SENTINŢA CIVILĂ NR. 1654/16.06.2010
Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe reclamanta SC N. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC X. SA, solicitând instanţei obligarea acesteia la plata sumei de 3604,28 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor efectuate asupra autoturismului nr. NT-XX-XXX, proprietatea societăţii reclamante, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, în urma unor manevre defectuos executate de către administratorul societăţii, la ieşirea cu spatele, cu autovehiculul evocat, dintr-o curte, acesta a fost avariat, fiind izbit de un stâlp.
A mai arătat reclamanta că autovehiculul era asigurat FULL CASCO, la societatea pârâtă, astfel cum rezultă din poliţa seria Xx nr. xxxxxx, precum şi faptul că asigurătorul a refuzat să achite sumele reprezentând întreaga reparaţie a vehiculului avariat.
În dovedirea cererii, s-au ataşat înscrisuri.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 942, 945, 969, 970 din C. civ.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 299,35 lei, taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.
La termenul din data de 07.05.2010, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 11.06.2010, punând în vedere avocatului reclamantei să întreprindă demersuri pentru îndeplinirea obligaţiei relativă la efectuarea procedurii prealabile a concilierii directe cu pârâta, dat fiind caracterul comercial al litigiului.
Pârâta a formulat întâmpinare, la data de 10.06.2010, solicitând respingerea acţiunii, ca prematură ( excepţie calificată de instanţă ca fiind cea a lipsei procedurii prealabile ), iar pe fond, respingerea acţiunii ca nefondată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 115 CPC, art. 3, pct. 17, art. 56 C. com., art. 109, 7201 CPC.
Analizând actele şi lucrările dosarului, şi, cu prioritate, excepţia lipsei procedurii prealabile, în virtutea art. 137 alin. 1 CPC, instanţa reţine următoarele:
Potrivit art. 7201 alin. 1 CPC, „în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte”. În conformitate cu dispoziţiile alin. 2 al aceluiaşi articol, „în scopul prevăzut la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i, în scris, pretenţiile sale şi temeiul lor legal ( …). Convocare se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire ( …) sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia”.
În raport de aceste aspecte, se poate conchide că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia efectuării procedurii prealabile a concilierii directe, cu toate că instanţa, excluzând aplicarea unui formalism excesiv, având posibilitatea de a respinge ab initio acţiunea ca inadmisibilă, a acordat un termen suficient de lung pentru conformare, reclamanta ignorând dispoziţia. Faţă de atare context, litigiul fiind unul de natură comercială, în raport de prevederile art. 3 pct. 17 şi 56 C. comercial, va fi admisă excepţia invocată de pârâtă, şi respinsă acţiunea, ca inadmisibilă.
