Prin sentinţa civilă nr. 1760 din 12.12.2008 Judecătoria Odorheiu-Secuiesc a respins ca nefondată acţiunea reclamantei F.E. împotriva pârâţilor S.L. şi S.C. şi a obligat reclamanta să plătească pârâţilor suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în considerentele hotărârii, că reclamanta solicitase instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună evacuarea necondiţionată a pârâţilor din apartamentul proprietate personală a reclamantei, arătând că pârâţii locuiesc în apartament fără nici un titlu, că i-a tolerat până acum dar datorită comportamentului lor în ultimii ani reclamanta nu mai este de acord ca aceştia să locuiască în apartament.
Instanţa de fond a reţinut că apartamentul formează proprietatea reclamantei şi a soţului ei, care nu a formulat acţiune în evacuare şi nici nu şi-a însuşit acţiunea reclamantei. S-a mai reţinut că reclamanta nu a făcut dovada motivelor arătate în acţiune. Pârâta este fiica reclamantei şi a recunoscut că locuieşte în apartament dintotdeauna iar pârâtul, soţul fiicei pârâte, din anul 1995, deci anterior datei dobândirii dreptului de proprietate a reclamantei şi soţului ei. Reclamanta a recunoscut că pârâţii sunt cei care suportă sarcinile apartamentului, inclusiv cheltuielile comune, ea fiind în vârstă şi cu posibilităţi financiare reduse.
Prin decizia civilă nr. 51 din 21.04.2009 Tribunalul Harghita a admis apelul declarat de reclamanta, a schimbat în tot sentinţa atacată, în sensul că a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a dispus evacuarea pârâţilor din imobilul situat în mun. Odorheiu Secuiesc, str. Primăverii, jud. Harghita.
S-a reţinut în considerentele acestei decizii că în speţă nu poate fi vorba de revendicare, întrucât reclamanta se află în posesia şi folosinţa imobilului, posesie pe care nu a pierdut-o nici un moment.
Făcând aplicarea prev. art. 480 Cod civil, instanţa de apel a apreciat că acţiunea în evacuare formulată de reclamantă împotriva pârâţilor, care folosesc imobilul din litigiu fără titlu, având calitatea de toleraţi, este pe deplin întemeiată. Nu este necesar ca acţiunea în evacuare să fie intentată de către toţi coproprietarii, întrucât nefiind identificată care parte a imobilului cărui proprietar îi aparţine, fiecare dintre ei are dreptul de a folosi imobilul în întregul său. Acţiunea în evacuare reprezintă numai un act de administrare, astfel poate fi intentată de unul dintre coproprietari, inclusiv în cazul locuinţei bun comun al soţilor, în speţă neoperând regula unanimităţii, care este caracteristică numai acţiunilor ce privesc acte de dispoziţie juridică.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului au arătat că din probele administrate în cauză rezultă că imobilul în litigiu nu a fost partajat, cheltuielile acestui apartament în întregime sunt suportate de către ei iar în contul acestora au avut o locaţiune tacită. Au încheiat un contract de comodat cu coproprietarul codevălmaş F.S., pe o perioadă de 5 ani. Într-o asemenea situaţie, posedă un titlu valabil şi nu pot fi evacuaţi din imobil pentru lipsă de titlu.
În drept, au invocat disp. art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1-3 Codul de Procedură Civilă.
Au anexat cererii de recurs, în probaţiune, copia contractului de comodat (filele 10-11).
Prin încheierea din data de 8.10.2009 Curtea a dispus, în baza art. 244 pct. 1 Codul de Procedură Civilă, suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea irevocabilă a dos. nr. 2108/268/2009, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de comodat din 11.06.2009. Cauza s-a repus pe rol din oficiu, pentru termenul de judecată din data de 8.12.2010, termen pentru care s-a acvirat la prezentul dosar dosarul nr. 2108/268/2009.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
În dosarul până la a cărui soluţionare s-a dispus suspendarea prezentului dosar s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 807 din 16.03.2010, prin care Judecătoria Odorheiu-Secuiesc a respins acţiunea reclamantei F.E., pe considerentul că prin contractul de comodat autentificat sub nr. 1747 din 11.06.2009 la BNP L.A., comodantul F.S. a transmis comodatarilor pârâţi S.L. şi S.C.M. dreptul de folosinţă cu titlu gratuit asupra apartamentului în cauză, de la adresa părţilor, pe o perioadă de 5 ani. Contractul de comodat este calificat ca fiind un act de administrare, în baza art. 35 din Codul Familiei, nefiind necesar mandatul expres al celuilalt coproprietar devălmaş. La încheierea acestui contract pârâţii au urmărit legalizarea situaţiei juridice existente, soţii pârâţi locuind în apartament încă din 1995 şi au achitat toate cheltuielile comune ale apartamentului. Reclamanta nu a contribuit niciodată la aceste cheltuieli iar pârâtul singur, din pensie, nu are posibilitate să se întreţină şi să achite cheltuielile aferente locuinţei. Instanţa a considerat contractul de comodat ca valabil încheiat şi a apreciat că nu există motive de nulitate a acestui act.
Faţă de această stare de fapt şi de drept, se constată că la acest moment pârâţii au un drept locativ asupra imobilului în litigiu, în urma încheierii contractului de comodat cu unul dintre coproprietarii apartamentului, drept locativ consfinţit prin hotărârea judecătorească sus-menţionată, care de altfel nu a fost atacată cu apel de către reclamantă. Ca atare, măsura evacuării solicitate de către reclamantă nu se justifică, pârâţii opunând un drept locativ legal.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 Codul de Procedură Civilă, va admite recursul declarat de pârâţi, va modifica decizia atacată, în sensul că va respinge apelul declarat de reclamanta împotriva sentinţei civile nr. 1760/2008 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.
