R O M Â N I A
JUDECATORIA TÂRGU JIU
SENTINTA CIVILA Nr. 8028
Sedinta publica de la 29 Noiembrie 2010
Completul compus din:
PRESEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta de judecata din data de 22.11.2010 când s-a amânat pronuntarea pentru a se depune concluzii scrise, privind judecarea cauzei civile formulata de contestatorul …. în contradictoriu cu intimatii …. si ….. având ca obiect contestatie la executare.
La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, se constata depuse la dosar prin serviciul registratura, concluzii scrise din partea contestatorului si intimatei …. , dupa care, deliberând, instanta pronunta urmatoarea sentinta.
JUDECATA
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 1790/318/2010, contestatorul …a chemat în judecata pe intimatii …. si …., solicitând anularea executarii silite în dosarul 536E/2009, întrucât nerespectarea clauzelor contractuale este mai presus de vointa utilizatorului.
În motivare, arata ca în 23.10.2010 s-a încheiat contractul de leasing operational vehicule L700107 între … în calitate de locator si …. în calitate de utilizator , ca în septembrie 2007 s-a deschis procedura de insolventa pentru utilizator, ca intimata creditoare nu este îndreptatita sa adauge penalitati de întârziere astfel prin sentinta 168/2009 s-a dispus deschiderea procedurii de faliment, ca toate autoturismele au fost recuperate de locator solicitând si constatarea nulitatii absolute a acestui titlu executoriu pentru contestator.
În drept îsi întemeiata cererea pe art. 399 C.p.c, solicitând judecata în lipsa.
În dovedire depune somatia din 11.01.2010, adresa 910/2009 emis de ….., taxa de timbru aferenta cererii .
judecatoresc înainteaza în copie certificata dosarul de silita 536E/2009 existent la filele 18 -56.
Contestatorul depune note de sedinta prin care învedereaza ca intimata creditoare s-a înscris la masa credala cu suma pe care a apreciat ca ar datora-o, ca din dosarul de executare silita nu rezulta modul de calcul invocând clauzele abuzive ale contractului.
La solicitarea instantei creditoarea pentru termenul din 12.04.2010 depune întâmpinare prin care solicita respingerea actiunii , precizând ca nu era obligat sa rezilieze contractul daca acel partener a intrat în insolventa, ca penalitatile de întârziere s-au calculat în baza contractului si ca desi se solicita nulitatea titlului executoriu nu se precizeaza concret dispozitia legala încalcata. La întâmpinare ataseaza contractul de leasing cu cele trei anexe, cererea de încheiere a contractului, oferta acordata si acceptata de catre …… Creditoarea depune note de sedinta prin care explica modul de calcul al sumei solicitate în cuprinsul carora arata ca bunul a fost restituit în 10.10.2008 si ca sumele au fost calculate în baza punctului H8, H9d, H13c din contractul încheiat, atasând notificarea din 16.06.2008, procesul verbal de predare al bunului, tabel cu calculul penalitatilor.
La termenul de judecata din 11.10.2010 contestatorul îsi precizeaza actiunea în sensul ca solicita constatarea abuziva a clauzelor referitoare la disp. art. D punct3, art.F punct 4, 7, art.H punct 8 si punct 9 lit. b, c, d, punct 13.
Desi creditoarea a fost citata cu copie de pe aceste note de sedinta ( fila171) aceasta nu îsi precizeaza în nici un fel pozitia fata de actiunea precizata ulterior de catre contestator.
În cauza se efectueaza proba cu expertiza contabila efectuata de catre expert … si raspunsul la obiectiunile formulate de catre creditoare, proba cu înscrisuri, respectiv, sentinta nr.940/2007 a Tribunalului Gorj, actele contabile solicitate de expert în scris creditorului si existente la filele 134-139. Creditoarea solicita contraexpertiza , cerere respinsa de instanta.
Contestatorul si creditoarea intimata depun concluzii scrise.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :
Între …. si … s-a încheiat contractul de leasing operational cu nr.L700107/23.10.2007, garantul contractului fiind persoana fizica …., obiectul contractului constând în punerea la dispozitia utilizatorului a unui autovehicul marca Dacia Logan ABS Plus pentru a fi exploatat pentru transport persoane în regim de taxi. În acest contract sunt inserate mai multe clauze referitoare la conditiile de plata, de neexecutare, de reziliere, de asigurare.
….. este notificata de creditoare prin adresa cu nr.3751/12.06.2008 (fila 24), creditoarea formuleaza cerere de executare silita împotriva contestatorului în calitate de garant, titlul executoriu fiind contractul amintit mai sus, iar suma urmarita este de 43456,58 euro. Prin sc 2570/06.04.2009, este obligat executorul judecatoresc sa înregistreze cererile de executare silita întocmite de creditoarea printre care si cererea amintita anterior.
La data de 10.10.2008 …. preda creditorului autovehiculul ce a facut obiectul contractului de leasing (fila92), iar prin sentinta 940/30.10.2007 Tribunalul Gorj deschide procedura insolventei împotriva utilizatorului (fila 110).
Prin încheierea 2193/23.11.2009 se încuviinteaza executarea silita a titlului executoriu contractul de leasing operational L700107/23.10.2007.
În data de 11.01.2010 se întocmeste proces verbal cu cheltuieli în dosarul 536E/2009 în cuantum de 5978,25 lei, se emite somatie în aceeasi data, se înfiinteaza poprirea creantei catre Banca Transilvania Sucursala Tg-Jiu, Banca Carpatica Sucursala Tg-Jiu, BCR- Sucursala Tg-Jiu, BRD- Sucursala Tg-Jiu, Raiffeisen Bank- Sucursala Tg-Jiu, MKB -Romexterra Bank- Sucursala Tg-Jiu, CEC Bank Sucursala Tg-Jiu, Alpha Bank Sucursala Tg-Jiu, Bancpost- Sucursala Tg-Jiu.
La termenul de judecata din 11.10.2010 contestatorul îsi precizeaza actiunea în sensul ca solicita constatarea abuziva a clauzelor referitoare la disp. art. D punct3, art.F punct 4, 7, art.H punct 8 si punct 9 lit. b, c, d, punct 13 si desi creditoarea a fost citata cu mentiunea de a înainta un punct de vedere, aceasta nu a raspuns în nici un fel (fila 171). Dispozitiile art.132 cpc care arata termenul legal de precizare a actiunii nu au caracter imperativ ci dispozitiv fiind norme de ordine privata, astfel intimatul creditor putând accepta expres sau tacit astfel de precizare peste termenul ce reprezinta prima zi de înfatisare. Instanta constata ca intimatul creditor a acceptat tacit precizarea actiunii neinvocând formularea acestora peste termenul legal, motiv pentru care instanta se va pronunta asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investita pe parcursul acestui litigiu.
Între creditoarea …. în calitate de locator, si …. în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de leasing nr. L700107/23.10.2007, având ca obiect transmiterea catre utilizator a unui autoturism Dacia Logan ABS plus , pentru un pret de 14760 euro .
Utilizatorul s-a obligat sa plateasca 31 rate lunare în valoare de 930 euro prima rata si 461 euro urmatoarele rate si alte sume prevazute în contract.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, republicata, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea însasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, în detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile partilor.
Aceasta lege a fost adoptata pentru transpunerea în dreptul intern a Directivei nr. 93/13/CE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în cadrul negocierilor României de aderare la Uniunea Europeana.
Contractul de leasing încheiat între parti intra în câmpul de aplicare al Legii nr. 193/2000, fiind încheiat între un profesionist (comerciant), în cadrul activitatii sale profesionale autorizate, si un consumator care a încheiat un contract în afara activitatii sale profesionale (art.2). Este adevarat ca disp.art.2 din Legea 193/2000 prevede ce înseamna consumator, respectiv, orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite în asociatii, care, în temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza în scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, însa în cauza de fata, contestatorul are calitate de garant , parte efectiva la contractul încheiat de parti, acesta fiind si motivul pentru care instanta nu considera pertinenta sustinerea contestatorului prin care invoca faptul ca nu este parte în contract. În acest sens se au în vedere disp.art.G din contractul de leasing si faptul ca acest contract a fost semnat de contestator în calitate de garant al tuturor obligatiilor asumate de utilizatorul ……
Nerespectarea dispozitiilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absoluta a clauzelor contractuale în discutie.
Sanctiunea nulitatii are caracter virtual, dar rezulta în mod neîndoielnic din modul în care este redactata dispozitia legala, ca si din ratiunea si scopul acesteia. Având în vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune în dreptul intern Directiva Comunitatii Europene nr. 93/13 privind clauzele abuzive în contractele cu consumatorii, iar România si-a asumat obligatia transpunerii corecte si a aplicarii efective, în raporturile interindividuale, a legislatiei comunitare (art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeana), precum si de a interpreta directivele transpuse în concordanta cu deciziile Curtii de Justitiei ale Comunitatilor Europene (art. 249 alin.3 din Tratatul Comunitatii Europene), numai o interpretare care sa asigure eficacitatea reala a prohibitiei stipularii unor clauze abuzive în contractele încheiate între comercianti si consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor, aceea de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumatori, în cuprinsul unor conditii generale de afaceri impuse acestora.
Nu s-ar putea asadar sustine ca numai pe calea procedurii reglementate de art. 8 si urm. din Legea nr. 193/2000 se poate constata caracterul abuziv al unei clauze înscrise într-un contract încheiat între profesionist si un consumator. Procedura respectiva constituie un mijloc suplimentar, institutionalizat, de protectie, care prezinta avantajul ca instanta poate obliga comerciantul sa modifice conditiile sale generale de afaceri, cu repercusiuni asupra tuturor raporturilor juridice derulate de acesta. Ea nu înlatura însa sanctiunea civila tipica, a nulitatii, care intervine în cazul nesocotirii dispozitiilor legale imperative edictate pentru încheierea valabila a actului juridic.
Curtea Europeana de Justitie a decis ca protectia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr. 93/13 privind clauzele abuzive în contractele cu consumatorii presupune ca instanta nationala sa poata verifica din oficiu daca o clauza a contractului dedus judecatii are caracter abuziv (cauza Murciano Quintero, C – 240/98).
Curtea a statuat ca “în ce priveste problema daca o instanta investita cu un litigiu decurgând dintr-un contract încheiat între un comerciant si un consumator poate verifica si din oficiu în ce masura clauzele cuprinse în acest contract au caracter abuziv… ” Dreptul si obligatia instantei de a constata nulitatea absoluta a clauzelor abuzive pe care se întemeiaza pretentiile deduse judecatii exista si în cadrul contestatiei la executare, întrucât, pe de o parte, titlul executoriu îl reprezinta un alt act decât o hotarâre judecatoreasca, petenta putând formula pretentii pe fondul dreptului iar pe de alta parte, s-ar permite creditorului sa-si constituie un titlu executoriu împotriva consumatorului lipsit de cunostinte juridice.
Petentul invoca prin precizarea actiunii ca fiind abuzive urmatoarele clauze ale contractului de leasing operational încheiat de parti cu nr. L700107/23.10.2007: art.D punct3, art.F punct 4, 7, art.H punct 8 si punct 9 lit. b, c, d, punct 13.
Din modul de redactare a contractului se retine ca petentul nu a avut optiunea sa negocieze conditiile contractuale ci a trebuit sa accepte în bloc conditiile prestabilite de societatea de leasing, semnând astfel un contract eminamente de adeziune, fara posibilitatea reala de a negocia vreo clauza.
Ceea ce sanctioneaza legea este ca în masura în care consumatorul doreste sa beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant, trebuie sa accepte în bloc conditiile generale practicate de acesta, materializate într-un contract cu clauzele prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive în sensul art. 4 din Legea nr. 193/2000, sau sa renunte cu totul la a beneficia de respectivele produse sau servicii. Aceasta optiune nu poate fi considerata multumitoare si nici în concordanta cu principiul libertatii de vointa a partilor, întrucât legislatia pentru protectia consumatorului urmareste sa-l puna pe consumator în situatia de a beneficia fara restrictii de produsele sau serviciile oferite pe o anumita piata, fara a fi nevoit sa accepte clauze care creeaza un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile partilor, în detrimentul sau si contrar cerintelor bunei-credinte. Acest lucru s-a întâmplat si cu petentul care a trebuit sa accepte în bloc toate clauzele contractuale inserate în contractul încheiat cu debitorul principal, cu atât mai mult cu atât petentul este chiar administratorul societatii debitoare.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat între comercianti si consumatori va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru întelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. Astfel, contractul din cauza de fata este redactat cu caractere excesiv de mici, care nu sunt usor de descifrat si de citit, iar clauzele sunt redactate într-un stil greoi, folosindu-se un limbaj juridic ce nu este accesibil decât specialistilor motiv pentru care s-ar fi impus ca utilizatorul sa fie informat oral si în scris cu privire la obligatiile esentiale ce decurg din conditiile generale (obligatia de asigurare, termenele de plata, obligatia de a suporta riscurile, sanctiunile contractuale numeroase ), prin înmânarea unui material redactat pe întelesul cetateanului mediu, care sa explice în sinteza obligatiile pe care si le asuma si riscurile la care se expune prin încheierea contractului de leasing.
Instanta apreciaza ca obligatiile ce decurg pentru utilizator din contractul de leasing sunt, prin efectul lor cumulat, excesiv de împovaratoare, iar unele surprinzatoare chiar pentru un profesionist al dreptului, prin raportare la natura contractului, astfel încât obligatia de loialitate si buna-credinta ce guverneaza deopotriva negocierile precontractuale si faza încheierii contractului ar fi impus explicarea pe înteles a obligatiilor asumate de utilizator.
Nerespectarea cerintelor art. 1 din lege face ca, prin aceasta împrejurare însasi, conditiile generale de leasing impuse de creditoare petentei sa aiba caracter abuziv.
În ceea ce privesc clauzele prevazute de art. art.D punct3 instanta constata ca în cazul în care utilizatorul s-ar razgândi sa mai receptioneze bunul sau daca din anumite motive acel bun nu este receptionat în termen de 5 zile de la livrare, va fi obligat la plata unor daune interese egale cu valoarea contractului si rezilierea acestuia. Prin aceasta clauza interzice utilizatorului sa invoce anumite eventuale defectiuni tehnice ale autoturismului fiind obligat sa receptioneze masina în orice conditii, fiind o clauza abuziva.
Referitor la art.F punct 4, 7 privind renuntarea la unele drepturi, instanta constata ca desi utilizatorul nu are nicio legatura juridica cu furnizorul, în momentul în care se pune problema raspunderii pentru vicii ascunse si aparente, obliga pe utilizator sa accepte ca locatorul sa nu raspunda în nici un fel. Mai mult, utilizatorul este obligat sa renunte expres si irevocabil la dreptul de a se îndrepta împotriva locatorului când se pune în discutie însasi bunul achizitionat de locator cu toate ca potrivit art.D pct.1 din contract , autovehiculul va fi achizitionat de catre locator de la furnizor iar utilizator este obligat doar sa-l receptioneze.
Cu privire la clauzele prevazute la art.H punct 8 referitoare la penalitati acordate, instanta constata ca însasi creditoarea recunoaste ca în cauza sunt incidente disp.art.41 alin.1 din Legea 85/2006 în sensul ca nu mai pot fi calculate penalitati ca urmare a deschiderii procedurii falimentului debitoarei. Cu toate acestea instanta constata ca acest Contractul de leasing financiar reprezinta contractul prin care o persoana achizitioneaza un bun prin plata unor rate catre achizitor, ori prin plata acestor penalitati, se depaseste cu mult cuantumul penalitatilor bancilor , contractul devenind împovarator pentru utilizator.
Instanta retine ca potrivit dispozitiilor OG51/1997 privind operatiunile de leasing , în cazul leasingului financiar rata de leasing reprezinta cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobânzii de leasing. Dobânda de leasing reprezinta rata medie a dobânzii bancare pe piata româneasca. Rata medie a dobânzii bancare este un atribut al Bancii Nationale a României care are obligatia, conform art. 6 din Norma BNR nr. 2/2003 privind determinarea si raportarea ratelor medii ale dobânzilor practicate de sistemul bancar, sa determine aceste cuantumuri potrivit prevederilor articolului 11 din aceeasi norma. Astfel, potrivit art. 11 din norma mai sus amintita, pe baza informatiilor raportate de banci si casele centrale ale cooperativelor de credit, Banca Nationala a României determina în forma agregata, ratele medii ale dobânzii active curente si ratele medii ale dobânzii pasive, conform unui algoritm strict prevazut în anexele la respectiva norma.
Banca Nationala a României statueaza ca existente 2 tipuri de dobânzi: pasive si active (dobânda activa este cea pe care bancile o aplica la creditele pe care le acorda, iar dobânda pasiva este cea pe care bancile o aplica la depozitele pe care le contracteaza). Dobânzile practicate de societatile de leasing se situeaza în principiu peste pragul de 9% (în EUR) în conditiile în care ratele medii ale dobânzilor bancare sunt în medie intre 5% si 6% (în functie de perioada) ceea ce înseamna ca nici o societate de leasing nu aplica aceasta dispozitie. Ca urmare a acestui fapt, creditoarea impune o dobânda cu mult peste dobânda practicata de banci iar esenta contractului de leasing este împrumutul acordat prin remiterea unui bun.
Cu privire la disp.art.H punct 9 lit. b, c, d si punct 13 referitoare la pierderea platilor efectuate de utilizator, de faptul ca acesta datoreaza daune interese de 200 euro pe zi întârziere de la data încetarii contractului precum si calcularea a 0,2 euro pentru fiecare km în plus efectuat peste media lunara de 1500 km sunt abuzive atât timp cât acel contract este reziliat iar utilizatorul desi preda bunul, i se calculeaza sume în continuare .
De altfel din raportul de expertiza contabila efectuat în cauza de expert Jianu Dorina coroborat cu notificarea 3756 emisa de creditoare, contractul de leasing s-a reziliat la data de 16.06.2008, debitoarea achitând doar prima rata în cuantum de 930 euro, ramânând de plata suma de 7709,18 lei. Acest debitor a intrat în procedura falimentului prin sentinta 940/30.10.2007, anterior rezilierii contractului. Faptul ca bunul a fost ridicat de creditoare la data de 10.10.2008, nu este o culpa exclusiva a debitorului atât timp cât prin notificarea amintita mai sus, avea obligatia conform art.H pct10 sa i se indice locul unde trebuie sa fie predat bunul.
Având în vedere caracterul abuziv al clauzelor amintite mai sus dar si faptul ca debitoarea a intrat în procedura insolventei înainte de rezilierea contractului, orice suma ce se adauga la creanta comerciala, respectiv, ratele restante în cuantum de 7709,18 lei nu se mai pot lua în calcul conform art.41 alin.1 si 3 din Legea 85/2006. Toate sumele calculate în afara ratelor lunare reprezinta accesorii care nu vor putea fi adaugate creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii, ori în cauza de fata, procedura de insolventa s-a deschis la numai 7 zile de la încheierea contractului de leasing, deci, anterior rezilierii contractului si executarii silite pornite. Aceste aspecte sunt acceptate partial si de catre creditoare care prin concluziile scrise accepta ca în cazul de fata nu se mai pot calcula penalitati de întârziere, micsorând câtimea obiectului executarii silite la 30.281,2 euro.
Aceste clauze din contract sunt clauze penale stipulate conform art. 1066 si 1087 C.civ. Libertatea contractuala consacrata de art.969 C.civ. nu înseamna ca partile au o libertate absoluta sau discretionara de a contracta, adica de a-si stabili legea. Forta juridica deplina este recunoscuta doar conventiilor care respecta ordinea publica si bunele moravuri. Un contract are putere de lege între parti, întrucât este prezumat a fi dominat de buna-credinta si utilitate pentru partile contractante. Regula ireductibilitatii clauzei penale consacrata de dispozitiile art.l087 C.civ. priveste o clauza penala stabilita în conditiile legii si cu respectarea principiilor Codului civil, iar nu o clauza abuziva stabilita cu încalcarea exigentelor echitatii, bunei-credinte, a echilibrului între prestatii si prin care s-ar ajunge la îmbogatirea fara just temei a unei parti, în dauna celeilalte.
Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori exclude de la domeniul ei de aplicare contractele în care apar ca parti persoane juridice, cu toate acestea se poate retine definitia data de aceasta lege pentru calificarea unei clauze ca fiind abuziva. În acest sens o clauza care nefiind direct negociata cu utilizatorul, este de natura sa rupa în mod semnificativ echilibrul contractual dintre parti în detrimentul utilizatorului contrar cerintelor bunei-credinte si care determina în cele din urma un dezechilibru între drepturile si obligatiile partilor, este abuziva. Clauzele contractului de leasing fie sunt acceptate, fie nu se încheie conventia, ceea ce înseamna ca rolul negocierii este foarte limitat în ceea ce-l priveste pe utilizator.
Clauza litigioasa care da dreptul finantatorului sa încaseze întreaga valoare a conventiei desi utilizatorul restituie bunul închiriat înainte de termen, contractu1 fiind reziliat, este abuziva, oricum prejudiciul finantatorului constând în ratele neachitate se acopera prin încasarea lor inclusiv prin perceperea dobânzii aferente acestora plus a cheltuielilor privind închiderea contractului.
Clauza abuziva este o clauza ilicita fiind contrara legii, bunelor moravuri si ordinii publice conform art.968 C.civ. Clauza penala trebuie sa aiba ca scop conform art. 1066 C.civ. repararea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutarea unei obligatii din partea debitorului aceasta finalitate realizându-se prin plata ratelor scadente cu dobânda si restituirea masinii si nicidecum prin plata întregului contract care nu se mai executa fiind încetat. Clauza litigioasa nu este obscura pentru a necesita vreo interpretare, ci ea este ilicita.
Nu este de neglijat nici faptul ca obiectul contractului a constat în utilizarea unei Dacii Logan ABS plus pentru suma de 14.760 euro, acesta a predat bunul în 10.10.2008 iar acum are de plata suma de 43456,58 euro calculata în baza unor clauze abuzive. În aceste conditii, articolele amintite mai sus sunt lovite de nulitate absoluta si potrivit dreptului comun întrucât prestatiile la care s-a obligat utilizatorul în situatia pieirii bunului sunt lipsite de cauza, neexistând nicio contraprestatie a locatorului care sa le justifice (art.966 c.civ.).
Instanta are în vedere faptul ca titlul executoriu contractul de leasing a fost reziliat iar debitoarea a fost de acord cu predarea bunului astfel încât mai are de plata suma de 7709,18 lei, restul sumelor de bani solicitate de creditoare având la baza clauze abuzive. Instanta a avut în vedere calculul efectuat de creditoare în baza clauzelor contractuale, calcul ce nu a fost contestat de catre debitor ci doar faptul ca acesta a fost efectuat în baza unor clauze abuzive si peste deschiderea procedurii de insolventa, acesta fiind motivul respingerii cererii de efectuare a unei contraexpertize, obiectivul solicitat de creditoare fiind chiar confirmarea acestui calcul în baza articolelor din contract.
Fata de cele aratate mai sus, în baza art.399 cpc , tinând cont de onorariile executorilor judecatoresti în ceea ce privesc recuperare sume de bani, instanta urmeaza sa admita în parte contestatia la executare, sa anuleze în parte formele de executare silita întocmite de executorul judecatoresc …. în dosarul de executare silita nr. nr.536E/2009 pâna la concurenta sumei de 7709,18 lei reprezentând debit restant ce urmeaza sa fie platit de contestator creditorului si suma de 738,25 lei reprezentând cheltuieli de executare în sarcina contestatorului.
Vazând si disp.art.274 cpc potrivit carora cel ce cade în pretentii va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, constatând ca suma solicitata de creditoarea a fost în cea mai mare parte anulata, instanta va obliga intimata creditoare la plata sumei de 1200 lei catre contestator, reprezentând cheltuieli de judecata, conform chitantelor de la dosar reprezentând onorariu expert si avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte contestatia la executare cu precizarea ulterioara, formulata de catre contestatorul ….. , domiciliat în …. în contradictoriu cu intimatii .., cu sediul în …. si …., cu sediul în …
Constata abuzive clauzele contractuale inserate de parti în contractul de leasing operational vehicule L700107 din 23.10.2007 privind urmatoarele articole: art.D punct3, art.F punct 4, 7, art.H punct 8 si punct 9 lit. b, c, d, punct 13.
Anuleaza în parte formele de executare silita întocmite de executorul judecatoresc …. în dosarul de executare nr.536E/2009 pâna la concurenta sumei de 7709,18 lei reprezentând debit restant ce urmeaza sa fie platit de contestator creditorului si suma de 738,25 lei reprezentând cheltuieli de executare în sarcina contestatorului.
Obliga intimata creditoare la plata sumei de 1200 lei catre contestator, reprezentând cheltuieli de judecata.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi 29 Noiembrie 2010 la Judecatoria Târgu Jiu.
Presedinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier,
MIHAELA SIRBU
redL.C./tehnored MS/ 08 Decembrie 2010/nr.ex5
