R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TOPOLOVENI
COMPLET SPECIALIZAT PENTRU MINORI ŞI FAMILIE
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 172/2011
Şedinţa publică de la 07 Martie 2011
Completul compus din:
PREŞEDINTE: D.N. – judecător
GREFIER: I.B.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul R.C.E.,
AUTORITATEA TUTELARĂ DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA
ORAŞULUI T. şi pe pârâta R.A.M., având ca obiect „divorţ cu copii”.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns părţile.
Procedura legal îndeplinită.
Procedura legal îndeplinită.
Acţiunea timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 39 lei şi timbru
judiciar în sumă de 1 leu.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că
s-a primit la dosar referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul părţilor.
Instanţa pune în discuţie competenţa de soluţionare a cauzei, în temeiul
disp. art. 159 ind. 1 alin.4 Cod proc. civ.
Părţile, având pe rând cuvântul, apreciază că Judecătoria Topoloveni este
competentă să soluţioneze prezenta cauză.
Instanţa, în temeiul disp. art. 159 ind. 1 alin.4 Cod proc. civ., verificând
competenţa de soluţionare a cauzei, constată că în raport de disp. art. 1 pct. 1
Cod proc. civ. corob. cu art. 607 Cod proc. civ. a fost legal învestită cu
soluţionarea prezentei cauze dedusă judecăţii.
Părţile solicită desfacerea căsătoriei pe baza acordului acestora, învederând că au
convenit şi asupra modului de soluţionare a cererilor accesorii formulate.
Instanţa dispune lăsarea cauzei la o nouă strigarea pentru ca părţile să
precizeze în scris cererea formulată.
La a doua strigare a cauzei au răspuns părţile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Părţile depun la dosarul cauzei certificatul de căsătoriei, în original şi
adeverinţă privind veniturile nete realizate de pârâtă. Solicită desfacerea
căsătoriei prin acord, potrivit cererii pe care o depun la dosar, fila 17.
Instanţa procedează la verificarea identităţii reclamantului R.C.E
legitimat cu CI seria 529…… şi a pârâtei R.A.M.legitimată cu CI seria AS, nr.
140……..
Părţile semnează în şedinţă publică cererea formulată, solicitând să se ia
act de învoiala acestora cu privire la cererile accesorii formulate, potrivit disp.
art. 673 ind. 1 Cod proc. civ., fără a se administra alte probe.
Instanţa, în temeiul disp. art.613 ind.1 Cod procedură civilă coroborat cu
art.37 alin.2 lit.a) şi art.38 alin.1 din Codul familiei, ia act de manifestarea de
voinţă a părţilor cu privire la desfacerea căsătoriei prin acord şi cererile accesorii
formulate,
apreciind că, în raport de modificările legislative intervenite prin Legea
202/2010 şi poziţia exprimată de părţi, nu se mai impune administrarea altor
categorii de probe.
În raport de această împrejurare, instanţa constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul în dezbateri de fond.
Reclamantul solicită admiterea acţiunii precizate, să se dispună desfacerea
căsătoriei prin acord, revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei,
respectiv „Ştefan”, încredinţarea minorului spre creştere şi educare
reclamantului, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere în favoarea
minorului, în cotă procentuală de 25 % din venitul net realizat, începând cu
data pronunţării hotărârii, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta solicită desfacerea căsătoriei prin acord şi revenirea sa la numele
purtat anterior căsătoriei, respectiv „Ştefan”, arătând că este de acord cu
încredinţarea minorului spre creştere şi educare reclamantului şi cu plata pensiei
de întreţinere în favoarea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
INSTANŢA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţei sub nr. 295/828/2011
petenţii R.C.E. şi R.A.M.au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se
dispună desfacerea căsătoriei dintre părţi, revenirea petentei la numele purtat
anterior căsătoriei; încredinţarea minorului R.S.M. spre creştere şi educare,
tatălui.
În motivarea cererii se arată că părţile s-au căsătorit la data de
22.10.1994, iar din relaţia acestora a rezultat minorul R.S.M, născut la data de
03.02.1996.
Se invocă faptul că relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate şi
nu există perspective de reluarea convieţuirii, iar interesul copilului justifică
încredinţarea acestuia spre creştere şi educare, tatălui, aşa cum există şi învoiala
părţilor.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art.37 şi urm. Codul Familiei,
art.40,42 din Codul Familiei şi art.613 ind.1 Cod proc. civilă.
Prin cererea formulată iniţial, părţile au solicitat desfacerea căsătoriei din
culpă comună şi fără motivarea hotărârii de divorţ, ulterior precizând cererea de
divorţ formulată, întemeiată pe acordul părţilor şi solicitând ca instanţa să ia act
de învoiala acestora, cu privire la celelalte cereri accesorii, în contextul disp.
art.613 ind.1 Cod procedură civilă coroborat cu art.37 alin.2 lit.a) şi art.38 din
Codul familiei.
În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri, respectiv, certificatul
de căsătorie al părţilor, certificatul de naştere al minorului, referatul de anchetă
socială întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei oraşului T,
adeverinţa nr.14/17.01.2011 eliberată de S.C. O.I.S.R.L.
În temeiul disp. art. 24 din Legea nr.272/2004 coroborat cu art.42 din
Codul Familiei a fost audiat minorul R.S.M în camera de consiliu, acesta
exprimându-şi opţiunea de fi încredinţat spre creştere şi educare, tatălui cu care
locuieşte de la data separării în fapt a părinţilor.
Examinând conţinutul întregului material probator administrat in cauză, instanţa
reţine următoarele aspecte:
Părţile s-au căsătorit la data de 22.10.1994, având ultimul domiciliu
conjugal în oraşul T., judeţul Argeş, iar din relaţia acestora a rezultat minorul
R.S.M, născut la data de 03.02.1996, conform actelor de stare civilă ataşate la
dosarul cauzei (filele 5-8).
Potrivit disp. art.37 alin.2 lit.a) din Codul familiei, căsătoria se poate desface
prin divorţ, urmare a acordului soţilor, la cererea ambelor părţi.
În speţă, la termenul de judecată din data de 07.03.2011, părţile şi-au
precizat cererea de divorţ, întemeiată pe acordul acestora, învederând că a
intervenit învoiala acestora şi în ceea ce priveşte modalitatea în care să fie
soluţionate cererile accesorii (fila 17).
În acest context, instanţa a verificat existenţa consimţământului soţilor,
procedând la judecarea cererii fără a administra probe cu privire la motivele de
divorţ, conform dispoziţiilor art.613 ind.1 alin.3 Cod procedură civilă, urmând a
admite cererea precizată, constatând îndeplinite condiţiile prev. de art.37 alin.2
lit.a) din Codul familiei coroborat cu art.38 alin.1 şi alin.3 din Codul familiei.
În temeiul disp.art.40 din Codul Familiei, va dispune ca petenta să revină
la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv, ”Ştefan”.
Conform dispoziţiilor prevăzute de art.42 din Codul Familiei, instanţa va
hotărî o dată cu pronunţarea divorţului căruia dintre părinţi va fi încredinţat
minorul, precum şi contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de educare,
învăţătură şi pregătire profesională a copilului.
Pentru adoptarea acestor măsuri, instanţa se va raporta la un ansamblu
de criterii privind vârsta minorului, legăturile afective stabilite între părinţi şi
copii, gradul de ataşament şi preocupare pe care părinţii îl manifestă faţă de
copii, garanţiile morale şi materiale pe care le prezintă aceştia.
În acest sens, din probatoriul administrat în cauză, respectiv referatul de
anchetă socială, dată fiind şi poziţia manifestată de părinţi care au convenit
asupra modalităţii de soluţionare a cererilor accesorii, învoială ce nu contravine
interesului minorului, se reţine că tatăl dispune de condiţii materiale
corespunzătoare şi prezintă suficiente garanţii morale, apte să asigure minorului
o bună dezvoltare psihofizică şi un climat propice unei creşteri armonioase.
Din aceeaşi perspectivă se reţine că minorul, aflat la o vârstă la care
poate aprecia în mod obiectiv interesul său şi-a exprimat opţiunea de a fi
încredinţat spre creştere şi educare, tatălui.
Prin urmare, în raport de argumentele anterior expuse, dar având în
vedere şi manifestarea de voinţă a părţilor exprimată în acest sens, instanţa
apreciază că este în interesul minorului să fie încredinţat spre creştere şi
educare, tatălui.
Astfel, în baza disp.art.42 Codul familie coroborat cu disp.art.613 ind.1
alin.4 Cod proc. civilă, instanţa va încuviinţa învoiala părţilor privind
încredinţarea minorului R.S.M, născut la data de 03.02.1996 spre creştere şi
educare, tatălui şi obligarea petentei la plata de întreţinere în favoarea
minorului, în cotă procentuală din venitul net realizat, lunar, începând cu data
de 07.03.2011 şi până la majoratul beneficiarului.
Sub acest ultim aspect, instanţa se raportează la disp.art.86 al.3 Codul
familiei, potrivit cărora descendentul, cât timp este minor, are dreptul la
întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
Obligaţia de a contribui la cheltuielile privind întreţinerea copilului
minor reprezintă aspectul patrimonial al îndatoririlor părinteşti legate de
creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia, în conformitate cu art.107 alin.1 din
Codul familiei, coroborat cu art.44 alin.2 din Legea nr. 272/2004. Întrucât
ambilor părinţi le revine responsabilitatea de a asigura cele necesare întreţinerii
copiilor, în temeiul dispoziţiilor legale anterior menţionate, va obliga petenta la
plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului.
Potrivit disp.art.94 Codul familiei, întreţinerea este datorată în raport cu
nevoia celui ce o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
La stabilirea cuantumului obligaţiei de întreţinere, instanţa va avea în
vedere limita plafonului maximal prevăzut de art.94 din Codul familiei, precum
şi veniturile realizate în mod constant de către debitoarea obligaţiei de
întreţinere conform adeverinţei nr.14/17.01.2011 eliberată de S.C. O.I.S.R.L.
Faţă de considerentele ce preced, se va dispune obligarea petentei la plata
pensiei de întreţinere în cotă procentuală de 25 % lunar din venitul net realizat,
începând cu data de 07.03.2011 şi până la majoratul beneficiarului.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată efectuate în prezenta
procedură judiciară.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea precizată formulată de petenţii R.C.E., domiciliat în oraş
T., judeţul A. şi R.A. M., domiciliată în oraş T., judeţul A.
Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 22.X.1994 şi
înregistrată sub nr. 2091/22.X.1994 în Registrul Stării Civile al Primăriei Sect. 2
Bucureşti, prin acordul părţilor.
Dispune ca petenta să revină la numele purtat anterior căsătoriei,
respectiv „Ş”.
Încredinţează tatălui spre creştere şi educare pe minorul R.S.M, născut la
data de 03.02.1996.
Obligă petenta să plătească în favoarea minorului de întreţinere în
cotă procentuală de 25% lunar din venitul net realizat, începând cu data de
07.03.2011 şi până la majoratul beneficiarului.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei şi cu apel în termen de
30 zile de la comunicare pentru cererile accesorii.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07.03.2011.
PREŞEDINTE,
D.N.
GREFIER
I.B.
Red.D.N.
Dact.F.T.
Ex.4 ex./15.03.2011
