Potrivit art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, “motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor”, situaţie de excepţie de la sancţiunea nulităţii recursului, conform art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Excepţia nelegalei alcătuiri a instanţei care a pronunţat decizia supusă recursului este o excepţie de ordine publică de natură a atrage casarea în condiţiile art. 312 alin. 3 din pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
Dispoziţiile art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă, relative la suprimarea căii de atac a apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti date în primă instanţă, între altele, în cererile introduse pe cale principală privind obligaţii de plată a unei sume de bani în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, nu se aplică într-o cauză complexă ce conţine şi capete de cerere accesorii care nu se încadrează în textul invocat.
în consecinţă, hotărârile pronunţate în asemenea cauze sunt supuse apelului.
(Decizia nr. 522 din 24 februarie 2003 – Secţia a IlI-a civilă)
NOTĂ:
Regula rămâne în continuare aplicabilă şi conform modificărilor aduse art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 195/2004 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 26 mai 2004, cu precizarea că în prezent cererea introdusă pe cale principală trebuie să vizeze un litigiu al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, pentru ipoteza în discuţie.
Prin Decizia civilă nr. 2028 R din 4.11.2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a 11l-a civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta asociaţia de a blocului situat la adresa precizată în acţiune împotriva Sentinţei civile nr. 4461 din 18.06.2002, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
Tribunalul a reţinut că pârâta a achitat o parte din debit, reprezentând cheltuielile de întreţinere pentru perioada iulie – decembrie 2001.
Cât priveşte cererea de evacuare, s-a reţinut că aceasta este nelegală, întrucât nu se poate dispune evacuarea unei persoane pentru neplata cotelor de întreţinere, atâta vreme cât nu s-a cerut rezilierea contractului de închiriere.
împotriva acestei decizii a formulat recurs asociaţia de proprietari.
Recursul nu este motivat.
Curtea a pus în discuţie un motiv de ordine publică, respectiv compunerea instanţei de la Tribunalul Bucureşti.
Prin acţiunea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei SC “V.” SRL la plata sumei de 4.986.557 lei, reprezentând cheltuieli de întreţinere şi penalităţi de întârziere, precum şi evacuarea din spaţiul pe care îl deţine.
Instanţa de fond a soluţionat pricina, respingând cererea de evacuare ca neîntemeiată, iar instanţa la care s-a adresat calea de atac, respectiv tribunalul, a judecat în complet format din trei judecători un recurs, când ar fi trebuit să soluţioneze un apel, în complet format din doi judecători.
întrucât acţiunea introductivă are un capăt de cerere privind evacuarea, nu sunt aplicabile prevederile art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind obligaţii de plată a unei sume de bani în valoare de până la 200.000.000 lei, inclusiv.
în baza art. 312 din Codul de procedură civilă raportat la art. 304 pct. 1 din Codul de procedură civilă, s-a admis recursul şi s-a casat decizia cu trimiterea cauzei la acelaşi tribunal pentru judecarea apelului în complet legal constituit.
