sau testament. Exista solidaritate pasiva legala, in urmatoarele cazuri: persoanele care au cauzat in comun, printr-o fapta ilicita, un prejudiciu fata de victima; mandantii care au numit acelasi mandatar raspund solidar pentru toate efectele mandatului; executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni raspund solidar pentru bunurile mobile incredintate; persoanele care nu au respectat conditiile legale privind incadrarea gestionarilor raspund solidar cu acestia pentru pagubele produse etc.

In cauza de fata, nu este vorba despre o astfel de raspundere, debitorii nu au savarsit o fapta ilicita, pentru a rasunde in solidar si nici in hotararile judecatoresti puse in executare nu s-a stabilit plata in solidar a cheltuielilor de judecata.

Cheltuielile de judecata au fost stabilite in baza art. 274 Cod procedura civila, care constituie norma de baza, insa, in caz de coparticipare procesuala, sunt aplicabile dispozitiile speciale ale art. 277 Cod procedura civila.

Astfel, urmarirea silita trebuia efectuata in mod egal fata de toti codebitorii, care raspund conform prevederilor art. 277 Cod procedura civila: ,,Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.”

Prin urmare, intrucat in titlurile executorii nu s-a prevazut ca respectivele cheltuieli vor fi achitate in solidar, acestea sunt datorate de codebitori in mod egal, potrivit intereselor lor, care sunt egale.

Pentru aceste motive, contestatia este intemeiata in parte contestatorul datorand urmatoarele sume:

Conform sentintei civile nr. X din 11.01.2011 a Judecatoriei B, prin care toti cei 6 reclamanti (inclusiv contestatorul A V, care a avut calitatea de reclamant), au fost obligati la plata sumei totale de 1.640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, acesta datoreaza suma de 273 lei (1.640 lei : 6).

Conform deciziei civile nr. Xdin 13.09.2011 pronuntata de Tribunalul V, codebitorii P G si A V au fost obligati sa plateasca creditorului SG suma de 240 lei, fara a se prevedea in mod expres solidaritatea lor, prin urmare, se aplica regula divizibilitatii obligatiei.

Cum ambii au cazut in pretentii, prin respingerea recursului promovat, in sensul art. 274 Cod procedura civila (care are aplicabilitate generala), cheltuielile de judecata se suporta in mod egal, interesul lor fiind egal.

Rezulta ca debitul ce revine contestatorului, potrivit deciziei civile nr. Xdin 13.09.2011, este in cuantum de 120 lei, respectiv jumatate din suma de 240 lei la care au fost obligati cei doi recurenti, P G si A V.

Contestatorul datoreaza, prin urmare, creditorilor, suma de 393 lei.

In ceea ce priveste numele contestatorului, acesta a fost retinut in mod eronat in dosarul nr. 2696/189/2010, A V, in loc de A V, insa eroarea se datoreaza insusi contestatorului, care in proces a avut calitatea de reclamant, fiind dator sa-si mentioneze corect numele in cererea de chemare in judecata si in celelalte cereri formulate in cauza. Pe parcursul procesului, acesta nu a invocat aceasta neregularitate, care nici nu constituie un impediment la executare, intrucat este clar ca A V impotriva caruia se efectueaza executarea silita, este debitorul. De altfel, nici nu a contestat ca nu ar fi el debitorul.

Referitor la chletuielile de executare, contestate de debitor, instanta constata ca acestea sunt exagerat de mari, fiind stabilte de executorul judecatoresc prin procesul verbal din data de 01.02.2012, la suma de 487, 65 lei, din care onorariul de executare este de 223,20 lei, depasind limita maxima prevazuta imperativ de dispozitiile art. 37 din Legea nr. 88/2000 actualizata, privind executorii judecatoresti. Conform alin. 1 ,,Executorii judecatoresti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. In cazul executarii silite a creantelor avand ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt urmatoarele:

a) pentru creantele in valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite, (…).”

Prin urmare, onorariul maxim pe care il poate pretinde executorul de la fiecare codebitor este de 40 de lei.

Pentru celelalte cheltuieli de executare mentionate in procesul verbal din 01.02.2012, nu s-a facut dovada achitarii lor, pentru a fi impuse debitorului, conform art. 3717 din Codul de procedura civila.

Astfel, ,,Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin executare voluntara.

Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu”.

Fata de cele retinute mai sus, instanta constata ca in executarea ce face obiectul dosarului executional nr. 05/2012 intocmit de BEJ B G C, au fost incalcate prevederile art. 3711 si art. 3713 din acelasi act normativ, deoarece s-a efectuat urmarirea silita asupra unor sume mai mari decat cele prevazute in titlurile executorii. Potrivit art. 3711, ,,Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.

In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.

Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.”

Art. 3733 – ,,Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.”

De asemenea, au fost incalcate prevederile art. 379 Cod procedura civila, conform carora ,,Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.

Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala”.

Pentru motivele de fapt si de drept aratate, in temeiul art. 399 alin. 2, al art. 402 alin. 2 si art. 404 alin. 1 din Codul de procedura civila, instanta va admite in parte contestatia si va anula in parte adresa de infiintare a popririi emisa de BEJ B G C la data de 01.02.2012 catre Casa de Pensii B, jud. V, in limita debitului si a cheltuielilor de executare datorate de contestator, conform celor aratate, mentinand poprirea pentru debitul de 393 lei, datorat de contestator intimatilor SG, SN G si SM M, conform titlurilor executorii mentionate, precum si pentru cheltuielile de executare in cuantum de 40 lei (onorariul executorului).

In considerarea prevederilor art. 274 Cod procedura civila, va respinge cererea intimatilor de acordare a cheltuielilor de judecata, acestia avand o atitudine procesuala culpabila, prin opozitia lor fata de prezenta contestatie.

Pentru aceste motive:

2

3