Divort Situaţii la divorţ


JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ……../2010

( ataşat dosarul ……/2011)

SENTINŢA CIVILĂ NR. ……/2011

Şedinţa publică din data de ……..

Completul compus din:

PREŞEDINTE – …..

GREFIER – ……

Pe rol judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamanta CF şi pe pârâtul CB, având ca obiect divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pârâtul reclamant reconvenţional, personal şi asistat de reprezentant – av. TA şi martorul CD, lipsă fiind reclamanta pârâtă reconvenţional.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :

Instanţa constată că la prezenta cauză s-a ataşat dosarul nr. ……../2011 al JO, ca urmare a admiterii excepţiei litispendenţei.

Martorul arată că se nume?te CD ?i nu CV a?a cum s-a consemnat în încheierea de la termenul anterior de judecată. Instanţa ia act de faptul că numele corect al martoului este CD ?i nu CV .

Se procedează la ascultarea martorului CD conform prevederilor art.196 C.pr.civ., sub prestare de jurământ în forma prevăzută de art.193 al.1 C.pr.civ., consemnarea făcându-se conform art.198 C.pr.civ., potrivit căruia acesta semnează declaraţia.

Reprezentantul pârâtului reclamant reconvenţional depune la dosar un exemplar semnat al întâmpinării şi cererii reconvenţionale, precum şi certificatele de naştere ale copiilor majori. Arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus pentru acest dosar. Solicită disjungerea capătului de cerere prin care s-a solicitat partajarea bunurilor comune.

Instanţa, constatând că prezenta cauză este în stare de judecată, în baza art. 165 C.proc.civ. dispune disjungerea capetelor de cerere prin care s-a solicitat partajarea bunurilor comune şi obligarea pârâtului la plata chiriei şi a contravalorii cheltuielilor de întreţinere, urmând a fi creat un nou dosar în care calitatea de reclamant o va avea CF iar calitatea de pârât CT, cu termen de judecată la data de …., pentru când se vor cita părţile, reclamanta cu menţiunea de a indica numele complet al numitei BM şi domiciliul acesteia, de a indica valoarea bunurilor supuse masei partajabile şi de a timbra cu 3 % din valoarea acestora, sub sancţiunea suspendării în baza art. 155 indice 1 C.pr.civ.

Pârâtul reclamant reconvenţional arată că îşi susţine cererea reconvenţională şi că doreşte să divorţeze. Indică instanţei că înţelege să renunţe la judecarea capătului de cerere prin care s-a solicitat stabilirea pensiei de întreţinere în favoarea minorului.

Reprezentantul pârâtului reclamant reconvenţional arată că lasă la aprecierea instanţei modul de soluţionare a capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea reclamantei pârâtă reconvenţional la plata pensiei de întreţinere. Indică faptul că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul pârâtului reclamant reconvenţional arată că nu se opune admiterii divorţului. Solicită admiterea cererii reconvenţionale, desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantei pârâtă reconvenţional, reluarea de către aceasta a numelui avut anterior încheierii căsătoriei, încredinţarea minorului către pârâtul reclamant reconvenţional spre creştere şi educare, cu obligarea reclamantei pârâtă reconvenţional la plata pensiei de întreţinere ce urmează a fi stabilită de către instanţă, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanţa privind plata onorariului avocaţial. Arată că din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta pârâtă reconvenţional se face vinovată de destrămarea familiei, aceasta nerespectând domiciliul conjugal, manifestând agresivitate şi faţă de copii.

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ……, legal timbrată, reclamanta CF a chemat în judecată pe pârâtul CT, solicitând instanţei desfacerea căsătoriei încheiate la data de ……. şi reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de „A „ cu cheltuieli de judecată .

În motivarea în fapt a cererii reclamanta arată că de la data asocierii pârâtului cu numita MB la SC PG SRL, acesta a manifestat atitudine fizică violentă şi purtări rele, a părăsit în mod nejustificat domiciliul, a fost infidel şi a abuzat-o din punct de vedere moral. Învederează reclamanta şi că sunt separaţi în fapt de mai mulţi ani, iar din cauza violenţelor a fost nevoită a chema deseori poliţia sau ambulanţa. Indică reclamanta că din căsătorie au rezultat ………copii, din care în prezent unul, CT, născut la data de ……….., este minor.

Susţine reclamanta că la finele anului 2009 a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal, să lase copiii neîngrijiţi, printre care şi minori, aceasta datorită faptului că asociata soţului ei îi cerea acestuia să îi ameninţe cu cămătari, că le va arde unghiile şi le va ţine cuţitul la gât. Solicită reclamanta jumătate din investiţiile imobiliare şi jumătate din investiţiile soţului ei în localitatea C unde desfăşoară activitate SC C SRL, SC PG SRL, SC VF SRL, societăţi ce au desfăşurat o activitate profitabilă pe durata căsătoriei. De asemenea solicită reclamanta obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreţinere ale imobilului pe care le-a achitat în ultimii ani, precum şi plata chiriei pe care a achitat-o din cauza faptului că a fost nevoită să părăsească domiciliul sub ameninţări. Totodată mai solicită restituirea creditelor pe care le-a luat din bănci şi terţi, întrucât este descoperită financiar total, implicându-se în afaceri pe care le-a suportat cu cheltuieli inimaginabil de mari .

În drept au fost invocate prevederile art. 37, alin.2, art. 38, 40 alin 3 sau alin. 1, art. 42, art. 86, 94 şi 107 din Codul familiei.

În probaţiune au fost depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv certificatul de căsătorie al păr?ilor, certificatul de naştere al minorului şi cartea de identitate a reclamantei .

Pârâtul, a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a cererii, în sensul desfacerii căsătoriei dintre ei şi reluarea de către reclamantă a numelui avut anterior. Pe calea cererii reconvenţionale, pârâtul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate la data de ………, din culpa exclusivă a pârâtei reconvenţionale, reluarea de către aceasta a numelui avut anterior căsătoriei, acela de „A…. „, încredinţarea minorului TC, născut la data de ….. lui spre creştere şi educare cu obligarea pârâtei reconvenţionale la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului în cotă de 25% din veniturile sale, cu cheltuieli de judecată .

În motivarea în fapt a cererii sale pârâtul- reclamant reconvenţional arată că încă de la începutul căsătoriei au existat probleme din cauza ieşirilor necontrolate ale pârâtei, concretizate în crize de isterie, attitudine violentă fizică şi verbal faţă de persoanele prezente în acel moment lângă ea, indiferent că era acasă sau în public. Aceste violenţe se îndreptatu atât asupra sa, cât şi a copiilor. Din momentul în care s-au căsătorit, pârâta proceda întotdeauna pe ascuns faţă de el, indiferent despre ce aspect personal sau profesional era vorba. Aceasta pleca de acasă, fără a spune vreodată unde şi pentru cât timp pleacă, fiind nevoit a o căuta împreună cu copii.

Mai arată pârâtul- reclamant reconvenţional că soţia sa frecventează cercuri dubioase care practică ocultismul, inducându-i-se o serie de idei şi concepţii neobişnuite, de genul că ar avea promoniţii. Susţine că reclamanta cheltuie toţi banii aduşi de el pentru întreţinerea familiei şi a gospodăriei, a vândut mobila de dormitor fără ştirea sa şi alte bunuri din casă, a luat bani cu împrumut pe care a fost nevoit a –i restitui el, dat fiind faptul că imobilul proprietatea lor era executat silit.

În anul 2008 , când a fost operat la coloană, învederează pârâtul – reclamant reconvenţional, nu numai că soţia sa nu l-a vizitat, dar în perioada de covalescenţă în care a fost tratat ambulatoriu acasă, nu l-a ajutat deloc.

Pârâta a părăsit domiciliul conjugal în luna ……, a revenit doar de sărbătorile de iarnă, în ….., iar după 2-3 zile a plecat din nou, prezentându-le păruinţilor săi pe actualul său logodnic- concubinul cu care a fost văzută deseori. În luna ………, pârâta s-a întors la domiciliul conjugal, însă se închide de fiecare dată în cameră, astfel că efectiv nu mai convieţuiesc.

Întrucât a fost în permanenţă singurul sprijin moral şi material al minorului, TC, dar şi a celorlalţi copii majori şi că în prezent pârâta nu este capabilă să se îngrijească singură, solicită pârâtul- – reclamant reconvenţional a-i fi încredinţat minorul spre creştere şi educare.

În drept au fost invocate dispoziţiie art. 115 şi urm., art. 274, Cod. proc. civ., art. 38, alin. 1,, art. 40, alin. 3, art. 42 din Codul Familiei.

La data de ……, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că timp de 10 ani au stat împreună cu ei şi 5 fraţi ai reclamantului, în casă era deranj, erau şi mulţi copii, astfel că pentru a rezista era nevoită să iasă. Arată pârâta că frecventează biserica baptistă şi are un standard moral ridicat. De la asocierea pârâtului cu numita Mihalea Bianca i s-a retras specimenul de semnătură şi pentru că pârâtul nu aducea bani în casă a fost nevoită să plece des din ţară să facă rost de bani.În anul 2009 a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal sub escorta poliţiei întrucât a fost ameninţată să dea casa pentru banii împrumutaţi, firma fiind falimentară. În tot acest timp a fost chemată în locuri singuratice, pârâtul fiind influenţat de asociata sa să o ucidă. Nu a fost prima dată cînd a fost silită să doarmă afară sau la părinţi. Mai arată că din anul 2000 pârâtul a contractat multe credite, a cheltuit nejustificat banii alături de asociata sa, dar firma a intrat în insolven?ă. Nu a fost de acord să doneze imobilul fiicelor lor, nu a fost de acord să declare că nu a avut nicio contribu?ie la dobândirea imobilului ce a fost ipotecat de pârât fără ca ei să ?tie, a mai sus?inut reclamanta în cuprinsul răspunsului la întâmpinare.

La data de ……, prin Serviciul registratură reclamanta a depus la dosar o cerere de renunţare la judecată.

La acest termen de judecată instanţa, constatând îndeplinite condiţiile art. 163 Cod procedură civilă a admis excepţia de litispendenţă, dispunând ataşarea la acest dosar a dosarului nr. ……./2011 al JO, având ca obiect divorţ.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de ……, sub nr. de dosar ……/2011 reclamanta CF a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată la data de ……… în……. din vina pârâtului, încredinţarea minorului CTC părţii alese de el, precum şi partajarea bunurilor dobândite sub durata căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta arată că sunt despărţiţi de 10 ani, iar această căsătorie nu mai poate continua.

În probaţiune au fost depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv certificatul de căsătorie al păr?ilor şi livretul de familie privind pe cel de al şaptelea copil.

La data de ……. reclamanta a depus la acest dosar o cerere de renunţare la judecată pentru ca la data de ……. să depună o nouă cerere solicitând desfacerea căsătoriei încheiată la data de …… în Oradea din vina pârâtului, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de “A”, încredinţarea minorului CTC spre creştere şi eduicare cu obligarea pârâtului la plata unei pensii deîntreţinere în cuantum de 1 din veniturile pe care le realizează, cu începere de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului, partajarea bunurilor comune, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt reclamanta a reiterat starea de fapt descrisă anterior.

Pe parcursul procesului, instanţa a încuviinţat şi au fost administrate proba cu înscrisuri şi testimonială, fiind audiaţi sub prestare de jurământ pentru pârâtul- reclamant reconvenţional, martorii IP şi CD, declaraţiile acestora fiind ata?ate la dosar, filele 38 şi 50 .

S-a dispus şi efectuat ancheta socială de către Primăria MO – Serviciul Autoritate Tutelară, referatul întocmit de această instituţie fiind depus la filele 35-36 din dosar.

La data de …. s-a procedat la audierea în camera de consiliu a minorului CTC, procesul verbal întocmit cu acea ocazie fiind ataşat la dosar, fila 37.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile s-au căsătorit la data de …… căsătoria lor fiind înregistrată sub nr. …… în Registrul de stare civilă al …… CPMO, conform certificatului de căsătorie aflat la fila 6 din dosar. Potrivit certificatelor de naştere depuse la filele 7 şi 54-59 din dosar, din relaţia părţilor s-au născut …..copii, dintre care, în prezent, doar unul este minor, respectiv CTC , născut la data de ………..

În drept, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 37, alin.2, lit. b) din Codul Familiei, căsătoria poate fi desfăcută prin atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Conform art. 614 Cod procedură civilă, părţile se vor înfăţişa în persoană în faţa instanţelor de fond, afară numai dacă unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicţie sau are reşedinţa în străinătate, iar potrivit art. 616 din acelaşi cod, în situaţia în care,,reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută”.

Cum, în cauză, reclamanta a lipsit nejustificat la termenele de judecată din data de ……….., precum şi la acest termen de judecată, neinvocând şi nefăcând dovada vreunuia dintre motivele ce ar fi putut justifica lipsa ei, instanţa în baza prevederilor legale menţionate, va respinge cererea de divorţ formulată de aceasta ca nesusţinută.

În ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că relaţia dintre părţi este una tensionată de foarte mult timp şi se datorează firii irascibile a reclamantei ce era nemulţumită de tot ceea ce i se întâmpla, ajungând la certuri cu soţul, dar inclusiv cu propriii copii. Au existat perioade în timpul căsătoriei părţilor când reclamanta pleca de la domiciliu foarte des, fără a spune nimănui unde se duce, apărând peste câteva luni înapoi, iar la întrebările pârâtului aceasta refuza să răspundă concret, spunându-i că are o datorie divină. În anul 2009 pârâta a plecat de la domiciliu pentru o perioadă de aproximativ 6 luni, perioadă în care au circulat zvonuri şi că ar fi avut o relaţie extraconjugală. Martorii audia?i au relatat că nu cunosc personal aceste aspecte, decât din sus?inerile reclamatului ?i ale unr prieteni comuni. În prezent părţile locuiesc în aceiaşi locuinţă, dar în camere separate.

De aproximativ 3-4 ani reclamanta a intrat într-un cerc mai dubios a relatat martorul IP, în urma cărora a învăţat şi încercat să practice în relaţia cu soţul ei şi anumite tehnici mai speciale, pretinzând de exemplu că dacă îl va atinge, acesta nu o va mai dori şi se va închide în lumea lui.

Pârâtul a suferit în anul 2010 o intervenţie chirurgicală, perioadă în care soţia sa l-a ignorat total, nu a vrut să-i facă măcar un ceai sau să-i schimbe butelia.

Pârâtul a fost cel care a susţinut financiar familia de-a lungul timpului, întrucât reclamanta deşi a încercat să deschidă mai multe firme, acestea nu mergeau, astfel că pârâtul suporta datoriile create. Martorul CD a arătat că din discuţiile cu pârâtul ştie că în relaţia de familie acesta nu a avut niciodată un cuvânt de spus, toate deciziile fiind luate de soţia sa, fără a fi consultat. Reclamanta a luat un împrumut pentru a începe o afacere cu o terţă persoană, afacere care nu a mers, iar firma s-a închis. Firma a rămas cu datorii foarte mari pe care pârâtul a fost nevoit a le achita întrucât exista pericolul ca imobilul- domiciliul comun, să fie supus executării silite.

De minorul părţilor se ocupă pârâtul ce găteşte pentru acesta şi se preocupă de ceea ce înseamnă şcoală, mai re?ine instan?a din declara?iile martorilor audia?i.

Fa?ă de declara?iile martorilor astfel cum au fost expuse, instanţa apreciază că relaţiile dintre părţi sunt grav vătămate, căsnicia lor având un caracter pur formal, continuarea căsătoriei fiind imposibilă din cauza comportamentului reclamantei care prin dezinteresul manifestat faţă de viaţa de cuplu, prin plecările dese de la domiciliu, prin preocupările exterioare vieţii de familie, prin neacordarea sprijinului moral şi material soţului ei, inclusiv în momente de genul unei intervenţii chirurgicale, a dus la destrămarea relaţiilor dintre ei.

Instan?a re?ine că potrivit art. 26 C.fam. „soţii hotărăsc de comun acord în tot ce priveşte căsătoria”, iar potrivit art. 29 C.fam. „soţii sunt obligaţi să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsniciei”. A?a după cum reiese din probele administrate, reclamanta –pârâtă reconven?ional şi-a încălcat obligaţiile prevăzute mai sus, precum şi datoriile morale ce rezultă din întreaga reglementare legală referitoare la căsătorie care sunt impuse de scopul suprem al acesteia, şi anume întemeierea unei familii într-o atmosferă caldă, plină de afecţiune şi respect reciproc, încălcând astfel obligaţia impusă prin art. 2 C.fam .

Pentru aceste considerente instanţa consideră că, în speţa de faţă, culpa în destrămarea căsătoriei aparţine reclamantei – pârâte reconven?ional ?i apreciind că nu mai este posibilă convieţuirea părţilor, în baza dispoziţiilor art.37 alin.2, lit. b din Codul familiei coroborate cu prevederile art. 607 şi urm. Cod. proc. civ., instanţa va dispune desfacerea căsătoriei, reţinând culpa exclusivă a reclamantei – pârâte reconvenţional în destrămarea rela?iilor dintre so?i.

În ceea ce priveşte cererea accesorie referitoare la nume, în baza art.40 alin.3 din Codul familiei, instanţa va dispune ca reclamanta- pârâtă reconvenţional să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de „A……..”.

În ceea ce priveşte încredinţarea minorului CTC, născut la data de ……, în baza art. 42 alin. 1 C. Fam, având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi ce au arătat că minorul se înţelege foarte bine cu tatăl său, tată care s-a ocupat şi se ocupă de creşterea şi educarea acestuia, văzând opinia minorului ce audiat în camera de consiliu a arătat că doreşte să fie încredinţat tatălui deoarece cu acesta se simte mai sigur, acesta i-a dat tot timpul sfaturi bune şi s-a interesat de el, ?inând cont ?i de concluziile referatului de anchetă socială efectuat de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei MO prin care se propune încredinţarea minorului spre creştere şi educare tatălui, instanţa consideră ca este in interesul acestuia să fie încredinţat pârâtului – reclamant reconvenţional acesta fiind în măsură să îi ofere atât condiţii materiale, cât şi climatul afectiv necesar unei creşteri şi evoluţii corespunzătoare.

Se apreciază de către instanţă că în acest fel sunt protejate interesele minorului, avându-se în vedere vârsta acestuia, (acesta având gradul de maturitate necesar pentru a-şi da seama de consecinţele opiniei sale), faptul că tatăl s-a ocupat şi se ocupă în continuare de creşterea lui, putându-i oferi condiţii bune de locuit, aspecte reţinute din referatul de anchetă socială efectuat în cauză.

O atare măsură nu înlătură însă obligaţia celuilalt părinte, cel căruia nu i-a fost încredinţat copilul, de a contribui la creşterea şi educarea minorului, obligaţie stabilită în sarcina sa ca efect al filiaţiei.

Obligaţia de întreţinere rezidă din sentimentele de afecţiune ce trebuie să caracterizeze relaţiile de familie, din însăşi esenţa raţiunii de a fi părinte, părinte care trebuie să asigure toate mijloacelor necesare creşterii şi educării copiilor în cele mai bune condiţii.

Aceasta obligaţie nu trebuie să sufere nici o modificare în cazul divorţului părinţilor, căci despărţirea acestora nu trebuie sa îi afecteze pe copii, părinţii având în continuare obligaţia legală, dar şi morală de a le acorda tot sprijinul, inclusiv material necesar depăşirii şocului cauzat de divorţ.

Cu toate că pârâtul reclamant – reconvenţional a arătat că nu solicită obligarea reclamantei pârâte reconvenţional la plata pensiei de întreţinere în favoarea fiului minor, instanţa,- în temeiul dispoziţiilor art.86 C.fam. potrivit căruia „obligaţia de întreţinere există între (…) părinţi şi copii”, descendentul având drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află, cât timp este minor”, coroborate cu dispoziţiile art. 38, alin, 4 şi art. 42 alin. 4 din Codul familiei, conform cărora la soluţionarea cererilor accesorii divorţului, instanţa va tine seama de interesele superioare ale minorului căruia îi aparţine dreptul la întreţinere din partea ambilor părinţi, instanţa având obligaţia de a se pronunţa asupra pensiei de întreţinere chiar în lipsa unui capăt de cerere expres formulat – va dispune obligarea mamei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea fiului minor.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa urmează a avea în vedere dispoziţiile art.94 alin.3 C.fam. potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de către părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venituri pentru un copil, precum şi veniturile nete obţinute lunar de către reclamantă, astfel cum rezultă din cuprinsul adresei emise de CJPB aflată la dosar (fila 44).

Faţă de cele de mai sus instanţa urmează a obliga reclamanta la plata în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreţinere, în cuantum de 25 % din venitul său net, cu începere de la data pronunţării hotărârii, respectiv 07.04.2011 şi până la majoratul acestuia sau noi dispoziţii.

În ceea ce prive?te cheltuielile de judecată, instan?a constată că pârâtul – reclamant reconvenţional a avansat cu acest titlu suma de 2480 lei (fila 60), reprezentând onorariu avocat, suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

Faţă de dificultatea redusă a aspectelor deduse judecăţii, a efortului depus de către reprezentant, instanţa apreciază că obligarea reclamantei – pârâte reconvenţional la a suporta integral cuantumul cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat este o sarcină nejustificat de împovărătoare. Fără a interveni în vreun fel în raportul juridic generat de încheierea contractului de asistenţă juridică, prin care părţile au convenit asupra onorariului datorat pentru asistarea în cauză, instanţa, în temeiul art. 274 al. 3 Cod Procedură civilă, va limita doar cuantumul onorariului de avocat la care va fi obligată reclamanta, la suma de 1000 lei.

În consecinţă, în conformitate cu art. 274 Cod Procedură civilă reţinând culpa procesuală a reclamantei –pârâte reconvenţional, instan?a o va obliga să plătească pârâtului –reclamant reconvenţional suma de 1039,3 lei, cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, precum şi onorariu redus de avocat, potrivit celor de mai sus .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nesusţinută cererea de divorţ formulată de reclamanta – pârâtă reconvenţional CF, domiciliată în …………. împotriva pârâtului – reclamant reconvenţional CT domiciliat în ………….. .

Admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional CT împotriva reclamantei – pârâte reconvenţional CF.

Desface căsătoria încheiată între părţi la data de ………. şi înregistrată sub numărul ………. în Registrul de stare civilă al CPMO, din vina exclusivă a reclamantei – pârâte reconvenţional.

Dispune ca reclamanta – pârâtă reconvenţional, să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de „A…………..”.

Încredinţează tatălui spre creştere şi educare pe minorul CCTC, născut la data de ……… Obligă mama la plata unei pensii luare de întreţinere pe seama minorului, în cuantum de 25 % din venitul net realizat, cu începere de la data pronunţării hotărârii, respectiv ………… şi până la majoratul minorului sau noi dispoziţii.

Obligă reclamanta – pârâtă reconvenţional la plata în favoarea pârâtului –reclamant reconvenţional a sumei de 1039,3 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de ……………

PREŞEDINTE, GREFIER,

.