Excepţie de neconstituţionalitate. Invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate a unui text de lege care nu are legătură cu cauza. Constituţionalitate


Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 privind Curtea Constituţională, aceasta decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţei de judecată sau arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 privind Curtea Constituţională, aceasta decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţei de judecată sau arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Textul art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996 nu face nicio trimitere la alin. 1 al aceluiaşi articol.

Textul art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996 nu face nicio trimitere la alin. 1 al aceluiaşi articol.

Prin urmare, invocarea art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996 neavând legătură cu cauza, în mod corect instanţa a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege este inadmisibilă fiind contrară disp. art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992.

Decizia civilă nr. 177/R/23.03.2011 a Curţii de Apel Galaţi

Prin încheierea din 20.12.2010 în dosarul 4162/121/2010 a Tribunalului Galaţi s-a respins cererea de sesizare a pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996 invocată de apelanţii BM şi BV.

S-a reţinut că apelanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996 potrivit cărora încheierea de carte funciară se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară cu privire la imobilul în cauză în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii dar nu mai târziu de 30 zile de la data înregistrării cererii.

În cauză s-a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară, plângere întemeiată pe prevederile art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996.

Textul art. 50 al. 2 din Legea 7/1996 nu face nici o trimitere la alin. 1 al articolului.

Prin urmare s-a contestat prin încheiere că invocarea art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996 nu are legătură cu soluţionarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul BV criticând-o pentru nelegalitate întrucât temeiul de drept al formulării plângerii în instanţă (art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996 şi textul neconstituţional – art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996) nu este necesar să existe coincidenţă.

În mod nelegal instanţa a făcut o restrângere nejustificată asupra exercitării dreptului la apărare considerând că excepţia trebuie să fie invocată doar numai în raport de temeiul de drept al promovării acţiunii şi nu şi la alte texte de lege ce se opun părţilor.

Prin decizia civilă nr. 177/R din 23.03.2011 s-a respins ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:

În cauza ce formează dosarul 4142/121/2010 a Tribunalului Galaţi apelanţii BV şi BM au invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996, dar plângerea a fost formulată de petenţi împotriva unei încheieri de carte funciară întemeiată pe prevederile art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996 potrivit cărora încheierea de înscriere sau respingere poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

Prin urmare invocarea art. 50 alin. 1 din Legea 7/1996 neavând legătură cu cauza, în mod corect instanţa a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege este inadmisibilă fiind contrară dispoziţiilor art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992. (Red. R.J.)