În motivarea cererii în fapt a aratat ca este proprietara apartamentului nr.4 situat în R. V. str. C. nr.., apartament pe care l-a cumparat de la SC URBIS SA R..V. prin contractul de vânzare-cumparare nr.2860/21 iulie 1992. Anterior încheierii acestui înscris, în baza caruia a devenit titulara a dreptului de proprietate, a ocupat, în calitate de chiriasa, acelasi apartament începând din anul 1984 în baza contractului de închiriere nr.3273 din 6 octombrie 1984. Apartamentul respectiv face parte dintr-un bloc de locuinte cu mai multe apartamente, fiecare proprietar de la data intrarii în posesie a apartamentului exercitând posesia si asupra unei suprafete de teren pe care a folosit-o exclusiv fara a fi încheiat vreun contract cu Primaria R. V. . În ce-o priveste înca din anul 1984, când a devenit chiriasa apartamentului nr.4, a ocupat si suprafata de 70 mp, aflata în apropierea blocului, pe care si-a înfiintat initial o gradina ce a muncit-o exclusiv. Din discutiile purtate cu fostul chirias al apartamentului nr.4, pe care l-a ocupat în decursul timpului, a aflat ca si acesta la rându-i a ocupat si muncit aceeasi suprafata de teren înca din anul 1977 de când s-a mutat în apartamentul nr.4, ocupat de catre reclamanta. De vecini este perceputa ca si proprietara a terenului în discutie iar la momentul la care a cumparat apartamentul nr.4 a fost informata de catre reprezentantii Municipiului Rosiorii de Vede ca aceasta suprafata de teren nu a format obiectul niciunui contract de închiriere, terenul fiind ocupat de fostii chiriasi ai apartamentelor, deveniti ulterior ai acestor apartamente. Mai mult, începând cu anii 1998 – 1999, pe terenul respectiv a construit o extindere a apartamentului, cu garaj, magazie si beci, în prezent tot terenul fiind ocupat de constructii. Extinderea apartamentului a efectuat-o din placi de BCA, acoperita cu tabla, racordata la energia electrica iar garajul, magazia si beciul sunt construite din boltari, acoperite cu placi de azbociment. Desi a facut demersuri pentru a fi luata în evidenta fiscala a Primariei a fost îndrumata pentru intentarea actiunii în cauza.
În drept au fost invocate dispozitiile art.1859 si art.1860 privind jonctiunea posesiilor.
În dovedire au fost depuse înscrisuri, s-a solicitat audierea martorilor .. si ..
În contradictoriu Municipiul RV. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
În motivare a aratat ca terenul în speta apartine Municipiului R.. V., reclamanta fiind proprietara numai a apartamentului aflat în blocul de locuinte, situat în str. C., nr.., fara a detine vreun drept asupra acestui teren. În conditiile nerespectarii dispozitiilor Legii nr.50/1991 reclamanta a executat pe acest teren o magazie cu beci, extindere locuinta, fiindu-i întocmit procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr.1/19 ianuarie 2009.
Prin rezolutia cuprinsa în acest proces verbal de contraventie Primarul Municipiului R. . V. a dispus sistarea lucrarilor si a stabilit termen pâna la 28 februarie 2009 pentru intrarea în legalitate, termen care nu a fost respectat, motiv pentru care a fost emisa dispozitia nr.277/13 aprilie 2010 prin care a fost aplicata masura desfiintarii constructiilor realizate fara drept de catre reclamanta pe terenul ce apartine domeniului privat al Municipiului R V.. Au fost anexate înscrisurile mentionate în considerentele întâmpinarii.
În raport de obiectul cererii în cauza, instanta retine ca legiuitorul a prevazut ca mod de dobândire a dreptului de proprietate si prescriptia achizitiva conform art.645, art.1837 Cod civil.
Atunci când este fundamentata prescriptia pe posesie, în ce priveste prescriptia achizitiva de 30 de ani, privind bunurile imobile, pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate posesia trebuie sa fie continua, netulburata, publica sub nume de proprietar, potrivit art.1846-1847 si art.1890 Cod civil.
În dispozitiile art.1859 – 1860 Cod civil a fost inserata institutia jonctiunii posesiilor ce confera posibilitatea posesorului posterior de a uni posesia acestuia cu posesia autorului sau în ipoteza în care imobilul s-a aflat în posesia mai multor persoane.
Doctrina si jurisprudenta în materie au statuat posibilitatea jonctiunii posesiilor în ipoteza în care posesorul posterior este un succesor în drepturi al primului posesor, în sensul detinerii posesiei de la autorul acestuia sau pe baza unui raport juridic.
Fata de acest aspect s-a concluzionat ca nu este posibila jonctiunea posesiilor în situatia în care posesia nu a fost transmisa posesorului actual de la posesorul anterior.
În concluzie posesorul actual nu se poate prevala de posesia primului posesor când acesta a posedat imobilul fara nici un titlu, fara nici un drept, nefiind succesorul primului si neexistând nicio legatura juridica între cei doi posesori care sa faca posibila unirea posesiilor.
Prin urmare, se impune ca posesorul actual sa înceapa o noua posesie asupra imobilului care, exercitata în conditiile prevazute de dispozitiile legale mentionate mai sus, sa condusa la dobândirea dreptului de proprietate.
În speta, între reclamanta si fostul chirias al apartamentului nr.4, din str. C.nr.., care se sustine ca a ocupat începând din anul 1977 acest apartament, ocupând si muncind si suprafata de teren de 70 mp, nu a existat nici un raport juridic pentru ca reclamanta sa se prevaleze de unirea posesiilor.
De asemenea, posesia exercitata de aceasta începând cu anul 1984 nu rezulta ca întruneste conditiile prev. de art. 1847 Cod civil, dat fiind ca prin procesul verbal de constatare a contraventiilor din 19 ianuarie 2009, ca urmare a retinerii contraventiei prev. de Legea nr.50/1991 i s-a pus în vedere sa sisteze lucrarile de constructie efectuate pe teren, la 13 aprilie 2010 aplicându-se masura desfiintarii acestor constructii.
Fata de considerentele în fapt si în drept expuse cererea urmeaza sa fie respinsa.
