JUDECATORIA
Asupra cauzei de fata,
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. X/189/20.12.2011, reclamantul O G a chemat in judecata pe parata O A, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei lor din vina exclusiva a paratei; incredintarea spre crestere si educare a minorilor O A, nascuta la data 03.09.1994, O G, nascut la data de 27.06.1996, O M, nascut la data de 30.11.1997 si O A- , nascuta la data de 24.06.2002, exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti, obligarea paratei la plata pensiei de intretinere in raport de veniturile acesteia; revenirea paratei la numele purtat anterior casatoriei, acela de V.
In motivarea in fapt a cererii reclamantul arata ca s-a casatorit cu parata la 12.08.1990, iar din casatoria lor au rezultat minorii mentionati mai sus. De aproximativ un an relatiile dintre ei s-au deteriorat continuu, culminand cu separarea lor in fapt, in urma cu 6 luni de zile, in sensul ca desi locuiesc in aceeasi curte, locuiesc in imobile diferite.
Sustine ca tensiunile din relatia lor au aparut datorita schimbarii radicale de atitudine si comportament in ceea ce o priveste pe parata. Parata pleaca de acasa dimineata si se intoarce seara, insa nu mergea la lucru, ci in tot felul de locuri rau famate, respectiv in baruri, nu putine fiind situatiile cand venea seara tarziu sub influenta bauturilor alcoolice. Arata ca, si atunci cand parata mergea la lucru cu ziua, banii castigati ii cheltuia pe bautura si nu contribuia la binele familiei, fiind plecata toata ziua nu se mai ocupa de ingrijirea copiilor, nu mai facea menajul, iar pe fondul consumului de alcool, parata are un comportament violent, i-a spart capul cu o piatra, sare la bataie, foloseste un limbaj urat, nedemn de o sotie afectuoasa si iubitoare.
Precizeaza ca, parata nu are un comportament potrivit nici ca mama, in sensul ca pe unul din copii lor, respectiv pe O M, l-a intrerupt de la scoala, acesta fiind in clasa a VI-a, trimitandu-l cu ziua la munca.
Sustine ca a incercat sa poarte discutii serioase cu parata pentru salvarea casniciei, insa acestea au fost sortite esecului.
Cererea a fost motivata in drept pe dispozitiile art. 373 lit. b , art. 383 alin 3, art. 396 alin. 1 si art. 402 C. civ.
In dovedirea cererii reclamantul a propus proba cu inscrisuri, martori si a atasat la dosar certificatul de casatorie, copie de pe certificatele de nastere ale minorilor, copie de pe cartea de identitate, adeverinta , certificat de atestare fiscala (f. 5-13).
Parata legal citat a formulat intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinarea formulata, parata a solicitat respingerea actiunii de formulata de reclamant motivat de faptul ca acesta ascunde adevaratele motive ale neintelegerii dintre ei.
In motivarea in fapt, arata ca s-a casatorit cu reclamantul la 12.08.1990, iar din casatorie au rezultat patru copii, in prezent toti minori. Inca de la momentul casatoriei au locuit impreuna cu parintii reclamantului, in aceeasi curte , dar in case diferite. Deoarece, reclamantul este o persoana comoda, ea a lucrat tot timpul pentru intretinerea familiei, iar cand ii reprosa reclamantului neajunsurile o batea, impreuna cu soacra ei, chiar si in prezenta minorilor.
Arata ca, de copii s-a ocupat doar ea, paratul fiind impotriva progresului lor scolar, astfel, s-a opus inscrierii la liceu a copiilor A si G, motivand ca nu au cu ce sa-i intretina la scoala, la B, iar in ceea ce-l priveste pe M , acesta are mari probleme de integrare in programul scolar, fiind un rebel, afectat de modul de viata pe care il au.
Sustine ca, desi nu mai locuiesc impreuna din august 2011, pentru ca reclamantul s-a mutat in casa cu mama sa, acesta vine in lipsa ei si fura sau cere de la copii alimente si lemne de foc pentru el si mama lui.
Precizeaza ca ea lucreaza fara contract la fam. B A, de 84 ani, unde presteaza menaj, ingrijirea batranului, a animalelor si pamantului, pentru un salariu lunar de 300 lei si produse alimentare, iar pana sa moara sotia acestuia, pe care tot ea a ingrijit-o, a primit un salariu de 500 lei si produse.
Arata ca, in tot acest timp, reclamantul nu numai ca nu a partcipat la cheltuielile familiei, dar a mai si reluat o relatie extraconjugala cu numita H V, fosta prietena dinaintea casatoriei lor, care este si buna prietena cu mama reclamantului. Dupa ce s-a mutat la mama lui, reclamantul s-a apucat din nou de fumat, desi este foarte bolnav de plamani, bea si joaca table la bar, cate 5-6 ore pe zi, cheltuind alocatia celor 4 copii ( 288 lei), pe care o incaseaza el si nu o mai da copiilor din noiembrie 2011.
Pe cale de cerere reconventionala, parata-reclamanta a solicitat: desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantului-parat, revenirea la numele avut anterior casatoriei-V, acordarea de despagubiri materiale, conform art. 388 c.civ, motivat de faptul ca in timpul casatoriei a suportat un tratament violent si a muncit doar ea pentru intretinerea familiei si a casei in care locuiesc, proprietatea socrilor ei, din care reclamantul doreste sa o alunge, incredintarea celor 4 minori, spre crestere si educare, cu exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere pentru minori.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 115 si art. 119 c.proc. civ.
In sustinere a solicitat proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul reclamantului cu privire la incredintarea minorilor.
La data de 12.03.2012, parata-reclamanta a depus sub nr. 5015 precizari prin care a indicat valoarea despagubirilor solicitate in temeiul art. 388 C. Civ., la suma de 5000 lei, precizand totodata cererea de incredintare a minorilor, aratand ca solicita stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul mamei parate, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, obligarea tatalui reclamant la plata pensiei de intretinere pentru cei 4 minori, intr-un cuantum raportat la salariul minim pe economie.
In cauza s-a dispus citarea Autoritatii Tutelare din cadrul Primariei com. V care a efectuat ancheta psihosociala la domiciliile partilor depunand la dosarul cauzei Referatele de ancheta psihosociala .
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului–parat si au fost audiati martorii propusi de reclamant: O V si T V si martorii propusi de parata B A si Vasui G.
Alizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de la data de 12.08.1990, casatoria lor fiind inregistrata la acea data sub nr. 14 in registrul de stare civila al com. V, jud. V, conform certificatului de casatorie aflat la fila 5 in prezentul dosar.
Cei doi soti au avut domiciliul comun in sat A, com. V, jud. V, in casa proprietatea mamei reclamantului.
Din relatia celor doi au rezultat 4 copii: O A, nascuta la data 03.09. 1994, O G, nascut la data de 27.06.1996, O M, nascut la data de 30.11.1997 si O A- , nascuta la data de 24.06.2002 O A, nascuta la data 03.09.1994 si O G, nascut la data de 27.06.1996.
Prin declaratia data in fata instantei martorul O V, a aratat ca partile sunt casatorite de aproximativ 18-20 ani, locuinta conjugala a partilor fiind in A in casa proprietatea parintilor reclamantului. Pe suprafata de teren exista in fapt 2 case, una in care au locuit partile si una in care au locuit parintii reclamantului. Au impreuna 4 copii minori, 2 la liceu la B si 2 la scoala din A, acestia fiind bine ingrijiti, in limita posibilitatilor, imbracati corespunzator. Martorul a declarat ca nu stie cine se ocupa de copii, daca si unde lucreaza reclamantul, stie ca a avut o fierarie, pe care in prezent nu o mai utilizeaza, fiind bolnav, anterior punea potcoave la cai, obtinand bani putini din aceasta activitate. Despre parata martorul a aratat ca este gospodina, a dat nastere la 6 copii, din care doar patru mai sunt in viata si munceste la oamenii din sat ocazional. Parata a ingrijit-o pe sotia d-lui B, care a fost paralizata, primind in schimb bani sau produse alimentare. Din banii castigati platea taxe pentru copii, ii trimitea la scoala si i-a sustinut la scoala din B. Dupa decesul bolnavei, parata a continuat sa mearga la dl. B, fiind solicitata de copiii acestuia, in prezent merge la acesta cate 1-2 ore pe zi, apoi merge acasa. Martorul a subliniat faptul ca parata este o femeie harnica. Martorul a declarat ca a auzit ca partile ar fi in prezent despartite, respectiv reclamantul s-a mutat in casa cu mama lui, nu stie care sunt problemele cuplului, probabil din cauza neajunsurilor, au mai avut discutii si cu privire la faptul ca Mihaita nu ar mai fi mers la scoala, dar nu ca parintii nu l-ar fi lasat , ci ca acestuia nu-i prea place scoala. A sustinut ca, in perioada cat partile se intelegeau, de copii se ocupau impreuna. Niciuna dintre parti nu este cunoscuta ca si consumatoare de alcool si nici violenta. Considera ca marul discordiei dintre cei doi este mama reclamantului. Nu se aude ca vreuna dintre parti sa aiba relatii extraconjugale.
Prin declaratia data in fata instantei martorul T V, a aratat ca este consatean cu partile de 6 ani de zile, insa pe reclamant il cunoaste inca din copilarie. In imobilul apartinand parintilor reclamantului si unde au avut partile locuinta conjugala, sunt de fapt 2 case, separate, intr-una locuind mama reclamantului si in cealalalta partile. Copiii partilor sunt ingrijiti de ambii parinti. Reclamantul in preezent nu mai lucreaza, insa pana in urma cu 4-5 ani a avut o fierarie unde facea diverse operatiuni pentru care era platit de sateni. Parata este casnica, mai merge prin sat cu ziua cand este chemata. Parata mai merge la munca si la familia B . A aratat ca familia O este o familie linistita, nu creeaza probleme, niciunul dintre ei nu este violent si nu este cunoscut ca si consumator de bauturi alcoolice, nu a auzit prin sat ca reclamantul sa fi avut vreun comportament necorespunzator cu parata sau copiii si nici ca parata sa fi avut vreun astfel de comportament fata de membrii familiei, nici ca vreuna din parti sa fi avut relatii extraconjugale. Declara ca in imobilul apartinand parintilor reclamantului, pe langa cele doua case partile au inceput constructia unei case, nefinalizata in prezent. In sat se aude ca reclamantul a fi bolnav, insa nu a observat ca acesta sa-si fi schimbat comportamentul.
Prin declaratia data in fata instantei martorul propus de parata, B Aristidi, arata ca este consatean cu partile, acestea au impreuna 4 copii minori, locuinta conjugala au avut-o in A in casa proprietatea parintilor reclamantului, care au lasat casa partilor, ei construindu-si o alta casa in aceasi curte, si partile au mai construit o alta casa, in care in prezent locuieste doar parata impreuna cu copiii, reclamantul mutandu-se in casa mamei sale, casa veche fiind tinuta de curata. Copiii sunt la scoala, 2 la B si 2 in sat. Reclamantul s-a mutat in casa locuita de mama lui, deoarece aceasta nu-i permite reclamantului sa traiasca cu sotia lui, fiind nemultumita de faptul ca parata nu a avut zestre si nici pamant. Aceasta situatie a existat dintodeauna, insa reclamantul a rezistat si a locuit cu parata cat timp copiii au fost mici. In ultimul timp mama reclamantului a fost plecata la Galati, iar cand s-a reintors i-a cerut reclamantului sa o dea afara pe parata pentru ca nu e casa ei. Bunica paterna nu-i primeste nici pe copii spunandu-le sa mearga in averea mamei lor, ii lasa sa stea in casa construita de parti, insa atat bunica, cat si reclamantul au spus ca dupa divort, ii va da afara pe toti. A declarat ca partile nu s-au inteles din cauza ca reclamantului nu-i prea place munca, fiind un lenes si chiulangiu. Parata este cea care facea cele mai grele munci casnice si gospodaresti, reclamantul daca era nemultumit de modul cum aceasta conducea vacile la plug, lovea atat vacile cat si pe parata. De copii s-a ocupat parata, reclamantul trimitandu-i tot timpul la mama. Cand au copii la B, au mers la reclamant cerandu-i bani, insa acesta nu le-a dat, alocatia fiind primita de el. Reclamantul a lucrat pana in urma cu 2 ani la fierarie, insa in prezent nu mai lucreaza, merge la un butic din sat unde joaca table si sah de dimineata pana seara. Parata lucreaza la martor, ii face menajul si se ocupa de gospodarie, anterior s-a ocupat si sotia lui, care a fost bolnava, paralizata, aproximativ 1 an de zile, iar pentru aceasta munca parata primea 500 lei, ca si in prezent. A mai declarat ca parata il mai ajuta si la alte munci agricole pentru care insa o plateste separat, iar atunci cand are nevoie de bani pentru copii , pentru intretinerea acestora la scoala, o imprumuta pe reclamanta cu bani. Martorul a aratat ca stie multe acte de violenta intre parti , asistat la asemenea acte de violenta, reclamantul o lovea pe parata ori de cate ori era nemultumit de cum aceasta muncea, a vazut-o pe parata cu urme de violenta, reclamantul lovind-o pe aceasta chiar si de fata cu minorii. Sustine ca si parata i-a povestit despre actele de violenta , dar a si asitat la oa stfel de scena, cand reclamantul o lovea pe parata , fiind sutinut verbal de mama lui, de fata fiind si unul dintre copii, cu acea ocazie acesta ii reprosa sotiei ca nu se mai satura de bani si lux pentru copii.Partile au in gospodarie de care se ocupa tot parata, iar atunci cand aceasta lipseste, reclamantul le cere copiilor sa se ocupe de animale. A mai aratat ca reclamantul la fierarie punea potcoave la cai, cam o data pe luna, insa si la aceasta activitate mare parte a muncii, era facuta tot de parata, reclamantul tinea doar clestele la foc. De asemenea, martorul a mai aratat ca parata venea de multe ori la el impreuna cu copiii, iar el le-a dat cate un ban, cate un fruct, s-au folosit de calul sau pentru ce aveau nevoie.
Prin declaratia data in fata instantei martorul X, audiat la propunerea paratei, a aratat ca este vecin cu partile, aceste sunt despartite, nu mai locuiesc in aceeasi casa, ci in case diferite din aceeasi curte. Partile s-au despartit de aproximativ 1 an de zile, din cauza faptului ca reclamantul este bolnav de vreo 5 ani de zile, nu prea munceste, parata este cea care munceste mai tot timpul. Martorul declara ca a vazut acte de violenta intre parti, fiind o data in trecere prin fata curtii partilor si a vazut cand reclamantul o lovea pe parata de fata fiind si un copil. A declarat ca reclamantul i-a spus ca este nemultumit de parata pentru ca aceasta merge la baut, insa el nu a vazut-o pe parata consumand bauturi alcoolice si niciunul dintre ei nu este cunoscut in sat ca si consumator de bauturi alcoolice. De copii s-a ocupat parata, reclamantul nu se prea pricepe nici sa faca mancare, nici sa-i ingrijeasca, parata este cea care le cumpara de imbracat si-i pregateste pentru scoala, aceasta fiind stalpul casei. Relatia dintre reclamant si copii este subreda deoarece reclamantul nu prea le da importanta si vorbeste rareori cu acestia. Parata lucreaza la un consatean, ii face menajul si primeste bani de acesta, mai merge si alti consateni la munci agricole, pentru intretinerea copiilor. A mai aratat ca reclamantul nu prea merge la munca, de 5 ani este bolnav, pana in urma cu 5 ani, mai muncea si reclamantul dar nu cu aceeasi constiinciozitate ca si parata. Relatia dintre parata si mama reclamantului nu este prea buna, aceasta din urma spunand despre parata ca merge la baut. Martorul declara ca a auzit ca vreuna dintre parti sa fie implicata in vreo relatie extraconjugala. Partile au in gospodarie animale de care se ocupa parata si copiii, chiar inainte de ase imbolnavi reclamantul preferand sa meraga la o tabla, la un sah. L-a vazut pe reclamant cu copii acestia lasand impresia ca se inteleg.
Prin art. 5 alin.2 din Legea nr. 71/2011 s-a prevazut ca „Dispozitiile sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil”.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 71/2011 (1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.
(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila”, iar potrivit dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 71/2011 “ In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 373 lit. a) si art. 374 din Codul civil”
Dispozitii similare sunt prevazute si in art. 42 din Legea nr. 71/2011 , potrivit carora:” In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a Codului civil, instanta de judecata poate sa dispuna divortul in temeiul prevederilor art. 373 lit. b) si art. 379 alin. (1) din Codul civil, chiar daca retine culpa exclusiva a reclamantului, in masura in care motivele de divort subzista si dupa intrarea in vigoare a Codului civil.”
In conditiile textelor de lege mai sus invocate, in cauza devin aplicabile prevederile art. 373 lit b) din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora „ Divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila” si art. 379 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora: In cazul prevazut la art. 373 lit. b) divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.”
Din materialul probator administrat in cauza, instanta apreciaza ca cererea principala a reclamantului nu este intemeiata, niciunul din aspectele mentionate de reclamant in cererea de chemare in judecata nefiind dovedite.
In schimb, cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta este intemeiata, instanta retinand ca relatiile dintre cei doi soti sunt iremediabil vatamate, astfel incat o va admite si, in temeiul art. 373 alin 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),, va desface casatoria din culpa reclamantului intrucat din probele administrate in cauza, este conturata culpa exclusiva a acestuia in destramarea relatiilor de familie.
Reclamantul este violent cu parata, chiar si in prezenta minorilor, fiind sustinut de catre mama sa, nemultumita de starea materiala cu care parata a venit in casatorie, acuzand-o pe aceasta ca lipseste de acasa pentru a merge sa consume bauturi alcoolice. In schimb din probele adminisrate, reiese ca parata este o persoana foarte muncitoare, gospodina, din muncile realizate asigurand cele necesare copiilor. Parata se ocupa indeaproape de minori, ii ingrijeste, ii sprijina, ii sustine la scoala. Chiar daca reclamantul este in prezent bolnav, fapt care poate justifica ca nu munceste la fel de mult ca parata, din probele administarte rezulta ca acestuia nici anterior instalarii starii de boala, nu-i prea placea munca, parata fiind cea care facea muncile cele mai grele, iar daca reclamantului nu-i placea modul cum sotia sa muncea, o “ rasplatea” cu bataia.
Referitor la cererea de exercitare a autoritatii parintesti fata de minorii, O A, O G, O M si O A- din referatele de ancheta psihosociala realizate de Autoritatea Tutelara a com. V, jud. V, rezulta ca ambele parti au un comportament decent atat in familie, cat si in societate, nu sunt cunoscute ca si consumatoare de alcool sau infidelitate. Parata locuieste cu minorii intr-un imobil cu spatiu suficient si conditii favorabile pentru cresterea si ingrijirea minorilor, reclamantul locuind momentan intr-un imobil la mama sa, fiind despartit in fapt de sotia sa.
In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta” , dar si dispozitiile art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.
Prin raspunsul la interogatoriul administrat in cauza, reclamantul nu a recunoscut faptul ca nu a fost de acord sa trimita copiii la scoala la B, nici faptul ca nu le da copiilor alocatia ce li se cuvine, sau ca parata este cea care intretine singura copiii din munca ei exclusiva, recunoscand ca solicita doar paratei sa paraseasca imobilul nu si copiilor, nu a recunoscut faptul ca nu s-a ocupat de minori sau ca se comporta urat cu acestia.
Audiati in camera de consiliu a instantei minorii A si G au aratat ca sunt la liceu la B, mama le face pachete pentru o saptamana, vin acasa vinerea si pleaca duminica. Pe tatal lor nu-l intereseaza daca au ce le trebuie pentru scoala. M a aratat ca nu-i prea place scoala, dar o ajuta pe mama lor la treburile gospodaresti. A se intelege foarte bine cu mama si cu fratii ei. Minorii au aratat ca vor sa locuiasca cu mama lor pentru ca ea este cea care s-a ocupat mereu de ei, tata este dezinteresat, insa nu vor sa rupa total legatura cu el si vor ca el sa aiba ceva de spus privind viitorul lor, desi nu cred ca o va face.
Fata de aceste aspecte vazand si cererile partilor, instanta urmeaza sa dispuna ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre ambii parinti .
In ceea ce priveste locuinta minorilor, potrivit art. 400 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), instanta stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic sau daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
Fata de toate aceste considerente, constatand ca este in interesul minorilor de a se dezvolta intr-un mediu sigur, sanatos si care sa le confere stabilitate, precum si interesul acestora de a se limita pe cat posibil consecintele psihice generate de divortul parintilor, instanta urmeaza ca in temeiul art. 400 al 1 Codul civil (Legea nr. 287/2009), sa stabileasca locuinta minorilor la parata-reclamanta.
In temeiul art. 402 pct.1 si 2 din codul civil din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecare parinte trebuie sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.
In cauza, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca reclamantul-parat nu contribuie la intretinerea minorilor, in schimb parata-reclamanta le asigura cele necesare, astfel ca intretinerea acordata de aceasta din urma se va materializa si in viitor prin acordarea in natura a celor necesare cresterii si educarii minorei potrivit art. 529, 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009)
In ceea ce-l priveste pe reclamantul-parat, neexistand vreo intelegere intre parinti in acest sens, dar si neparticiparea reclamantului la cheltuielile de crestere si educare a minorilor, instanta potrivit art.529 al. 2 si art.530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), urmeaza sa-l oblige sa contribuie la intretinerea minorilor prin plata, lunar, a unei pensii de intretinere in cuantum de 265 lei, cate 66,25 lei pentru fiecare minor, calculata in functie de salariul minim pe economie – 700 lei, instituit prin H.G. nr. 1225/2011 (net: 530 lei), avand in vedere ca reclamantul parat nu realizeaza venituri din munca, incepand cu data introducerii cererii – 20.12.2011, in temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009), si pana la majoratul minorilor.
Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de parata-reclamant dupa pronuntarea divortului, in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – V.
Cu privire la capatul de cerere reconventionala, prin care parata reclamanta a solicitat obligarea reclamantului-parat la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, instanta constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 388 din Legea nr. 287/2009, privind Codul civil: “Acordarea despagubirilor
Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. 390, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort.”
Insa, potrivit dispozitiilor art. 45 din Legea nr. 71/2011 privind punerea in aplicare a Codului civil: “Dispozitiile art. 388 din Codul civil privind acordarea despagubirilor sunt aplicabile in cazul in care motivele de divort s-au ivit dupa intrarea in vigoare a Codului civil.”
Avand in vedere aceste dispozitii legale si materialul probator administrat in cauza din care reiese ca relatiile dintre parti sunt vatamate cu mult inainte de data de 1.10.2011, data la care a intrat in vigoare Legea nr. 287/2009, privind codul civil, urmeaza a respinge cererea formulata de parata reclamanta.
Reclamantul-parat a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 19,3 lei (19 lei taxa judiciara de timbru; 0,5 lei timbru judiciar).
Parata-reclamanta a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 1453,3 lei, reprezentand: 39 lei taxa judiciara de timbru, achitata cu chitanta seria VSBD nr. 80955(39) din 23.01.2012, 0,3 lei timbru judiciar, 411 lei taxa judiciara de timbru , achitata potrivit chitantei seria VSBD nr. 96107(109) din 09.03.2012 si timbru judiciar de 3 lei ( aferent cererii de obligare a reclamantului la plata sumei de 5000 lei reprezentand despagubiri), 1000 lei onorariu de avocat, potrivit chitantei nr. 18/12.01.2012.
In temeiul art. 274 alin.1 Cod. proc. civ., reclamantul-parat va fi obligat sa plateasca paratei-reclamante cheltuielile de judecata efectuate in legatura cu cererea de divort, respectiv suma de 1039,3 lei, cheltuielile aferente cererii de acordare a despagubirilor ramanand in sarcina paratei-reclamante.
Actiunile au fost legal timbrate.
8
