– art.33 Legea nr. 50/1991, modificata si republicata
Plata unei taxe de ocupare a domeniului privat al municipalitatii nu echivaleaza cu o dovada asupra apartenentei terenului pe care se gaseste amplasat chioscul la domeniul privat al municipiului Bucuresti, asa cu nici nota de control întocmita de serviciul Disciplina in constructii din cadrul Primariei Sectorului 2 nu poate fi retinuta ca proba in sensul aratat, in conditiile in care situatia juridica a terenului pe care se gaseste constructia este lamurita in masura in care intereseaza in prezenta cauza, in baza Legii nr.112/1995 si a Normelor de aplicare a acestei Legi, adoptate prin HG nr.20/1996, coroborat cu constatarile din raportul de expertiza in specialitatea topografie.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA NR.2394/15.11.2010)
Prin sentinta civila nr.990/24.03.2010, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamanta SC C. C. SRL, în contradictoriu cu pârâtii P. S. 2 BUCURESTI, si C. L. S. 2 BUCURESTI si a dispus anularea dispozitiei nr.3214/22.12.2008 emisa de pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca, prin dispozitia nr.3214/22.12.2008, pârâtul P. S. 2 Bucuresti a dispus dezafectarea constructiei provizorii, având functiunea de “chiosc mobil” amplasat fara autorizatie de construire pe domeniul privat al municipalitatii si situat in gangul dintre imobilul cu nr.71 din str. M. E. si cel de la nr.73 sector 2, Bucuresti. Aceasta dispozitie a fost modificata prin dispozitia nr.477/24.02.2009, in care se arata ca” art.1 din dispozitia nr.3214/22.12.2008 se modifica si va avea urmatorul cuprins – art.1 – se aproba dezactivarea constructiei provizorii având functiunea de chiosc mobil amplasat fara autorizatie pe domeniul privat al municipalitatii si situat in gangul aferent imobilului din str. M.E. nr.71,sector 2, Bucuresti”. In motivarea actului administrativ de autoritate, in preambulul sau, este trecut ca temei al emiterii sale art.33 alin.1 din Legea nr.50/1991, art.61 alin.5 si art.63 alin.5 din Legea nr.215/2001, pentru justificarea legalitatii, iar pentru justificarea oportunitatii luarii masurii respective sunt trecute nota de control nr.7195/13.11.2008 a Directiei Control,Serviciul Disciplina in Constructii si referatul de specialitate nr.88098/2049/26.11.2008 al Directiei Juridice .
Conform art.33 alin.1 din Legea nr.50/1991″(1) Prin exceptie de la prevederile art.32, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinând domeniului public sau privat al statului, cât si constructiile, lucrarile si amenajarile cu caracter provizoriu executate pe terenuri apartinând domeniului public sau privat al judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia, fara emiterea unei autorizatii de desfiintare, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.”
Prin referatul nr.88098/2049/26.11.2008 al Directiei Juridice se propune aporbarea proiectului de dispozitie ca urmare a faptului ca in urma controlului serviciului de disciplina in constructii, prin adresa nr.84999/7204/14.11.2008 se sesizeaza primarul cu existenta constructiei chiosc mobil fara autorizatie situata in gangul imobilului situat in Bucuresti str. M.E., nr.71-73, si ca prin adresa nr.18/4174/16.11.2008 a primarului general se dispune ca primarul de sector poate dispune desfiintarea constructiilor.
Prin contractul de vanzare – cumparare nr.4207/2.10.1997 incheiat intre C. T. si PMB s-a vândut de catre PMB dreptul de proprietate asupra locuintei situata in str. M.E., nr.71 precum si terenul situat sub constructie de 81,19 mp. Prin raportul de expertiza efectuat in cauza de expert topo G. Z. s-a stabilit ca “chioscul mobil” ce face obiectul dispozitiei nu este amplasat pe domeniul privat al mun. Bucuresti ci sub apartamentul proprietatea lui C. T., teren indiviz care apartine imobilului pe durata existentei si are functia de acces in/din imobil .
Raportat la dispozitiile art.1 si art.2 lit.c) si n) din Legea nr.554/2004, prima instanta a retinut ca actul administrativ a carui anulare s-a cerut este emis cu exces de putere deoarece chioscul ce face obiectul dispozitiei nu se afla pe domeniul public/privat al sectorului 2 Bucuresti, fiind inaplicabile prevederile art.33 din Legea nr.50/1991. A mai retinut ca actiunea este intemeiata si in baza art.1 ssi 18 din Legea nr.554/2004 raportat la art.33 din Legea nr.215/2001, motiv pentru care a anulat dispozitia, ca nelegala.
Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs pârâtul P. S. 2, solicitând modificarea în tot a sentintei, iar pe fond respingerea cererii reclamantei.
Considera ca în mod eronat instanta de fond a tinut seama numai de apararile reclamantei, conform carora, prin contractul de vânzare – cumparare nr.4207/02.10.1997 încheiat cu S.C. A. S.A., C. T. a dobândit proprietatea imobilului situat in Bucuresti, str. M. E. nr. 71, compus din constructie (parter si etaj) in suprafata de 125,18mp, plus cota indiviza de 37,95 mp din partile de folosinta comuna ale imobilului precum si terenul in suprafata de 81, 19 mp situat sub constructie.
In realitate, dreptul de proprietate asupra imobilului la care face referire reclamanta, nu are nicio legatura cu amplasarea constructiei provizorii ce face obiectul Dispozitiei nr.3214/22.12.2008, întrucât aceasta a fost edificata, dupa cum se poate observa din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, in gangul aferent imobilului situat in str. M. E. nr. 71, sector 2, iar nicidecum pe proprietatea privata legitimataa prin contractul de vânzare – cumparare sus amintit.
Prin adresa nr.23977/20.02.2008 a Directiei Venituri Buget Local Sector 2 transmisa catre S.C. C. C. S.R.L., se arata ca reclamanta se afla in evidenta Serviciului Constatare Impunere Domeniu Public din cadrul D. V.B.L., cu o constructie in suprafata de 1,35 mp, situata in str. M. E. nr. 71, sector 2 pentru care s-a achitat taxa pentru ocuparea domeniului privat al municipiului Bucuresti, pâna la 31.12.2007. Rezulta, astfel, fara echivoc, faptul ca terenul ocupat de catre S.C. C. C. S.RL. este domeniul privat al municipalitatii.
În ceea ce priveste raportul de expertiza întocmit de expert tehnic judiciar Z. G., arata ca natura juridica a unui imobil nu poate fi stabilita printr-un astfel de raport. Expertul ar fi putut, cel mult, sa identifice daca chioscul este sau nu amplasat în gangul respectiv.
Considera ca înscrisurile aflate la dosarul cauzei, care emana de la institutii publice, cum ar fi adresa nr.23977/20.02.2008, emisa de Directia Venituri Buget Local Sector 2, Declaratia de Impunere nr.23977/20.02.2008, Nota de Control nr.7195/13.11.2008, emisa de Directia Control – Primaria Sectorului 2, sunt tot atâtea probe menite sa-i sustina afirmatia conform careia gangul, în care este amplasata constructia a carei dezafectare a fost aprobata prin Dispozitia Primarului Sectorului 2, reprezinta domeniul privat al municipiului Bucuresti .
Simplul fapt ca, asa cum subliniaza expertul, gangul în cauza are functia de acces în/din imobil, nu poate schimba natura juridica a terenului si nici nu se poate afirma fara temei legal ca, daca o suprafata de teren este afectata unei constructii pe perioada existentei acesteia, în mod automat terenul în cauza îsi schimba regimul juridic în functie de interesele proprietarilor constructiei respective.
In mod eronat a apreciat prima instanta ca situatia juridica a unui teren/imobil poate fi determinata în urma efectuarii unei expertize judiciare si nu a luat în considerare nici un înscris administrat pe aspectul privind natura juridica a terenului pe care este amplasata constructia provizorie – chiosc mobil.
Astfel, Dispozitia Primarului Sectorului 2 nr.3214/22.12.2008 respecta reglementarile cuprinse în Legea nr.50/1991, precum si cele ale Legii nr.215/2001, privind administratia publica locala, republicata, iar sustinerile reclamantei referitoare la nelegalitatea acesteia sunt vadit nefondate.
În drept, sunt invocate prevederile art.304 pct.9 Cod procedura civila, precum si toate celelalte temeiuri invocate in cuprinsul cererii de recurs.
Prin întâmpinare, intimata reclamanta SC C. C. SRL, solicita respingerea recursului, ca nefondat.
Dispozitia emisa de pârât pentru dezafectarea pe cale administrativa a constructiei provizorii este nelegala, in cauza neputând fi aplicate dispozitiile derogatorii ale art.33 din Legea nr.50/1991 întrucât terenul pe care este amplasata constructia nu apartine in mod exclusiv domeniul privat al Municipiului Bucuresti.
Criticile formulate de recurentul – pârât sunt nefondate. Astfel, prin raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert Z. G. s-a identificat chioscul ce face obiectul dispozitiei nr.3214/22.12.2008 si s-a concluzionat faptul ca acesta nu este amplasat pe domeniul privat la Municipiului Bucuresti. S-a aratat de asemenea, faptul ca din terenul neconstruit al imobilului nr. 71 in suprafata de 89 mp, PMB detine doar 39,67 mp, teren indiviz ce nu poate fi localizat.
Gangul unde este amplasata constructia are rol de acces in imobilul coproprietarilor, teren indiviz, nefiind domeniul exclusiv la Municipiului Bucuresti.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:
Este nejustificata afirmatia recurentului conform careia expertiza in specialitatea topografie, dispusa de instanta de fond pentru a stabili daca chioscul a carui dezafectare s-a dispus prin dispozitia Primarului este amplasat pe terenul aflat in proprietatea privata a municipiului Bucuresti, nu ar fi putut avea rolul de a lamuri acest aspect. Expertiza a fost necesara pentru a lamuri, in conformitate cu art. 201 Cod procedura civila, împrejurarile de fapt legate de amplasarea chioscului si pentru corelarea titlurilor de proprietate care privesc imobilul de pe str. M. E. nr. 71 sector 2 cu situatia din teren. Din acest punct de vedere, proba cu expertiza tehnica administrata in cauza este pertinenta, concludenta si utila cauzei.
Asa cum rezulta din cuprinsul raportului de expertiza, corelat cu titlurile de proprietate anexate raportului, imobilul din str. M. E. nr. 71, sector 2 este format din teren construit si neconstruit, in suprafata totala de 310 mp, compus din 205 mp suprafata construita, 16 mp suprafata construita constând in gangul de acces in imobil, gang in care este edificat chioscul cu pricina (in suprafata de 1,5 mp) si 89 mp. teren neconstruit. Cum, in baza Legii nr.112/1995, Primaria municipiului Bucuresti a înstrainat apartamentele din imobil, conform art.26 alin.3 din Lege coroborat cu art.37 din HG nr.20/1996, terenul aferent fiecarui apartament a fost, de asemenea, înstrainat si numai in masura in care trenul a depasit suprafata constructiei, a ramas in proprietatea statului. Cum gangul este parte a constructiei si serveste drept cale de acces in imobil, nu poate fi nicidecum proprietatea privata exclusiva a municipiului Bucuresti. Plata unei taxe de ocupare a domeniului privat al municipalitatii nu echivaleaza cu o dovada asupra apartenentei terenului pe care se gaseste amplasat chioscul la domeniul privat al municipiului Bucuresti, asa cu nici nota de control întocmita de serviciul Disciplina in constructii din cadrul Primariei Sectorului 2 nu poate fi retinuta ca proba in sensul aratat, in conditiile in care situatia juridica a terenului pe care se gaseste chioscul este lamurita in masura in care intereseaza in prezenta cauza, in baza Legii nr.112/1995 si a Normelor de aplicare a acestei Legi, adoptate prin HG nr.20/1996, coroborat cu constatarile din raportul de expertiza in specialitatea topografie.
Prin urmare, in mod corect a retinut prima instanta ca dispozitia Primarului sectorului 2 de dezafectare a constructiei este ilegala, întrucât nu se poate întemeia pe prevederile de excepttie ale art.33 din Legea nr.50/1991. Pentru aceste motive, in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea va respinge ca nefondat recursul.
