La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns pentru reclamanta E.P.avocat P.N., martorii propusi de reclamanta D.M. si D.R.personal,lipsind paratul E.G.L.si S.P.A.S. din cadrul Primăriei com.B.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta, care arata ca actiunea are ca obiect divort, a fost timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 40 lei si timbru judiciar de 0,30 lei, cauza a fost amanată pentru ca pârâtul să-şi angajeze apărător,procedura este legal îndeplinită, dupa care:
Apărătorul reclamantei arată că ultima despărţire a părţilor a fost în Spania.
Se prezinta sora pârâtului care arată că părţile sunt in Spania si chiar ea a fost invitată acolo pentru a avea grija de copilul minor al părtilor.
Instanta, având in vedere ca părţile au locuit in Spania, iar despărţirea in fapt a avut loc tot in aceasta tara, văzând si dispozitiile art.607 Cod procedura civila privind competenta teritoriala, pune in discutie din oficiu, exceptia lipsei competentei teritoriale a Judecătoriei .
Apărătorul reclamantei apreciaza ca in spetă competenta apartine Judecatoriei R.S, avand in vedere ca părtile au avut ultimul domiciliu comun in comuna Z,iar in Spania au avut doar resedinta temporara. De asemenea, arata ca si fata de art.3 al.1 lit.e din Regulamentul nr.221/2003 al C.E., instanta competenta este tot Judecatoria R.S.De asemenea, fata de art.12 din Regulamentul nr.221/2003, Judecatoria R.S. este competenta sa judece si cu privire la situatia minorului, care se afla în Spania, în grija reclamantei.
Instanta pune in discutie competenta si fata de dispozitiile Legii 103/1992.
Apărătorul reclamantei apreciaza ca si faţă de aceasta lege competenta apartine tot Judecatoriei R.S.
JUDECATA
Asupra actiunii civile de fata.
Reclamanta E.P. domiciliata in comuna B, jud.Buzău la familia D.R.a chemat in judecata pe pârâtul E.G.L.domiciliat in com.Z, sat Z, solicitind ca prin sentinta care se va pronunta , sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina exclusiva a paratului , sa-i fie incredintat spre crestere si educare minorul G.L. nascut la data de , paratul sa fie obligat la de intretinere pentru minor , sa-si reia numele avut anterior casatoriei , sa i se incuviinteze sa paraseasca tara impreuna cu minorul fara acordul paratului .
In motivarea de fapt a actiunii arata reclamanta ca s-a casatorit cu paratul la dupa o relatie de concubinaj , relatie din care a rezultat minorul G.L.nascut la data de Precizeaza reclamanta ca despartirea s-a produs in anul 2008 , si de la inceputul casatoriei relatiile de familie au fost tensionate , intrucat paratul consuma alcool in exces , iar pe acest fond devenea violent , o lovea . ii adresa expresii jignitoare .
Mai arata reclamanta ca datorita dificultatilor financiare au plecat in Spania la insa paratul a continuat sa aiba acelasi comportament violent , nu contribuia cu nimic la intretinerea casei si a familiei , banii obtinuti ii cheltuia pe bautura si jocuri de noroc.
In ceea ce priveste minorul, arata reclamanta, ca a crescut numai alaturi de ea este atasata sufleteste de copil si are conditii optime pentru crestere si educare, este ajutata de mama sa in ingrijirea copilului , frecventeaza cursurile unei gradinite .Intrucat de la data despartirii in fapt paratul nu contribuie cu nimic la cresterea si ingrijirea minorului solicita obligarea la plata unei pensii de intretinere, iar cu privire la vacantele scolare solicita sa i se incuviinteze sa paraseasca tara impreuna cu minorul fara acordul paratului .
Temei juridic : art. 37 al.2 , art. 40 , 42 , 86-94 cod familie.
In sprijinul actiunii , reclamanta a depus copii xerox de pe certificatul de casatorie , certificatul de nastere al minorului G.L. .
In cauza s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamantei.
La termenul de judecata din data de l3.03.2009 instanta a invocat exceptia de necompetenta teritoriala.
Potrivit art.607 cod pr. civila cererea de este de competenta Judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor .
Din petitul actiunii introductive de instanta rezulta in mod indubitabil ca ultimul domiciliu comun al sotilor a fost in Spania ,reclamanta avind statutul de rezident situatie in care in cauza sunt incidente prevederile Legii nr. l05/l992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat .
Potrivit art. l50 al.l pct. l din Lege instantele romane sunt competente sa judece procese dintre persoane cu domiciliile in strainatate referitor la acte sau fapte de stare civila inregistrate in Romania daca cel putin una dintre parti este cetatean roman .
De asemenea, potrivit prev. de art. 3 lit. b capitolul II sectiunea I din regulament (CE) nr.220l/2003 sunt competente sa hotarasca in prolemele privind divortul instantele judecataoresti din statul membru „de cetatenie a celor doi soti”.
In cauza de fata ambii soti sunt cetateni romani si drept consecinta competenta de solutionare a cererii de divort revine instantelor romane .
Potrivit prevederilor art.l55 din legea l05/1992 in cazul in care instantele romane sunt competente si nu se poate stabili care anume dintre ele este indreptatita sa solutioneze procesul , cererea va fi indreptata potrivit regulilor de competenta materiala la Judecatoria Sectorului l al municipiului Bucuresti sau la Tribunalul Municipiului Bucuresti .
Asa fiind, vazind si prevederile art., l58 cod pr. civila , instanta va admite exceptia si va declina competenta de solutionare a cererii de divort in favoarea Judecatoriei Sectorului l Bucuresti.
Pentru aceste motive
In numele legii
Hotaraste
Admite exceptia.
Declina competenta de solutionare a cauzei civile de divort formulata de reclamanta E.P. domiciliata in comuna B, la familia D.R. în contradictoriu cu pârâtul E.G.L. domiciliat in favoarea Judecatoriei Sectorului l Bucuresti .
Cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica azi l3,.03.2009.
Presedinte Grefier
