În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, tânărul se află în evidenţele D.G.A.S.P.C. Botoşani din anul 1992, când la solicitarea mamei, pentru acesta a fost instituită măsura de protecţie la Leagănul de Copii nr. 1 Botoşani.
S-a arătat că, pe perioada instituţionalizării, de situaţia tânărului nu s-a interesat nici un membru al familiei. Pe timpul rezidenţei la Centrul de Plasament „Elena Doamna” Botoşani acesta şi-a vizitat mama, T. M., şi alte rude din familia extinsă.
Prin sentinţa civilă nr. 2988 din 26 noiembrie 2010 a Tribunalului Botoşani s-a admis acţiunea şi s-a revocat măsura de plasament de la Centrul de Plasament „Elena Doamna” Botoşani, pentru tânărul T. A. V., până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu.
Prima instanţă a reţinut că situaţia de fapt descrisă în cererea de chemare în judecată este probată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Reţine instanţa că, tânărul în cauză a solicitat să fie înscris la Grupul Şcolar Dimitrie Negreanu Botoşani, pentru a finaliza clasa a XII-a, a fost consiliat cu privire la demersurile necesare pentru transferul şcolar, însă până în prezent acesta nu s-a efectuat. Ulterior, tânărul T. A. V. a solicitat revocarea măsurii de plasament, deoarece a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a identificat un loc de muncă ca şofer, la o firmă din Bucureşti, care îi va asigura şi cazarea.
Faţă de situaţia expusă s-a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite prevederile art.51 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, precum şi celelalte prevederi legale conexe.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. În motivare a arătat că doreşte să-şi continue studiile la Grupul şcolar Petru Rareş din Botoşani şi să rămână la Centrul de plasament Elena Doamna.
Reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului pe considerentul că pârâtul şi-a exprimat consimţământul cu privire la revocarea măsurii de protecţie, deşi a fost consiliat cu privire la necesitatea continuării cursurilor şcolare. A arătat de asemenea că pârâtului i s-a oferit un loc de muncă însă l-a refuzat deoarece voia să treacă peste perioada de probă şi să lucreze ca şofer în schimbul unui salariu mai mare.
Examinând recursul prin prisma motivului invocat Curtea a reţinut că acesta este întemeiat şi în consecinţă l-a admis şi a modificat sentinţa recurată în sensul că a respins acţiunea ca nefondată.
S-a reţinut că potrivit art. 51 al. 2 din Legea nr. 272/2004, la cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, protecţia specială se acordă, în condiţii legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 ani.
Pârâtul urmează cursurile Grupului şcolar Petru Rareş din Botoşani fiind înscris în clasa a XII –a aşa cum rezultă din documentaţia depusă la dosar astfel că îi sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile legale mai sus enunţate.
A fost apreciată lipsită de relevanţă împrejurarea că pe perioada vacanţei de vară a lucrat temporar câteva zile atâta timp cât nu s-a făcut dovada că a beneficiat de o integrare socială efectivă prin găsirea unui loc de muncă stabil şi a unei locuinţe. În ce priveşte acordul mătuşii sale R. M. de a-l găzdui s-a reţinut că acesta vizează o perioadă scurtă de timp până la două – trei luni.
