JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD Operator 2826
DOSAR NR. ….
SENTINŢA CIVILĂ NR. …
Şedinţa publică din …
Preşedinte : …
Grefier : …
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei …la data de … sub numărul …, trimisă spre competenta soluţionare Judecătoriei Ineu la data de …, petenta SC D.T. SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata I.P.J.A. constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de contravenţie seria … nr. … încheiat la data de … şi exonerarea de la plata amenzii în cuantum de … lei, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.
În motivare, petenta a arată că a fost sancţionată contravenţional pentru faptul că autovehiculul cu nr. … a circulat pe DN … în zona localităţii … fără rovinetă. Procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu nerespectarea cerinţelor imperative prevăzute de O.G. nr.2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute, anume la rubrica „alte menţiuni” nu sunt specificate detalii potrivit art. 16 alin. 7 din actul normativ, nu este prevăzut minimul şi maximul amenzii contravenţionale, nu există semnătura unui martor din moment ce lipseşte reprezentantul contravenientei, nu sunt trecute datele de identificare ale persoanei juridice, ci ale conducătorului auto, nu este identificat autovehiculul pentru care nu s-a plătit rovinieta. De asemenea, conducătorul auto nu a putut face dovada achiziţionării rovinietei deoarece acest document se afla la sediul societăţii. Mai mult, fapta nu există deoarece exista rovinietă valabilă, dar documentul nu a fost prezentat agentului constatator.
În drept, au fost invocate dispoziţiile O.G nr. 2/2001.
Prin întâmpinarea depusă la dosar prin serviciul registratură la data de … (fila 14) intimata a solicitat instanţei respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea valabilităţii procesului verbal de contravenţie.
Totuşi, prin Referatul de verificare a plângerii (fila 15), depus împreună cu întâmpinarea, intimata a arătat că, în concordanţă cu cele susţinute de către petentă, procesul verbal de contravenţie a fost întocmit în mod incomplet, fiind omis elementul minim de identificare a autovehiculului în cauză, anume numărul de înmatriculare. De asemenea, s-a remediat neregula constatată într-un timp foarte scurt prin plata rovinietei. Astfel, intimata consideră că se impune admiterea cererii petentului.
În drept, au fost invocate dispoziţiile din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, anume copie proces verbal de contravenţie seria … nr. … – fila 5, chitanţă seria … nr. … ora .. reprezentând rovinietă – fila 6, referat de verificare a plângerii – fila 15, raport din data de .. – fila 16.
Analizând actele şi lucrările din dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin procesul verbal de contravenţie seria .. nr. … încheiat la data de .., ora .., de către agentul constatator G.D.G., având funcţia de agent de poliţie în cadrul IPJ A. – Post de poliţie … (fila 5) contestatoarea SC D.T. SRL a fost sancţionată în baza art. 8 alin. 1 şi alin. 2 din O.G nr. 15/2002 cu amendă în valoare de … lei pentru că o autoutilitară proprietatea sa circula fără a deţine rovinietă valabilă pe DN …. Procesul verbal de contravenţie a fost încheiat în lipsa contestatoarei, proprietara autovehiculului, dar în prezenţa şoferului autoutilitarei care a precizat la rubrica „alte menţiuni” că recunoaşte că nu are asupra sa rovinieta, dar crede că acest act se află la sediul firmei.
Procesul verbal nu a fost semnat de către şofer în calitate de martor, însă datele de identificare ale acestuia sunt înscrise la rubrica privind pe reprezentantul societăţii comerciale. De asemenea, instanţa observă că în descrierea faptei agentul constatator a omis menţionarea numărului de înmatriculare şi tonajul autoutilitarei în cauză.
Contravenţia este prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G nr. 15/2002 conform căruia „fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.” De asemenea, acelaşi act normativ prevede la art. 1 alin. 1 lit. j) că rovinietă, în înţelesul legii, înseamnă „documentul care atestă achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, ale cărui model, formă şi condiţii de eliberare se stabilesc prin normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.” În continuare, art. 1 alin. 11 defineşte termenul de rovinietă valabilă, anume “rovinieta-ecuson, al cărei model este prevăzut în normele metodologice, aplicată la loc vizibil, pe partea interioară a parbrizului, însoţită la bordul vehiculului, prin grija utilizatorilor ai căror conducători auto au obligaţia să îl prezinte, la cerere, organelor de control abilitate, de următorul document ….. pentru utilizatorii persoane juridice – documentul care atestă plata integrală a tarifului de utilizare, în original, sau o copie a acestuia ştampilată şi semnată în original de către conducătorul unităţii, cu înscrisul «Conform cu originalul».” Fapta este sancţionată potrivit art. 8 alin. 2, care prevede că „cuantumul amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”, această anexă diversificând acest cuantum în şase categorii prin raportare la tipul autovehiculului şi tonajul acestuia.
Cu privire la legalitatea procesului verbal de contravenţie contestat, instanţa arată că din interpretarea art. 16 alin. 1 din O.G nr. 2/2001 rezultă cerinţa ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenţiei, cu specificarea acţiunii sau inacţiunii autorului şi a tuturor circumstanţelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerinţa este imperativă, întrucât raţiunea ei a fost de a permite instanţei de judecată cercetarea legalităţii actului constatator prin stabilirea faptelor materiale, a verificării încadrării juridice şi a justeţei sancţiunii aplicate.
Astfel, raportându-se la cele menţionate în cuprinsul procesului verbal de contravenţie, instanţa apreciază că agentul constatator a procedat la descrierea unui fapt care nu întruneşte cerinţele de legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin. 1 din moment ce a realizat o descriere pur formală a contravenţiei, fără a evidenţia elementele de fapt esenţiale de natură a o individualiza, precum numărul de înmatriculare şi tonajul autoutilitarei.
De asemenea, câtă vreme fapta a fost nelegal constatată şi sancţionată faţă de dispoziţiile O.G nr. 2/2001, actul normativ nu prevede posibilitatea completării menţiunilor procesului verbal de contravenţie cu constatările cuprinse în alte înscrisuri. Cel mult, este posibil ca alte înscrisuri sau declaraţii de martori despre care agentul constatator a luat la cunoştinţă la momentul constatării contravenţiei, deci anterior momentului întocmirii procesului verbal de contravenţie, să stea la baza sancţionării faptei şi să sprijine cele reţinute de către agentul constatator.
Faţă de cele arătate, având în vedere că prezentarea lipsită de conţinut a faptei echivalează cu lipsa acesteia şi atrage nulitatea procesului verbal de contravenţie astfel întocmit, în baza art. 34 şi art. 17 din O.G nr. 2/2001, instanţa va admite cererea petentei şi va anula procesul verbal.
